Stilul de viață modern este combustibilul epidemiei de obezitate. Ce obiceiuri mici au rezultate mari, explică dr. Sorina Alina Chelaru, medic de Diabet, nutriție și boli metabolice Regina Maria Constanța

Într-o societate dominată de ritm alert, ecrane omniprezente și tentații alimentare la tot pasul, obezitatea devine o provocare de sănătate publică. Atlasul Mondial al Obezității din 2025 preconizează că numărul adulților care trăiesc cu obezitate va crește cu peste 115% până în 2030, de la 524 de milioane la 1,13 miliarde. „Stilul de viață modern influențează semnificativ prevalența obezității prin mai mulți factori”, atenționează dr. Sorina-Alina Chelaru, medic specialist de Diabet, nutriție și boli metabolice la Regina Maria Constanța, care explică de ce stilul de viață modern contribuie extrem de mult la creșterea în greutate și cum putem preveni sau corecta dezechilibrele metabolice prin obiceiuri simple și sustenabile.

Riscuri pentru sănătate când ai obezitate

Societatea Europeană privind Studiul Obezității (European Association for the Study of Obesity-EASO) atrage atenția asupra impactului pe care îl are obezitatea asupra sănătății, enumerând o serie de probleme de sănătate atât a bărbaților, cât și a femeilor:

• Incidență crescută a accidentelor cerebrovasculare (AVC)

și a declinului cognitiv;

• Prevalența crescută a tulburărilor de sănătate mintală, inclusiv

depresia, anxietatea, nemulțumirea față de corp și stima de sine scăzută;

• Asocierea cu apneea obstructivă în somn (AOS) și sindroamele de hipoventilație;

• Riscul crescut de steatoză hepatică asociată cu disfuncția metabolică (MASLD) și anumite afecțiuni maligne;

• Predispoziția la infecții și afecțiuni dermatologice;

• Risc crescut de diabet zaharat de tip 2 (DZT2), sindrom metabolic, dislipidemie și dezechilibre hormonale;

• Incidență crescută a bolii coronariene și a hipertensiunii arteriale;

• Inflamație cronică de grad scăzut și răspunsuri imune afectate;

• Riscul crescut de cancer colorectal, de prostată și hepatic;

• Riscul crescut de boală renală cronică; 

• Predispoziție la osteoartrită, mobilitate redusă și sarcopenie.

Un indice de masă corporală mare, risc de moarte prematură 

Indicele de Masă Corporală (IMC înseamnă în engleză, BMI – Body Mass Index) este un indicator folosit frecvent pentru a evalua dacă o persoană are o greutate sănătoasă în raport cu înălțimea sa.

Se calculează astfel:

IMC = greutate (kg) / [înălțime (m)]²

Clasificarea standard a IMC-ului este:

• Sub 18,5 – Subponderal
• 18,5 – 24,9 – Greutate normală
• 25 – 29,9 – Supraponderal
• 30 și peste – Obezitate (cu diverse grade).

În 2021, un IMC ridicat a fost responsabil pentru 1,6 milioane de decese premature cauzate de boli netransmisibile, precum diabetul, cancerul și accidentul vascular cerebral la persoane cu vârste mai mici de 70 de ani, semnificativ mai multe decese decât cele 1,2 milioane de vieți pierdute în urma accidentelor rutiere în același an. Autorii Atlasului Mondial al Obezității concluzionează că supraponderalitatea și obezitatea sunt factorii care determină decesele și problemele de sănătate cauzate de principalele boli din lume, cum ar fi cancerul, bolile cardiovasculare și diabetul.

Stilul de viață modern – combustibilul epidemiei de obezitate

Printre cauzele principale care duc la creșterea cazurilor de obezitate se numără alimentația dezechilibrată, sedentarismul, stresul și marketingul agresiv al alimentelor nesănătoase. „Consumul crescut de alimente procesate având conținut mare de zaharuri și grăsimi, fast food-ul, băuturile îndulcite, porțiile mari și gustările frecvente încurajate de un marketing alimentar prin publicitate intensă a produselor nesănătoase (influențând alegerile alimentare și consumul în exces de calorii) sunt comportamente des întâlnite”, subliniază dr. Sorina Alina Chelaru.

La acestea se adaugă sedentarismul dat de  munca de birou, utilizarea prelungită a dispozitivelor electronice, lipsa activității fizice regulate; urbanizarea care a dus la deplasarea cu mijloace motorizate.

„Lipsa activității fizice și a unui somn de calitate completează tabloul unui metabolism dezechilibrat”, atenționează dr. Chelaru, explicând că stresul și somnul insuficient duc la perturbarea hormonilor responsabili de apetit prin creșterea poftei de mâncare și a preferinței pentru alimente hipercalorice.

Ce putem face: obiceiuri mici, rezultate mari

O rețetă periculoasă care duce la acumularea kilogramelor în plus este combinația dintre mâncatul automat, fără conștientizare a alimentelor nesănătoase și sendentarismul.  

„Alimentele procesate sunt sărace în fibre și micronutrienți, dar bogate în grăsimi nesănătoase și zahăr, ceea ce afectează sănătatea pe termen lung”, spune medicul. 

Și cât de comod este ca seara, după o zi de muncă obositoare, să lenevești în fața televizorului și să ronțăi în neștire covrigei, chipsuri, pop-corn sau în weekend să stai în casă și să te joci pe net cu prietenii ore în șir! Dar complet nesănătos.

„Cel mai dificil este să renunțăm la obiceiurile care ne oferă confort emoțional și satisfacție imediată — dulciuri, sucuri sau alcool. Acestea devin refugii, mai ales în perioadele stresante”, explică dr. Chelaru, care avertizează că lipsa activității fizice reduce semnificativ rata metabolică: „organismul nu arde energia primită, iar surplusul caloric este depozitat sub formă de grăsime”. 

Vestea bună este însă că un metabolism echilibrat nu necesită soluții drastice. Activitatea fizică regulată, un somn de calitate, hidratarea adecvată și alimentația echilibrată sunt pașii de bază. „Chiar și mersul zilnic pe jos sau reducerea timpului petrecut pe scaun pot face o diferență reală. Activitatea fizică ajută nu doar la slăbit, ci și la reglarea somnului, la creșterea ratei metabolice chiar și în repaus și la echilibrarea hormonilor apetitului și insulinei. Este esențială în menținerea greutății și în prevenirea scăderii ratei metabolice în timpul dietelor restrictive”, spune dr. Chelaru. 

Medicul atenționează că „alimentele picante, ceaiul verde, cafeaua, fibrele și produsele fermentate pot susține metabolismul, dar nu trebuie consumate excesiv în speranța unor rezultate rapide. De asemenea, alimentele fermentate susțin un microbiom intestinal sănătos. Planificarea meselor, pauzele active la birou, hidratarea constantă și stabilirea unei rutine de somn sunt pași esențiali pentru combaterea efectelor nocive ale vieții moderne”.

Transformări reale, nu soluții rapide

Dr. Chelaru ține să amintească că „fiecare kilogram pierdut contează. Succesul nu este doar în a slăbi, ci în a menține rezultatele pe termen lung – ceea ce presupune schimbări de durată, nu soluții rapide.”

Pentru cei copleșiți de un program aglomerat, iată care este sfatul medicului: „Schimbările mici și constante sunt mai eficiente decât dietele drastice. Nu sunt necesare soluții extreme, ci obiceiuri zilnice consecvente: Începeți cu pași simpli: urcați scările, mergeți mai mult pe jos, planificați mesele, evitați mâncatul în fața ecranelor.”

Stilul de viață modern vine cu numeroase provocări pentru sănătate. Cu toate acestea, prin educație, planificare și perseverență, este posibil să construim o rutină care sprijină metabolismul și menține greutatea în limite sănătoase.