4 situații în care este recomandată elastografia hepatică, investigația non-invazivă a ficatului, explicate de dr. Ștefan Marinescu, medic primar de Medicină internă Regina Maria
Elastografia hepatică este o investigație modernă, non-invazivă, care oferă informații despre sănătatea ficatului fără să fie nevoie de biopsie. Deși folosește ultrasunete, la fel ca o ecografie obișnuită, această metodă oferă informații esențiale suplimentare: nu doar că arată structura ficatului, ci măsoară și rigiditatea țesutului hepatic. Astfel, medicii pot depista și monitoriza modificările ficatului încă din stadii incipiente. Dr. Ștefan Marinescu, medic primar de Medicină internă în cadrul Rețelei de Sănătate Regina Maria, explică în ce constă elastografia hepatică, în ce situații este recomandată și ce informații poate oferi pacienților pentru a-și urmări mai bine sănătatea ficatului.
Cu aproximativ 20 de ani în urmă, evaluarea ficatului și depistarea eventualelor afecțiuni, precum hepatita cronică, steatoza hepatică (ficatul gras) sau ciroza, se făcea de obicei prin biopsie – o procedură invazivă, care presupunea prelevarea unui fragment de țesut hepatic cu ajutorul unui ac. Aceasta putea fi inconfortabilă, iar mulți pacienți evitau testul din cauza fricii sau a disconfortului.
Astăzi, elastografia a schimbat complet modul în care medicii evaluează ficatul.
Elastografia hepatică este o investigație imagistică modernă și neinvazivă, care măsoară cât de rigid este ficatul. Rigiditatea hepatică arată cât de „tare“ sau „ferm“ este țesutul ficatului. Atunci când ficatul suferă leziuni sau inflamații cronice, țesutul sănătos este înlocuit treptat cu țesut fibros – un proces numit fibroză. Fibroza nu este o boală în sine, dar pe măsură ce se agravează, ficatul devine mai rigid și își pierde treptat funcțiile, ceea ce poate duce la afecțiuni grave, precum ciroza, insuficiența hepatică sau chiar cancer.
„Elastografia hepatică arată cât de dur sau rigid este țesutul ficatului“
„Elastografia hepatică este o metodă modernă, complementară ecografiei clasice, care oferă informații suplimentare despre cât de dur sau cât de rigid este țesutul ficatului“, explică dr. Ștefan Marinescu, medic primar de Medicină internă în cadrul Rețelei de Sănătate Regina Maria. Prin această măsurătoare, medicii pot depista gradul de fibroză și pot monitoriza evoluția ficatului încă din stadii incipiente, fără disconfort pentru pacient.
Deși foarte utilă, elastografia nu este o investigație de rutină – ea se recomandă atunci când există suspiciunea unei boli hepatice, în cazul unor modificări ale analizelor de sânge sau pentru monitorizarea pacienților cu afecțiuni hepatice deja cunoscute.
Cum funcționează elastografia hepatică
Elastograful funcționează asemănător unui ecograf: trimite unde blânde prin ficat și măsoară viteza cu care acestea trec, pentru a evalua cât de ferm este ficatul. Viteza undelor spune medicului cât de rigid este țesutul hepatic, iar rigiditatea poate arăta dacă ficatul a început să dezvolte fibroză – adică țesut cicatricial care se formează în locul celui sănătos.
Tipuri de elastografie
- FibroScan – rapid și neinvaziv, oferă măsurători precise.
- Elastografie prin ultrasunete – integrată în ecografia clasică, permite evaluarea ficatului în timpul unei investigații obișnuite.
- Elastografie prin rezonanță magnetică (MR elastography) – foarte precisă, folosită mai rar, dar oferă o imagine detaliată a rigidității ficatului.
„Elastografia este utilă pentru a urmări evoluția bolii și pentru a ajusta tratamentul“
Elastografia hepatică este utilă în mai multe situații, mai ales atunci când există suspiciunea unor afecțiuni hepatice sau când este nevoie de monitorizarea evoluției bolii. „Elastografia ne ajută tocmai prin faptul că putem vedea cum afectează anumite boli ficatul, de la steatoză sau hepatite și până la stadiul de ciroză. Chiar dacă pacientul nu are simptome, elastografia poate fi utilă pentru a urmări evoluția bolii și, în unele cazuri, pentru a ajusta tratamentul. Dacă se ajunge la un stadiu mai avansat de rigiditate – adică de fibroză – există anumite tratamente care pot fi inițiate din timp“, explică dr. Marinescu.
Medicul observă o realitate tot mai frecventă în cabinet: tot mai mulți pacienți vin cu modificări ale ficatului legate de stilul de viață și obezitate, ceea ce face monitorizarea sănătății ficatului mai importantă ca niciodată.
În acest context, dr. Marinescu precizează: „Astăzi, cea mai frecventă afecțiune hepatică este steatoza, cunoscută popular drept ficat gras. Medicii vorbesc chiar despre o adevărată «pandemie» la nivel global“. Situația evidențiază cât de utilă este elastografia, care ajută la depistarea precoce a fibrozei și la urmărirea evoluției ficatului înainte ca boala să progreseze.
Depistarea precoce a fibrozei este esențială, deoarece permite medicilor să intervină înainte ca ficatul să fie grav afectat. Măsurarea rigidității ficatului arată cât de mult țesut sănătos a fost înlocuit de fibroză și ajută la ajustarea tratamentului, recomandarea unui regim alimentar și prevenirea complicațiilor grave, precum ciroza sau insuficiența hepatică. Intervenția timpurie crește șansele de a opri sau încetini evoluția bolii și de a proteja funcțiile ficatului pe termen lung.
4 situații în care este recomandată o elastografie hepatică
- Suspiciunea de boli hepatice cronice – atunci când analizele de sânge sau simptomele indică o posibilă afectare a ficatului.
- Monitorizarea pacienților cu boli hepatice deja diagnosticate – pentru a urmări evoluția fibrotică și eficiența tratamentului.
- Evaluarea fibrozei hepatice – pentru a vedea cât de avansată este rigiditatea ficatului.
- Screening pentru persoanele cu factori de risc – cum ar fi consumul excesiv de alcool, obezitatea, diabetul sau istoricul familial de boli hepatice.
Exemple de afecțiuni în care elastografia este utilă
- Hepatite virale – cum sunt hepatita B și C.
- Steatoză hepatică (ficatul gras) – acumularea de grăsime în ficat.
- Ciroză hepatică – stadiul avansat al fibrozării ficatului.
Rezultatele elastografiei arată gradul de rigiditate al ficatului și permit medicului să estimeze stadiul fibrotic – de la ușor la avansat. „Elastografia ne ajută să urmărim evoluția bolii, adică gradul de fibroză, și să știm în ce stadiu ne aflăm. Ea oferă valori precise, mult mai clare decât o ecografie clasică, și ne arată dacă suntem în stadiul 0, 1, 2, 3 sau 4 – 4 corespunzând cirozei. Aceste informații sunt foarte utile medicului curant, pentru a decide tratamentul potrivit și pentru a recomanda pacientului un regim adecvat“, subliniază dr. Marinescu.
Pe lângă gradul de fibroză, unele aparate moderne oferă și o imagine mai detaliată a stării ficatului. „Unele aparate moderne de elastografie pot măsura și gradul de încărcare cu grăsime al ficatului. De exemplu, aparatul pe care îl utilizăm în clinica Regina Maria Floreasca poate indica direct procentul de grăsime din hepatocite, arătând cât la sută din ficat este afectat de steatoză. Este o informație nouă și extrem de utilă pentru monitorizarea pacienților“, explică dr. Marinescu.
Cum se desfășoară investigația
Elastografia hepatică este o procedură rapidă, simplă și neinvazivă, care nu provoacă durere. În general, nu este nevoie de pregătire specială, dar medicul poate recomanda să vii pe nemâncate sau să eviți mesele copioase înainte de test, pentru a obține rezultate cât mai precise.
Investigația durează de obicei doar câteva minute și poate fi efectuată în aceeași ședință cu o ecografie obișnuită, dacă este cazul. Pacientul stă întins pe spate, iar medicul aplică gel pe abdomen pentru a facilita trecerea undelor.
Aparatul – elastograful – este plasat ușor pe zona ficatului și trimite unde prin țesut, astfel încât pacientul simte doar contactul sondei și gelul rece. Procedura nu implică ace sau tăieturi și este complet sigură, putând fi repetată ori de câte ori este nevoie pentru monitorizarea evoluției ficatului.
Schimbările în stilul de viață pot opri evoluția ficatului gras
Rezultatele elastografiei ne arată nu doar starea ficatului, ci și cum ne pot influența obiceiurile zilnice. Dacă apar semne de steatoză sau rigiditate crescută, medicul poate sugera ajustări în alimentație, mai multă mișcare sau schimbări în tratamentele medicamentoase, astfel încât fiecare pacient să poată interveni din timp și să-și protejeze ficatul.
„În stadiile timpurii, fibroza hepatică și steatoza pot fi reversibile. Cu tratament și câteva schimbări în stilul de viață, evoluția bolii poate fi oprită sau chiar inversată. Recomand pacienților să mențină o greutate normală, să facă activitate fizică regulată, de cel puțin trei ori pe săptămână, și să urmeze o dietă de tip mediteranean, bogată în fructe, legume, ulei de măsline, nuci, semințe și pește. De asemenea, mișcarea zilnică este esențială – ideal ar fi să facem minimum 10.000 de pași pe zi sau activități precum mersul la sală sau înotul“, mai recomandă dr. Marinescu.
