Secretele centenarilor ascunse în analizele de sânge: ce markeri sunt corelați cu longevitatea și cum pot fi influențați aceștia printr-un stil de viață sănătos

Numărul centenarilor este de aproximativ 722.000 la nivel global în 2024, conform proiecțiilor făcute de experții Națiunilor Unite. Pentru 2054, estimările arată că numărul persoanelor care trăiesc peste 100 de ani ar putea ajunge la 4 milioane. Încă din anii ’70, cifrele au arătat că numărul total al centenarilor se dublează cu fiecare decadă, țările care conduc topul cu cele mai multe persoane longevive fiind Japonia, Statele Unite, China, India și Thailanda. Creșterea speranței de viață ar trebui corelată și cu o viață sănătoasă, spun medicii, care au mai multe recomandări pentru a trăi o viață lungă și sănătoasă.

„Ce e «înscris» în biologia noastră umană este să putem atinge vârsta de 120 de ani. Cercetătorii au estimat că se poate atinge cât de curând vârsta de 130 de ani, datorită condițiilor urbanistice, medicale, sanitare și a tuturor descoperirilor în biologia celulară. Oricum, ce este observabil și statistic de remarcat, este că durata medie de viață a crescut foarte rapid, astfel că, acum s-a ajuns la o durată medie de 78 de ani, cu o creștere de aproape 7 ani doar în ultimele șase decenii, ceea ce este foarte mult”, a declarat conf. univ. dr. Ana Capisizu, Coordonator al Centrului de Longevitate din Policlinica Regina Maria Floreasca. 

Genetica și longevitatea

Dincolo de aspectele unui stil de viață sănătos, cercetătorii au remarcat faptul că persoanele longevive au un sistem imunitar unic, a cărui funcționare optimă îi protejează împotriva infecțiilor, a bolilor autoimune și chiar a unor forme de cancer care sunt mai frecvente odată cu trecerea timpului. Astfel, un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Boston a scos la iveală faptul că persoanele care trăiesc mai mult de 100 de ani pot avea mai multe limfocite de tip B care produc anticorpi valoroși. De asemenea, testele genetice au arătat faptul că la centenari apare expresia anumitor gene care contribuie la adaptări specifice ale sistemului imun, dar și la reglarea metabolică. Rezultatele studiilor sunt încă preliminare, având în vedere numărul mic de centenari implicați în cercetare, iar experții încă nu pot preciza dacă modul de funcționare a sistemului imun stă la baza longevității sau este consecința acesteia.

Ce spun analizele de sânge despre longevitate?

Studii recente despre longevitate au luat în calcul și anumiți biomarkeri din analizele de sânge ale centenarilor. În cadrul unei analize care a vizat starea de sănătate a 44.000 de suedezi, cu vârste între 64 și 99 de ani, cercetătorii au observat datele obținute în urma monitorizării timp de peste 35 de ani a stării acestora de sănătate. Specialiștii au analizat 12 biomarkeri asociați cu inflamația, funcționarea metabolismului, funcțiile rinichilor și ficatului, dar și cu prezența anemiei.

Dintre persoanele ai căror parametri medicali au fost analizați, un număr de 1.244 au atins vârsta de 100 de ani. Dintre acestea, o proporție covârșitoare de 85 % au fost femei. Astfel, în urma analizei datelor obținute de la centenari, s-a observat faptul că, după vârsta de 64 de ani, acestea au avut valori mai scăzute ale glucozei, acidului uric și creatininei, decât persoanele care au decedat înainte de 100 de ani. De altfel, mai mulți biomarkeri s-au situat la nivel normal în cazul centenarilor, decât la persoanele care nu au atins vârsta de 100 de ani. Autorii analizei au sugerat faptul că genetica și/sau stilul de viață ar putea sta la baza atingerii unei vârste venerabile în condiții bune de sănătate.

Cum pot fi influențați prin dietă și sport biomarkerii asociați cu longevitatea?

Dintre biomarkerii analizați de cercetători în cadrul studiilor despre longevitate, există câțiva ale căror valori pot fi controlate ușor printr-un stil de viață sănătos. Dintre aceștia fac parte, glucoza, colesterolul, creatinina și acidul uric.

Primul gest sănătos pe care orice persoană adultă ar trebui să-l facă este acela de a efectua regulat un set de teste și analize, anual sau chiar mai des, la recomandarea medicului. În momentul în care rezultatele analizelor indică niveluri ridicate pentru anumiți parametri, medicul poate recomanda modificări ale stilului de viață care pot regla valorile anumitor markeri.

Cum pot fi reglate glucoza, creatinina și acidul uric?

Astfel, pentru reglarea valorilor glucozei din sânge, ar putea funcționa:

• Consumul de alimente precum broccoli, leguminoase, ovăz, fructe de mare, avocado, iaurt;
• Exercițiile aerobice precum alergarea, ciclismul, mersul pe munte, dar și exercițiile de forță cu greutăți;
• Menținerea greutății optime;
• Reducerea consumului de alcool.

Un alt marker a cărui valoare poate fi ameliorată printr-un stil de viață sănătos este creatinina. Aceasta poate fi reglată prin:

• Reducerea consumului excesiv de proteine animale și înlocuirea periodică a surselor de carne roșie cu linte sau fasole;
• Hidratarea optimă, adaptată la sezon și număr de kilograme;
• Consumul optim de fibre din legume, fructe, nuci și semințe;
• Evitarea excesului de sare și a alimentelor super procesate;
• Activități de intensitate moderată precum mersul pe jos, yoga, înotul și evitarea celor de intensitate crescută;
• Respectarea unui program optim de somn;
• Gestionarea nivelului crescut de glucoză și al hipertensiunii arteriale (se știe că diabetul și hipertensiunea arterială pot afecta funcția renală);
• Evitarea anumitor medicamente și suplimente care cresc nivelul de creatinină.

Și în privința acidului uric, există câteva metode de reglare a nivelului acestuia care constau în:

• Reducerea consumului de alimente bogate în purine (carne roșie, organe, scoici) și a consumului de alcool;
• Prioritizarea alimentelor cu un conținut scăzut de purine (legume, fructe, cereale integrale, lactate cu un conținut scăzut de grăsimi);
• Hidratarea optimă;
• Menținerea unei greutăți normale;
• Adoptarea unui program regulat de exerciții fizice ușoare;
• Consumul de suplimente cu vitamina C, la sfatul medicului;
• Evitarea unor băuturi alcoolice precum berea sau spirtoasele;
• Consumul de cireșe (unele studii au arătat că pot fi benefice în reglarea acidului uric);
• Reducerea consumului de băuturi și alimente excesiv de dulci,  care conțin fructoză.

Un alt biomarker în privința căruia există recomandări asociate cu longevitatea este colesterolul, ale cărui valori crescute au fost asociate cu riscul crescut de boli cardiovasculare, principală cauză de deces la nivel global. Acesta poate fi reglat printr-o dietă care să conține alimente bogate în fibre (ovăz, legume, fructe), pește gras, nuci și avocado. Mersul pe jos, alergarea ușoară, înotul și cyclingul pot contribui la reglarea colesterolului, alături de renunțarea la fumat și la excesul de alcool. De asemenea, managementul stresului poate regla colesterolul. Dacă valorile acestuia nu se modifică, medicul poate recomanda diverse soluții medicamentoase.

Care sunt pilonii longevității?

Persoanele care trăiesc mai mult de 100 de ani bifează câteva aspecte esențiale ale unui stil de viață sănătos. Conf. univ. dr. Ana Capisizu explică faptul că există 10 piloni importanți ai longevității: mișcarea, alimentația echilibrată, odihna corectă, managementul stresului, stimularea cognitivă, conexiunile sociale, spiritualitatea/meditația, renunțarea la fumat, activitățile relaxante (grădinărit, muzică, pictură) și screeningurile medicale regulate.

„Dacă ar fi să fac o prioritizare a acestora, într-o ordine a importanței asupra sănătății aș propune: mișcarea, alimentația, somnul, managementul stresului. De asemenea, este foarte importantă stimularea cognitivă pentru sănătatea mintală, alături de conexiunile sociale. Omul este o persoană socială și trebuie neapărat să trăiască împreună cu alții. Izolarea nu îi este favorabilă, îl conduce la vulnerabilitate, la depresie”, conchide conf. univ. dr. Ana Capisizu