Peste 70.000 de români mor sau rămân paralizați din cauza accidentului vascular cerebral. Prof. Univ. Dr. Mihai Ionac: „Cel puțin o treime dintre aceștia ar putea fi salvați printr-o operație simplă“  

Boala arterială periferică, cu localizările ei la nivelul arterelor carotide, ale membrelor inferioare sau care duc sânge la intestine, poate distruge vieți cauzând invaliditate permanentă sau chiar deces, deși atât prevenirea apariției ei, cât și tratamentele, sunt la îndemână. Am discutat cu Prof. Univ. Dr. Mihai Ionac, medic primar chirurgie vasculară în cadrul Spitalului Premiere, Timișoara despre cauzele acestor două boli, factorii de risc și simptomele posibile, stabilirea diagnosticului și alternativele moderne de tratament.

Cum se manifestă boala arterială periferică

Boala arterială periferică (BAP) este o afecțiune care pune în pericol viața unui număr semnificativ de oameni din întreaga lume. În România, estimările arată că peste jumătate de milion de persoane suferă de această boală.

Așadar, cum se manifestă BAP? „Vasele de sânge care transportă nutrienți și oxigen de la inimă către țesuturi, către picioare, creier și intestine se îngustează sau, în unele cazuri, se blochează. Scăderea irigației sanguine se traduce prin suferință la nivelul organelor, care de multe ori se pot chiar pierde, cum se întâmplă, de exemplu, în cazul unui accident vascular cerebral sau în situațiile în care pacienții trebuie amputați“, explică Prof. Univ. Dr. Mihai Ionac.  

Acută sau cronică, BAP poate afecta calitatea vieții prin diminuarea capacității funcționale, pierderea unui membru inferior sau chiar risc de deces. 

Semne și factori de risc ale bolii arteriale periferice

Când vorbim despre boala arterială periferică la nivelul membrelor inferioare, primul semn care ar trebui să ne alarmeze constă în durerea mușchilor gambei atunci când mergem, situație în care pacientul trebuie să apeleze de urgență la un medic. 

Mai mult, această afecțiune apare în anumite situații numite factori de risc precum diabet, fumat, hipertensiune arterială, hipercolesterolemie.

„Boala arterială periferică apare după 50 de ani, dacă o persoană are hipertensiune arterială sau dacă are diabet. Un factor extraordinar de important este și fumatul. Majoritatea persoanelor care fumează vor dezvolta mai devreme sau mai târziu boala arterială periferică. Al patrulea factor de risc este colesterolul mare în sânge.“

Prof. Univ. Dr. Mihai Ionac, medic primar chirurgie vasculară (FOTO)

Factori de risc boala arterială periferică:

• tensiune arterială mare (hipertensiune arterială),
• diabet,
• nivel crescut al colesterolului „rău” în sânge (LDL colesterol),
• fumat.

„Prin urmare, dacă avem peste 50 de ani și suferim de diabet sau suntem expuși la oricare dintre factorii de risc enumerați, ar fi bine să mergem la un specialist vascular, pentru o verificare simplă, să vedem dacă am început sau nu să dezvoltăm boala arterială periferică“, recomandă Prof. Univ. Dr. Mihai Ionac.

Este foarte important să știm, revine medicul, că această afecțiune poate fi reversibilă dacă este „descoperită din timp și tratată corect, simultan cu diminuarea factorilor de risc (diabetul, hipertensiunea se pot trata, colesterolul se poate scădea, iar la fumat putem să renunțăm). Altfel spus, dacă diagnosticăm timpuriu această boală și urmăm tratamentul corect, este posibil să o stopăm sau să o reversăm.“

Riscurile netratării BAP

La popul opus, dacă BAP nu este tratată, consecințele sunt severe și chiar fatale. „Pacientul poate să ajungă la amputație, poate să sufere un infarct mesenteric (blocarea fluxului de sânge către intestine) sau un accident vascular cerebral în urma căruia să rămână paralizat sau să moară. Urmările sunt dramatice, dar pot fi prevenite cu ușurință dacă mergem din timp, adică la primele semne la medic“, adaugă specialistul. 

Tratarea bolii arteriale periferice

În tratarea BAP existe două stadii: o primă etapă ce presupune tratament medicamentos și o a doua etapă (în situația în care boala este evoluată) ce implică intervenție chirugicală. „Chirurgul vascular are la îndemână atât operațiile deschise, de exemplu procedura chirurgicală pe care o numim bypass, care implică îndepărtarea sau ocolirea depunerilor de la nivelul vaselor de sânge, cât și tehnicile endovasculare moderne care înseamnă «desfundarea» vaselor de sânge cu ajutorul unor baloane și stenturi“, mai explică medicul. 

Boala carotidiană

O altă formă de boală arterială periferică este boala carotidiană sau stenoza carotidiană, care afectează vasele ce transportă sângele la creier. Tocmai de aceea, este foarte importantă, la fel de importantă ca boala arterială periferică a membrelor inferioare. „Atunci când vasele principale de la nivelul gâtului care transportă oxigenul și nutrienții la creier se îngustează sau se blochează, creierul poate rămâne brusc fără oxigen, ceea ce va provoca accident vascular cerebral“, completează prof. dr. Mihai Ionac.

Semnele bolii carotidiene

Un prim și foarte important semn ce indică prezența bolii carotidiene constă în pierderea pentru o perioadă foarte scurtă de timp a cunoștinței sau a echilibrului. „De exemplu, persoana nu se mai poate sprijini într-un picior sau nu își mai poate folosi mâna sau fața îi devine asimetrică – colțul gurii poate cădea sau își pierde pentru un interval scurt vederea de la nivelul unui ochi“, exemplifică prof. dr. Mihai Ionac.

În prezența oricăruia dintre semnele enumerate, persoana în cauză trebuie să meargă de urgență la un medic neurolog sau la un specialist în ecografie carotidiană. 

Simptomul care anunță un accident vascular cerebral

Toate simptomele trecătoare de mai sus, atenționează medicul, reprezintă de fapt un semn vital, accidentul ischemic tranzitor, care anunță un posibil accident vascular cerebral mai grav. „Pacientul, pentru o vreme scurtă, nu mai vede, pierde forța de la nivelul mâinii sau din picior, nu poate să mai vorbească clar. Toate aceste simptome – dacă pacientul își revine în 24 de ore, fără să rămână nicio urmă –, indică faptul că un mic fragment din depunerile de pe carotidă a plecat în creier și a provocat un accident vascular cerebral de dimensiuni mici care, însă, parțial a fost compensat, dar nu se vindecă.“

În astfel de situații, pacientul trebui să meargă imediat la un neurolog sau la un specialist vascular pentru realizarea unei ecografii. 

Anual, în România mor sau rămân definitiv paralizați peste 70.000 de oameni din cauza accidentului vascular cerebral ischemic. 

„Cel puțin o treime dintre aceste cazuri ar putea fi salvate. Majoritatea acestor cazuri sunt anunțate de către accidentul ischemic tranzitor, iar acești pacienți ar putea fi salvați de la moarte sau invaliditate permanentă printr-o operație simplă“, atenționează medicul.

Tratamentul bolii carotidiene

În cazul bolii carotidiene, tratamentul este unul standard, cu rezultate excepționale și implică o intervenție chirurgicală în anestezie locală: endarterectomie carotidiană, care înseamnă „curățarea” arterei de depunerile care provoacă accidentul vascular cerebral.

O intervenție de acest tip nu durează mai mult de una – două ore, la care se adaugă timpul de spitalizare: două sau trei zile.