Pacientă operată cu robotul pentru endometrioză gradul 4 de dr. Voicu Simedrea, la Spitalul Premiere Regina Maria: „După 20 de ani de chin, am știut că am ajuns exact acolo unde trebuia să ajung“
Dacă am aduna toate zilele de dureri chinuitoare pe care Delia Pușcău le-a avut de la prima menstruație și până în prezent, am însuma aproape 5 ani legați în care singura ei preocupare a fost să-și gestioneze durerea, astfel încât să lipsească cât mai puțin de la școală și, mai târziu, de la job. Delia are 37 de ani, este asistentă medicală în Arad și, de la 12-13 ani și până anul acesta, a consultat zeci de medici pentru a afla cauza durerilor ei la menstruație sau măcar o soluție ca să le atenueze. Se resemnase cu gândul: „poate sunt eu prea sensibilă, așa sunt eu“. Diagnosticul corect de adenomioză și endometrioză de gradul 4 l-a primit anul acesta, iar după ce a ajuns la dr. Voicu Simedrea, fondator al Centrului de Excelență în endometrioză EndoInstitute din Timișoara, viața ei a început să se schimbe. La o lună de la operația complexă efectuată de o echipă multidisciplinară condusă de dr. Simedrea în echipă cu robotul da Vinci, Deliei nu-i vine să creadă că, deși încă se află în recuperare după intervenție, durerile la menstruație aproape că nu mai există: „Am luat un singur antiinflamator, nu mai am durerile pe care le-am avut 20 de ani!“.
Durerile la menstruație nu sunt normale. Fetele care lună de lună leșină de durere și sunt nevoite să ia pastile cu pumnul ca să poată să stea în picioare, să meargă la școală sau la serviciu nu sunt „mai sensibile“. În cazul Deliei Pușcău a durat mai bine de 20 de ani până să afle că durerile lunare, care ajunseseră să-i afecteze munca de asistent medical pe ambulanță, erau de fapt simptomul evident al adenomiozei și endometriozei.
Tratament perfuzabil antidurere ca să poată munci
„Probleme cu durerea de burtă la mestruație am avut dintotdeauna, încă din adolescență. De la 12-13 ani lipseam constant în fiecare lună, fie că eram în gimnaziu, fie la liceu, aveam niște dureri crunte. Mama m-a dus la ginecolog în Arad, mi-a făcut o ecografie, de consult nu se punea problema. Medicii erau cu mentalitatea cu care, de altfel, mai sunt mulți și acum: «după ce-o să nască o să treacă». Am continuat atunci cu tot felul de calmante până dezvoltam toleranță la ele.“, povestește Delia.
La un moment dat, niciun tratament analgezic oral sau supozitoare nu și-a mai făcut efectul deloc, astfel că în ultimii doi ani, avea nevoie de medicamente perfuzabile. Șapte zile pe lună când mergea la serviciu își punea branulă și așa reușea să-și facă treaba. Durerile începuseră să se localizeze și la nivelul coloanei lombare și iradiau chiar pe picior, spre degete.
Zeci de medici, același diagnostic: „așa ești tu“
În 20 de ani, Delia a mers la zeci de medici ginecologi ca să afle cauza durerilor ei și ca s-o ajute să și le gestioneze prin tratamentul analgezic. Asistentă medicală fiind, s-a informat și știa că, de regulă, endometrioza se manifestă prin simptome ca ale ei. Totuși, când medicii la care mergea cu regularitate îi spuneau că e sănătoasă și că durerile vor trece după sarcină, s-a resemnat. „Endometrioza s-ar vedea la ecografie“, i-au spus.
Delia a făcut multe ecografii și investigații în sfera ginecologică la medici dn țară și din Ungaria. La unele dintre ele, cu mai mulți ani în urmă, i-a fost depistată și o rană pe col, care a fost cauterizată. „Nu mi-a spus medicul atunci că aș avea altă problemă, iar durerile nu m-au lăsat niciodată“, spune ea.
Mai mult, în ultimii ani au apărut și probleme de tranzit, pe care Delia le-a pus, însă, pe seama programului haotic și oboselii: mânca și bea cafea în turele de noapte.
După cinci ani de infertilitate a primit diagnosticul
Cu durerea făcuse pace Delia. Știa că, lună de lună, dacă nu intervine cu medicamente încă de la primele semne de durere, nu o mai poate controla prea bine. Dar în ultimii cinci ani, o altă problemă a făcut-o să meargă, împreună cu soțul ei, din nou la alți medici. Nu reușeau să aducă pe lume un copil, așa că s-au orientat către specialiști în probleme de fertilitate.
„Pentru că tot nu reușeam să rămân însărcinată, am mers la specialiști în infertilitate, și la Timișoara, și la Szeged (n.r. – în Ungaria), toată lumea mi-a spus că sunt ok. Primii mi-au spus că am infertilitate somatică, adică eu îmi imaginez niște lucruri și de aia nu rămân însărcinată. Mi-au zis doar să nu mai mănânc gluten și să încerc să mă odihnesc mai mult…“, spune Delia.
Totuși, anul acesta a decis împreună cu soțul ei să mai ceară o părere pentru fertilitate unui medic din Austria. Acolo, medicul i-a analizat tot dosarul medical – ecografii recente, test Papanicolau etc., apoi i-a făcut o ecografie transvaginală mai complexă, care a durat aproximativ 12 minute. „«Păi tu ai adenomioză!, mi-a zis, iar eu am rămas uimită. Știam că e tot un fel de endometrioză care se face în interiorul uterului. Cu toate că eu în anul acela fusesem și în Ungaria, pentru consultație de fertilizare, iar acolo, medicii mi-au spus că e totul OK și că facem fertilizarea. La Timișoara primisem același feedback. Iar doctorul din Austria mi-a zis că am adenomioză. Și mi-a zis: «Dacă eu îți văd adenomioza asta la ecograf înseamnă că o ai de cel puțin 7 ani!». Și mi-a spus că nu poate să-mi facă fertilizarea în condițiile acestea, pentru că și-ar face o defavoare, șansele de reușită fiind zero“, își amintește Delia.
Medicul din Austria i-a recomandat să-și facă în țară un RMN cu protocol de endometrioză, pentru că, în general, adenomioza merge mână în mână cu endometrioza.
Leziuni la nivelul intestinului subțire și rectului
După efectuarea investigației, a mers din nou în Austria, la un specialist în endometrioză care i-a spus că este clar necesară intervenția chirurgicală. Medicul austriac i-a recomandat să meargă la un consult și în România, la Timișoara, la un specialist pe care-l cunoștea și pe care-l considera un foarte bun profesionist: dr. Voicu Simedrea, de la EndoInstitute. Delia auzise de dr. Simedrea, așa că imediat și-a făcut o programare.
De cum a ajuns în cabinetul doctorului Simedrea, Delia a știut că a ajuns unde trebuie: „Din start mi-a zis că trebuie operație, fiind endometrioză de gradul 4. Mi-a explicat exact unde în corp s-au observat leziunile de endometrioză – pe intestinul subțire, la rect, mi-a spus că, pentru a rămâne însărcinată ulterior îmi va face și o reconstrucție uterină, iar eu nu am stat pe gânduri! Așa încredere mi-a dat, că nici n-am pus multe întrebări, deși eu, de obicei, întreb multe lucruri. După o discuție cu domnul doctor care mi-a explicat toate avantajele și dezavantajele, am optat pentru intervenția cu robotul, care a avut loc în 15 octombrie 2024. Am fost convinsă că am ajuns exact acolo unde trebuia să ajung după 20 de ani de chin. Am avut sentimentul că, din punctul ăsta de vedere, am ajuns acasă“, povestește pacienta.
Dr. Voicu Simedrea își amintește, la rândul său, cazul Deliei Pușcău ca fiind unul dintre cele mai complexe. „Când a venit la noi, avea dureri menstruale foarte mari – 9 din 10 pe scala vizual-analogică și avea infertilitate. Am evaluat-o ecografic și RMN și am stabilit diagnosticul de endometrioză profund infiltrativă, avansată, stadiul 4 cu afectare colorectală și ileocecală“, descrie cazul dr. Simedrea.
Decizia de a interveni robotic a luat-o împreună cu pacienta pentru că, „mai ales în astfel de cazuri, cu patologie foarte complexă, cu multiple leziuni și cu multe riscuri intra și postoperatorii pot să afirm cu toată tăria că robotul chiar ne ajută, face diferența“, spune chirurgul.
Intervenție complexă cu reconstrucția uterului
Delia a intrat în operație la ora 14.00 și s-a întors în salon la ora 22.00, intervenția a durat mai mult decât estimarea inițială, pentru că medicii au descoperit intraoperator și alte leziuni care nu fuseseră observate pe RMN. „Am procedat la o rezecție segmentară de rect, o rezecție segmentară de ileon terminal, cec și cu anastomoză ileocolică, un shaving de vezică și o reconstrucție uterină, pentru că pacienta prezenta și o formă urâtă de adenomioză difuză. Surpriza a fost că am constatat și o leziune destul de avansată la nivelul diafragmului drept, adică al mușchiului care separă toracele de abdomen. Am hotărât să nu tratăm într-o singură sesiune chirurgicală toate leziunile, pentru că e foarte periculos dacă facem rezecție de intestin și să deschidem și diafragmul. Dacă, doamne ferește, pacienta face o fistulă consecutivă acestei rezecții de intestin și anastomoze, în urma unei peritonite flora infecțioasă se poate propaga și la nivelul cavității toracice, să facă mediastinită, cu risc letal“, explică medicul.
Avantajele robotului da Vinci: „Avem senzația că ne imersăm în abdomenul pacientului“
Chirurgul spune că astfel de intervenții complexe sunt posibile, cu risc minim de complicații, cu ajutorul robotului da Vinci, care permite, în primul rând, o vizualizare excelentă a câmpului operator. „Practic noi, în timp ce operăm cu sistemul da Vinci, avem senzația că ne imersăm în abdomenul pacientului. Tot câmpul vizual este ocupat de imaginea operatorie, nu interacționăm cu exteriorul, suntem focusați complet pe ce avem de făcut. Structurile se văd incredibil de bine, imaginea este 4K, 3D, se văd toate amănuntele, toate structurile anatomice – pe unele dintre ele până acum nici nu reușeam să le identificăm, pentru că era vorba despre structuri filigrane, foarte greu de identificat altfel decât cu o modificare a imaginii și o claritate perfectă. Practic, eu acum în timp ce operez, chiar dacă operez endometrioză de 10-15 ani, în timp ce intervin robotic, redescopăr amănunte anatomice pe care nu le identificasem până acum și care mă ajută în disecții. E o mirare permanentă a mea. În timp ce operez, uneori mă opresc și mă mir de cât de bine și de cât de multe amănunte pot să văd, dar colegii din echipă nu împărtășesc neapărat bucuria mea, pentru că ei văd operația pe un monitor, eu o văd în consolă, unde imaginea este cea mai calitativă“, detaliază chirurgul.
Un alt avantaj major al robotului îl reprezintă gesturile chirurgicale extrem de fine – fiecare mișcare a mâinii tradusă în mișcarea brațului robotic este extrem de calculată.
În al treilea rând, instrumentele, care au șapte grade de libertate, pot face gesturi pe care mâna umană nu le poate executa. Aceste instrumente foarte fine – calibru de 8 mm la baza instrumentului, cu vârful de 3-4 mm – îi permit chirurgului să opereze în spații extrem de mici.
„În plus, robotul are un sistem care recirculă în permanență dioxidul de carbon pe care noi îl introducem în abdomenul pacientului, pentru că nu putem opera altfel decât cu destinderea cavității peritoneale cu dioxid de carbon. Iar acest sistem recirculă în permanență cu o viteză foarte mare acest dioxid de carbon, îl umidifică și în încălzește la o temperatură optimă, astfel încât să nu producă o iritație a mucoaselor abdomenului. Practic, și durerea postoperatorie e mai mică. Dar în timpul operației, claritatea imaginii nu se modifică niciodată. Noi ardem diferite structuri, iar fumul care rezultă dispare instantaneu și tot timpul avem o imagine optimă“, explică specialistul în endometrioză.
„Domnul doctor e empatia în persoană“
Trei zile a stat internată Delia după intervenția chirurgicală și, deși i-a fost greu să respecte regulile de odihnă și recuperare treptată, fiind o fire mai agitată, postoperator spune că s-a simțit bine. Cât a stat în spital, medicul a vizitat-o în fiecare dimineață și seară, i-a dat toate explicațiile de care a avut nevoie: „Domnul doctor e mai mult decât empatia în persoană! Eu am văzut mulți medici, dar ca el – scurt, la obiect, dar uman și cald – nu am văzut. Și l-am văzut cum lucrează și câtă dedicare are: de la ora 7 dimineața și până la 11 seara e în spital! Un profesionist desăvârșit“, spune pacienta.
Dificultățile postoperatorii au fost legate mai degrabă de faptul că Delia a trebuit să o ia de la zero cu antrenamentul colonului, din care a fost rezecată o bucată, și cu vezica urinară, pe care trebuie să aibă grijă să o golească constant. Aproximativ trei luni durează recuperarea ei, iar după doar o lună deja merge, conduce și începe să-și reia viața. „Mă recuperez, încet-încet. Acum mi-a venit și menstruația. Dar culmea, de când mi-a venit menstruația, deși încă la mine toate sunt inflamate, intervenția fiind relativ recentă, nu mai am aceleași dureri pe care le-am avut 20 de ani. Am luat un singur antiinflamator!“, mai spune Delia.