Menopauza și implicaţiile ei în organism. Ce putem face ca să evităm îmbătrânirea accelerată la menopauză?

Menopauza este o etapă firească în viață. Ea nu e primul semn de îmbătrânire, așa cum crede multă lume, dar este semnul că e bine să iei măsuri pentru a evita îmbătrânirea accelerată mai târziu, în așa fel încât să îți păstrezi vitalitatea pe plan fizic, psihic și sexual. Am vorbit cu dr. Ana Capisizu, medic geriatru, și dr. Roland Schmidt, medic ginecolog, ambii în cadrul rețelei private de sănătate Regina Maria, despre ce putem face la menopauză ca să ne fie bine și mai târziu.

Menopauza nu este o boală și nu este nici egală cu îmbătrânirea accelerată, spun medicii. Este o etapă firească în viața fiecărei femei, când are loc scăderea, fie progresivă, fie bruscă, a sintezei de hormoni sexuali, în principal a estrogenului și progesteronului. Este, cel mult, o etapă de început a unei îmbătrâniri fiziologice, adică firești.

Lipsa estrogenului, un hormon sexual cu rol important în organismul femeii, poate avea efecte pe mai multe planuri în perioada menopauzei, iar cele mai vizibile manifestări cu care se confruntă femeile sunt cele legate de piele, care își pierde din elasticitate, de variațiile de temperatură ale corpului – așa-zisele bufeuri, care sunt foarte deranjante pentru unele persoane, de modificări de dispoziție și cognitive, cum ar fi probleme legate de atenție, concentrare și memorie, de scăderea libidoului și, în timp, chiar probleme mai grave de sănătate, cum ar fi cele articulare sau cardiovasculare. 

Cele mai multe femei intră la menopauză începând cu 45 de ani și, de obicei, perioada cu fluctuațiile hormonale, care e și cea mai deranjantă, se încheie până în 55 de ani.

„Menopauza nu face parte exact din perioada de îmbătrânire, de senescenţă, dar sunt doamne care asociază manifestările vizibile ca fiind de îmbătrânire accelerată. Aceste semne nu reprezintă o îmbătrânire accelerată, ci sunt semne ale unei evoluții normale, naturale de  îmbătrânire fiziologică, manifestată prin modificări de structură la nivelul fiecărui organ, ţesut, celulă. Acestă îmbătrânire se poate accelera doar dacă există factori de risc”, spune dr. Ana Capisizu, medic primar geriatru și gerontolog și coordonatoarea Centrului de longevitate Regina Maria din București.

EXTRA INFO Îmbătrânirea accelerată nu e îmbătrânire prematură

De multe ori, ne referim la îmbătrânirea accelerată numind-o îmbătrânire prematură. Cei doi termeni nu sunt echivalenți și nu ar trebui confundați, spune dr. Ana Capisizu.

„Îmbătrânirea prematură este o boală, se numește progeria și ea este de două feluri. Progerie infantilă şi progeria adultă. Ele sunt foarte rare, genetice, deci nu e corect să ne referim la îmbătrânirea accelerată ca fiind îmbătrânire prematură. Îmbătrânirea accelerată se referă la o viteză mai mare a uzurii organismului, a procesului fiziologic de îmbătrânire”, mai spune medicul.

Vorbind despre menopauză ca etapă firească din viața unei femei, dr. Roland Schmidt, medic specialist în obstetrică-ginecologie la clinicile Regina Maria din Timișoara, o diferențiază de menopauza precoce, care e o afecțiune, deci care intră în sfera de boală, și de menopauza care se instalează foarte târziu, după 55 de ani, care implică, la rândul ei, o serie de riscuri, dacă nu e tratată.

„Menopauza care se instalează la vârsta la care trebuie să se instaleze, de 45-55 de ani, are niște simptome negative, dar vine și cu aspecte pozitive și e bine să vorbim și despre ele. De exemplu, femeile care menstruează mult peste vârsta de 50-55 de ani au un risc crescut pentru cancerul de endometru și cancerul de sân”, atrage atenția medicul ginecolog.

Ce ne deranjează, de fapt, când se instalează menopauza

Primele modificări care se văd sunt cele de la nivelul cutanat: piele, păr și unghii, spune dr. Capisizu. Dar femeile care ajung la ea nu sunt atât de preocupate de cum arată, ci mai mult de starea lor psihică, menționează medicul gerontolog. Ele vor să știe dacă au de ce să se teamă odată cu menopauza şi ce au de făcut pentru a o gestiona mai bine.

„De fapt, ce facem noi la Centru este să orientăm doamnele către un plan de longevitate care să le educe, să se gândească ce trebuie să întreprindă în viaţa lor. Așa că, după ce facem o anamneză completă, aflăm care sunt obiceiurile lor mai bune sau mai greşite și facem diferite recomandări privind stilul de viaţă, adică dacă să continue unele obiceiuri sau să le stopeze pe altele.”

Conf. univ. dr. Ana Capisizu, medic primar geriatrie si gerontologie

Ca ginecolog, dr. Roland Schmidt are o experiență ușor diferită. Femeile care ajung la el sunt deranjate în primul rând de absența ciclurilor menstruale sau de raritatea acestora: „Lucrul acesta le face să se simtă mai puțin feminine și le face să conștientizeze că au ajuns la o vârstă, iar asta e destul de greu de digerat pentru un anumit tip de femeie, însă nu pentru toate”.

Alte lucruri de care se plâng femeile care ajung în cabinetul medicului sunt bufeurile, tulburările de somn, problemele sexuale, afectarea concentrării și tulburările de dispoziție.

Importanța estrogenului în perioada menopauzei. Tratamentele de substituție hormonală

Motivul pentru care menopauza pune probleme femeii, prin simptomele ei, este oscilația nivelurilor hormonale, în special a estrogenului. Scăderea estrogenului poate să fie bruscă, dar de cele mai multe ori declinul este progresiv și nu este unul doar în scădere. „Poate să fie o perioadă în care hormonii pot să oscileze de la valori extrem de mari la valori extrem de scăzute, ceea ce face ca perioada de perimenopauză, adică dinainte cu câțiva ani de momentul în care se instalează menopauza, și câțiva ani după, să fie o perioadă destul de dificil de trecut de către femeie și destul de complicat de gestionat inclusiv din punct de vedere medical”, spune dr. Roland Schmidt.

Estrogenul are un efect protectiv pe sistemele mari ale femeii, cum ar fi cel cardiovascular. Este unul din motivele pentru care, de exemplu, nu prea auzim de infarct la femei cu vârste de 35-40 de ani, deși la bărbați de aceleași vârste se mai întâmplă, explică dr. Schmidt: „Protecția asta este dată la femei de estrogen. Degradarea cardiovasculară la bărbați începe din adolescență, de la momentul în care se începe sinteza de testosteron, dar procesul de degradare este unul lent. La femei lucrul ăsta se întâmplă un pic mai târziu, pentru că estrogenii sunt niște hormoni care își exercită efectele benefice pe extrem de multe țesuturi și organe în corpul femeii. După instalarea menopauzei, undeva la 50 de ani, începe un proces fiziologic ce duce la o egalizare între cele două sexe, egalizare care are loc undeva pe la 65 de ani”.

Prin urmare, protecția organismului prin administrarea de tratamente de substituție hormonală este esențială la femeile care, din diferite motive, intră la menopauză înainte de 45 de ani (menopauză prematură), deci pentru a le proteja de alte posibile afecțiuni și de îmbătrânirea accelerată.

„Am avut o pacientă de 20 și ceva de ani la care a trebuit scos un ovar, am constatat că era ovar unic care nu se mai putea salva – e o malformație extrem de rară. Îți poți imagina ce tonus și ce piele are o tânără de 20 de ani. Ei bine, pentru că nu am început substituția hormonală imediat după intervenție, la controlul de o lună această tânără arăta ca o femeie de 40 și ceva de ani. După ce am început substituția, pentru mine a fost un șoc. Efectiv a înviat. Deci la pacientele foarte tinere efectul e infinit mai vizibil”, explică dr. Schmidt.

Însă, în același timp, este esențial ca tratamentele hormonale să nu fie continuate peste 55 de ani, pentru a reduce riscurile expunerii prea îndelungate la acest hormon. „Dacă nu ar fi și efecte adverse la administrarea pe termen lung, ar fi foarte simplu, noi am putea să facem substituție până la moarte, am putea să dăm estrogen fără niciun fel de restricție femeilor și atunci femeile ar putea să se bucure de efectele pozitive ale estrogenilor foarte mulți ani, însă nu e un lucru pe care îl putem face, din păcate, fără să avem probleme în alte direcții”, spune medicul ginecolog.

Altfel spus, menopauza se instalează oricum, dar tratamentul hormonal are rolul de a ajuta femeia să se adapteze lent la dispariția estrogenului și să facă față mai ușor tuturor modificărilor care apar pe mai multe planuri: somn, piele, greutate, psihoemoțional, sexual sau cardiovascular.

„Când venim cu substituția hormonală, îi dăm femeii o cantitate de estrogen constantă, care blochează fluctuațiile estrogenilor ei. O ducem pe estrogenii pe care îi dăm noi din exterior până la 52, maxim 55 de ani, după care începem să scădem doza de estrogen până la zero. Asta înseamnă să ducem femeia dintr-o perimenopauză violentă într-una fluentă, liniștită.”

Dr. Roland Schmidt, medic specialist obstetrică-ginecologie

Rolul aflării vârstei biologice în gestionarea menopauzei

Pentru că menopauza este echivalentă cu o îmbătrânire, dar cu una firească, nu cu una accelerată, în clinicile Regina Maria se pot face anumite teste prin care o femeie poate să-și dea seama care este vârsta ei biologică, pentru a o putea compara cu cea cronologică și a-și da seama, astfel, ce fel de măsuri i se potrivesc pentru a-și menține vitalitatea cât mai mult timp.

În acest sens, sunt relevante două tipuri de teste genetice: testarea epigenetică a vârstei biologice şi testarea nutrigenetică.

Aceste două teste genetice determină vârsta biologică a unei persoane și chiar poate diferenția între cauzele care pot să modifice această vârstă biologică, pentru a ști unde sunt necesare măsuri.

„Testul nutrigenetic determină predicţia unui organism de a dezvolta o boală. Acest lucru nu înseamnă că va și face boala respectivă, din contră, cunoscând care ar fi predicţiile, am putea lua măsuri astfel încât acea boală să nu se dezvolte. Testul urmăreşte cum ar putea să influenţeze tipul de alimentaţie genele noastre, carențele la care suntem predispuși, modul în care stresul ne influenţează genomul, somnul, sănătatea mintală, sănătatea intestinului, chiar și cardiovasculară. Deci este un test care urmărește întregul organism prin analiza câtorva gene din genom. Testul nutrigenetic este un test ale cărui rezultatele sunt valabile pentru toată viaţa. În schimb, testul epigenetic, cel care determină vârsta biologică, nu are rezultate fixe, pentru că vârsta biologică poate să fie reversibilă”, spune dr. Capisizu.

Altfel spus, dacă la un astfel de test constați că ai o vârstă biologică mai mare decât îți dorești sau mai mare decât vârsta în ani, prin luarea unor măsuri legate de stilul de viață – alimentaţie, mişcare, bunăstare psihică – la repetarea testului peste 6-8 luni poți constata că vârsta biologică a scăzut.

Ce putem să facem în perioada de menopauză pentru a evita îmbătrânirea accelerată

Chiar dacă scăderea nivelurilor hormonale este un lucru firesc în această etapă de viață, ea trebuie să fie „clopoţelul” că începem să îmbătrânim – proces care, din nou este firesc – şi că avem ocazia să găsim soluții pentru a nu ajunge la o îmbătrânire accelerată.

„Lipsa hormonilor nu este o îmbătrânire accelerată, dar, dacă ea persistă şi nu luăm măsuri, poate duce într-adevăr la patologii care reprezintă o accelerare a îmbătrânirii.”

Conf. univ. dr. Ana Capisizu, medic primar geriatrie si gerontologie

Iar tratamentele de substituție hormonală au efecte benefice atât asupra inimii, vaselor de sânge, sistemului osos și articular, cât și asupra greutății corporale, pielii, psihicului și vieții sexuale a femeii. 

„Este extrem de important ca o femeie să intre la menopauză cu o greutate bună, cu o greutate controlată, pentru că aceea este greutatea cu care își va duce viața mai departe, cu variații mici. O femeie care câștigă în perioada de perimenopauză extrem de mult în greutate, după instalarea menopauzei va pierde foarte greu kilogramele puse și va continua să acumuleze, iar acest lucru duce la degradare cardiovasculară, degradare osoasă, degradare genitourinară, la scăderea libidoului și așa mai departe, e un cerc vicios”, spune și dr. Roland Schmidt.

Sănătatea mintală în perioada menopauzei

„Nici nu ne gândim cât de importantă este sănătatea mintală pentru organism, inclusiv pentru partea fizică”, spune dr. Capisizu. „Un stres permanent pe care îl avem prin tulburările de dispoziție la care suntem predispuse în perioada menopauzei – depresie, anxietate – se transformă, la nivel celular, într-un stres oxidativ, adică o acumulare de niște produși toxici numiți radicali liberi care duc până la urmă la moartea celulară, iar asta înseamnă îmbătrânirea accelerată. Acesta este, pe scurt, evoluția prin care o tulburare psihică se poate transforma într-o patologie somatică”, explică medicul gerontolog.

Dr. Roland Schmidt menționează, pe lângă tulburările de somn și de dispoziție specifice acestei perioade, și creșterea în greutate a femeii aflate la menopauză, care are ca efect direct faptul că se pot considera mai puțin feminine decât înainte și, deci, ajung să aibă o stimă de sine mai scăzută.

„Stările emoționale se succed cu o viteză concret mai mare decât înainte de menopauză, adică femeia poate trece de la o stare de dispoziție bună la una care este mai puțin bună și toate lucrurile astea coroborate duc inclusiv la o scădere a activității sexuale, care e legată de stima de sine.”

Dr. Roland Schmidt, medic specialist obstetrică-ginecologie

Viața sexuală a femeii în perioada menopauzei

De fapt, afectarea calității vieții sexuale a femeii aflate la menopauză are două tipuri de cauze. Pe de o parte, există scăderea stimei de sine care poate duce la scăderea dorinței sexuale. Pe de altă parte, procesele fiziologice cauzate de scăderea estrogenului duc la atrofia și uscăciunea vaginală, ceea ce poate însemna disconfort în timpul actului sexual și, drept urmare, din nou scăderea dorinței sexuale, adică a libidoului. În plus, există și situații în care pot să apară tulburări de continență urinară care, la fel, contribuie la scăderea libidoului prin faptul că femeile se simt rușinate și evită să mai aibă activitate sexuală. 

Nu există o rețetă unică în ceea ce privește soluțiile pentru o viață sexuală mai satisfăcătoare la menopauză, spune dr. Schmidt. Depinde foarte mult de fiecare femeie, de tipul de relație de cuplu pe care aceasta îl are, dar depinde și de alimentație, de mișcare, deci de întregul stil de viață.

Dincolo de echilibrul emoțional, alimentar și de mișcare, există și soluții medicale. Pe lângă terapia de substituție hormonală, medicul ginecolog vorbește și despre estetica ginecologică, o ramură a medicinei care presupune injectarea de factori de creștere, plachetare sau de acid hialuronic în țesuturile genitale care să aducă vitalitate, hidratare și tonifiere în plus a zonei genitale.

Menopauza e momentul în care ne putem schimba stilul de viață cu succes

În completarea tratamentelor de substituție hormonală și, acolo unde este cazul, a intervențiilor de estetică ginecologică, dr. Ana Capisizu vorbește și despre metodele de încetinere a procesului de îmbătrânire, numite geroprotective. Acestea constau în tratamente antioxidante, care au rolul de a încetini stresul oxidativ intracelular, medicamente senolitice, care sunt împotriva îmbătrânirii și morții celulare, și tratamente pentru modularea metabolică intracelulară.

În afară de suplimentele alimentare, pe care unii medici le agreează, dar alții, nu, recomandarea de a adopta un stil de viață echilibrat ar trebui să nu însemne, pentru femei, cuvinte goale. Pentru că exact acum, în etapa de premenopauză și de menopauză, este momentul oportun pentru a-și îmbunătăți calitatea vieții și a-și menține sănătatea cât mai mult timp.

În ceea ce privește alimentația, dieta de tip mediteranean, bogată în fructe, legume și cereale integrale, este cea mai recomandată.

„Plus că restricția calorică în sine este o recomandare foarte utilă, pentru a menține telomerii-biomarkeri ai îmbătrânirii-cât mai lungi. Cu cât rata de scurtare a telomerilor e mai mare, cu atât îmbătrânirea poate să devină mai accelerată. Deci studiile arată clar că restricția calorică reprezintă o metodă de menținere a procesului de îmbătrânire cât mai încetinit”, completează dr. Capisizu.

Mișcarea este foarte importantă, mai spune medicul gerontolog, pentru că are multiple beneficii. Pe de o parte, duce la creșterea testosteronului, care există inclusiv la femei, nu doar la bărbați, ceea ce înseamnă o masă musculară mai bună și o arhitectură osoasă mai sănătoasă, deci are legătură cu prevenirea osteoporozei și cu scăderea riscului de îmbătrânire accelerată. În plus, mișcarea ne dă o stare de bine din punct de vedere psihic.

„Musculatura este esențială în ecuația asta, pentru că ea consumă glucoză, deci ajută la menținerea unei greutăți bune, tot mușchiul echilibrează foarte mult și fluxul sanguin, deci problemele cardiovasculare sunt diminuate sau sunt controlate printr-o masă musculară considerabilă. Femeile nu trebuie să fie culturiste, însă masa musculară trebuie să fie o masă cu un tonus bun, pentru că mușchiul consumă energie foarte mult. Dar mușchiul trebuie să se hrănească, iar el se hrănește cu proteine, deci o femeie la menopauză întotdeauna va trebui să mănânce mai multe proteine, care sunt utile și pentru a putea face sinteza colagenului”, explică și dr. Roland Schmidt.

„Menținerea unei mase musculare tonice și sănătoase și păstrarea unei greutăți corporale bune ajută la absolut tot: la stima de sine, la articulații, la tonusul pielii, la tonusul sexual, la absolut toate. Am paciente de 60 și ceva de ani, dar care arată de 45 pentru că fac sport zilnic.”

Dr. Roland Schmidt, medic specialist obstetrică-ginecologie

Igiena somnului și gestionarea stresului sunt, de asemenea, foarte importante, pentru că ele sunt strâns corelate cu sănătatea mintală. „Unele femei aflate în perioada de menopauză sunt foarte active, uneori cu suprasolicitare de activitate și de stres. Au, poate, firmele lor proprii, au activitate de răspundere foarte mare și atunci stresul este ceva mai mare. Deci gestionarea stresului și a somnului sunt foarte importante și, desigur, mai contează și socializarea, cititul sau alte preocupări de tip intelectual sau cultural, care te pot menține tânără”, spune dr. Capisizu.

Starea de sănătate este starea de echilibru, adaugă dr. Schimdt. Ceea ce înseamnă că, la menopauză, e bine să ne observăm corpurile, să luăm măsuri – medicale sau non-medicale – ținând cont de analize și de recomandările medicilor și să ne ferim de extreme.

„Când suntem tineri și în plină vitalitate, există niște factori care compensează toate excesele noastre de orice fel – sexuale, alimentare, de toate felurile – și care sunt extrem de eficienți, dar, odată cu înaintarea în vârstă, acești factori compensatori își pierd din eficacitate și declanșează boala. Prin urmare, ce trebuie să facem noi este să protejăm acești factori compensatori, iar protecția lor constă în a face tot ce am discutat”, conchide dr. Roland Schmidt.