Pacienți #SănătoșiAcasă: După 10 ani în care nu și-a putut folosi brațul, și-a recăpătat viața, în urma unei intervenții complexe. „Am ajuns la dr. Răzvan Coza cu implantul ieșit prin umăr. Acum sunt foarte fericită”

În urmă cu zece ani, Marița Olar (62 de ani) a căzut și s-a lovit grav la brațul stâng. Acesta a fost începutul unui parcurs medical dificil, întins pe aproape un deceniu. Brațul a necesitat mai multe intervenții chirurgicale, în care s-au montat tije metalice în os, dar recuperarea nu a decurs cum era de așteptat.În toamna anului trecut, Marița a ajuns în cabinetul doctorului Răzvan Coza, medic ortoped în cadrul Rețelei de Sănătate Regina Maria din Cluj, cu ultima tijă ieșind prin claviculă. A urmat o intervenție complexă de reconstrucție a cotului – un caz deosebit de dificil, deoarece îi lipsea o porțiune de os, brațul era mai scurt, iar echipa medicală a trebuit să adapteze proteza special pentru situația ei. Profesionalismul și coordonarea echipei au permis gestionarea tuturor provocărilor tehnice ale intervenției. Operația a fost un succes, oferindu-i pacientei șansa de a-și recăpăta mobilitatea și de a reveni la o viață normală după ani de suferință.

În vara anului 2015, Marița Olar făcea curățenie în baie. S-a urcat pe cadă ca să dea jos o pânză de păianjen, dar cada era umedă și a alunecat, lovindu-se cu brațul stâng de chiuvetă. La spital, medicii au diagnosticat o fractură multiplă și i-au pus brațul în gips. După primele șase săptămâni, fractura nu s-a consolidat, așa că brațul a rămas imobilizat încă șase săptămâni, iar apoi alte șase, fără rezultate semnificative. „Și atunci mi-au zis că ultima varianta, singura, ar fi operația“, povestește femeia.

Un caz dificil: trei intervenții chirurgicale fără rezultat

Prima intervenție chirurgicală a avut loc în 2016: medicii i-au montat o tijă metalică pentru a stabiliza osul și a-i permite brațului să se refacă. Era începutul unui parcurs medical lung și dificil. În 2018, tija a fost înlocuită cu una nouă, însă nici aceasta nu a rezistat foarte mult. „Tija s-a îndoit în formă de zigzag, iar brațul meu, de la cot până la umăr, arăta exact așa, ca un zigzag“, povestește femeia, amintindu-și de perioada marcată de probleme și incertitudine.

Un an mai târziu, în 2019, a trecut printr-o a treia operație de montare a unei tije, cu care a trăit aproximativ șase ani, încercând să-și continue viața în ciuda limitărilor. În toamna lui 2025, situația ei a devenit din nou critică: tija străpunsese umărul și ieșea efectiv prin piele. „Când făceam duș simțeam cum îi iese capătul prin claviculă. Pe măsură ce trecea timpul, ieșea tot mai mult, până mi-a făcut rană“, povestește femeia.

A ajuns în cabinetul medicului ortoped cu implantul ieșit prin umăr

Acesta este momentul în care Marița Olar a ajuns în cabinetul medicului ortodoped Răzvan Coza, la Spitalul Regina Maria Cluj, într-o stare critică: ultima tijă implantată se deplasase și ieșise prin piele, în zona umărului. „În zona respectivă exista o secreție purulentă, iar brațul avea o mobilitate anormală și era mai scurt decât celălalt“, ne-a explicat dr. Coza.

Ultimul implant a provocat o serie de complicații care i-au limitat sever autonomia, împiedicând-o să-și folosească brațul chiar și pentru gesturi elementare de zi cu zi, precum spălatul pe mâini, îmbrăcatul sau gătitul. Lipsa coordonării făcea ca până și cele mai simple mișcări să devină o provocare, iar schimbările fizice au obligat-o să-și adapteze întreaga garderobă la diferența de lungime a brațului. „Pacienta nici măcar nu se putea spăla pe mâini pentru că nu avea coordonare. În plus, a trebuit să-și ajusteze toată garderoba pentru brațul mai scurt“, subliniază medicul ortoped.

Un diagnostic complex: pseudoartroză la nivelul brațului stâng

În urma evaluării, Marița Olar a fost diagnosticată cu pseudoartroză la treimea distală a humerusului stâng. Aceasta înseamnă că, în partea de jos a brațului stâng, locul unde trebuia să se formeze osul nou nu s-a refăcut și osul a rămas instabil, împiedicând mișcarea normală a brațului și funcționarea acestuia în activitățile de zi cu zi. „Particularitatea cazului constă în faptul că femeia nu mai avea, practic, deloc os în această zonă. Lipsa continuității osoase împiedica transmiterea comenzilor către mână și îi afecta complet coordonarea“, explică medicul ortoped.

„Când o fractură nu se vindecă corect, coordonarea mâinii este afectată“

Neconsolidarea osului a avut efecte profunde asupra brațului Mariței. Un os sănătos transmite stabilitate și permite mușchilor și articulațiilor să lucreze împreună, astfel încât mișcările mâinii să fie precise și coordonate. În absența acestei continuități, brațul devine instabil, iar activitățile de zi cu zi, de la ridicarea unei căni până la spălatul pe mâini, devin dificile sau chiar imposibile.

„Când o fractură nu se vindecă corect, capetele osoase nu se unesc, brațul pierde mobilitate, se poate scurta, iar coordonarea mâinii este afectată. Fără continuitate osoasă, chiar și gesturi simple devin dificile, iar în timp pot apărea dureri constante, deformări și imposibilitatea de a folosi brațul în mod normal, ceea ce afectează serios viața de zi cu zi“, explică dr. Coza.

Prima etapă a tratamentului: scoaterea implantului problematic

Pentru a rezolva acest caz complicat, dr. Coza a propus un plan de tratament în două etape. Mai întâi, urma să fie extrasă tija problematică care îi cauzase pacientei dureri și limitări de mobilitate ani de zile. Apoi, pentru a-i reda brațului funcționalitatea și mobilitatea, a fost planificată o artroplastie totală a cotului stâng, o intervenție complexă adaptată situației speciale a pacientei.

De data aceasta, ideea unei noi operații nu a speriat-o pe Marița. După ani de suferință și intervenții complicate, a simțit că este pe mâini bune și că poate avea încredere în medic. „Auzisem despre dr. Coza că este un om minunat, și acum m-am și convins“, spune ea. Chiar dacă se descrie ca o fire „emotivă din cale afară“, Marița recunoaște că s-a simțit în siguranță și pregătită pentru intervenție. Această încredere nu a trecut neobservată: „După ce i-am explicat planul de tratament, atât pe termen mediu, cât și pe termen lung, am simțit că în ea s-a aprins o speranță și și-a pus încrederea în mine că o pot ajuta“.

Înainte de intervenția de extragere a implantului, Marița a trecut printr-o serie de analize, care au confirmat prezența unei infecții în partea superioară a brațului, acolo unde tija străpunsese pielea, motiv pentru care a urmat tratament cu antibiotic.

Dr. Coza subliniază că era la fel de important să se verifice dacă exista infecție și în partea inferioară a brațului, înainte de a începe pregătirile pentru artroplastia totală de cot. „În momentul în care am extras tija, am realizat și două-trei mici incizii în partea inferioară a brațului pentru a preleva probe destinate examenului bacteriologic, menite să confirme sau să excludă prezența unei infecții. Din fericire, nu s-a confirmat și am demarat procedurile de planning și pregătire preoperatorie pentru intervenția de protezare totală de cot“, povestește medicul.

„Totul a decurs extraordinar de bine. Nu am simțit nicio durere și a doua zi am putut pleca acasă“

Operația de îndepărtare a tijei a decurs fără probleme, fiind un pas esențial înainte de reconstrucția cotului. „Totul a decurs extraordinar de bine. Nu am simțit nicio durere și a doua zi am putut pleca acasă. Nu au fost complicații, rana era curată, fără nicio secreție. Soțul m-a ajutat la pansat, nu am avut nevoie de personal medical specializat, pentru că totul s-a vindecat atât de frumos și de natural“, povestește pacienta.

Această reușită a deschis calea pentru etapa următoare, artroplastia totală de cot. Înainte de intervenția propriu-zisă, pacienta a trebuit să mai facă o serie de investigații. „Am recomandat efectuarea unor investigații paraclinice, precum un CT al brațului și al cotului, pentru a pregăti corect planul preoperator. Ulterior, pacienta a trecut, conform protocolului, prin analizele de rutină înainte de operație, consult cardiologic și evaluare preanestezică“, explică medicul ortoped.

Cel mai important pas: intervenția de protezare de cot

La aproximativ o lună după operația de extragere a tijei, pacienta a trecut printr-o intervenție de artroplastie totală a cotului stâng. Aceasta este o operație complexă prin care articulația cotului este reconstruită folosind o proteză specială, adaptată anatomiei fiecărui pacient.

Scopul procedurii este de a înlocui osul lipsă sau deteriorat și de a restabili funcționalitatea brațului, astfel încât articulația să poată să se miște normal, să suporte efort și să permită realizarea gesturilor de zi cu zi – de la ridicarea unui obiect până la îndoirea brațului în activități cotidiene.

Dr. Coza își amintește că intervenția a fost extrem de complicată încă de la început, mai ales atunci când a verificat mobilitatea brațului pacientei înainte de operație. „Brațul se mișca ca o morișcă, complet instabil, pentru că nu mai exista continuitate osoasă. Practic, se putea roti și mișca în toate direcțiile, fără niciun control“, explică medicul.

„Operația a fost una complexă, cu grad mare de dificultate“

Intervenția chirurgicală a durat trei ore și a fost realizată de o echipă de medici ortopezi – dr. Răzvan Coza, dr. Daniel Ciută și dr. Alina Grosu. Astfel, echipa a putut supraveghea atent fiecare etapă a operației și a coordonat precis fiecare pas, ceea ce a sporit siguranța și eficiența procedurii.

„Scopul intervenției a fost refacerea mobilității brațului și corectarea inegalității de membru superior, astfel încât pacienta să-și poată relua activitățile zilnice. Operația a fost una complexă, cu un grad ridicat de dificultate, deoarece a fost necesar să se excizeze o porțiune de os din zona cotului, numită paletă humerală, unde trec nervi importanți pentru mișcarea mâinii, cum sunt nervii ulnar și radial. Ulterior, componentele protezei au fost calibrate și adaptate la structura osoasă deja modificată, pentru a asigura stabilitate și funcționalitate optimă“, subliniază dr. Coza.

Un nou început chiar din a doua zi după operație: „Sunt foarte, foarte fericită“

A doua zi după operație, viața Mariței Olar a intrat pe un nou făgaș: după ani de suferință, își recăpătase brațul stâng. Mișcările care odinioară îi erau imposibile sau dureroase acum puteau fi făcute cu ușurință. „Sunt foarte, foarte fericită și vreau să transmit mii de mulțumiri domnului doctor și întregii echipe!“, mărturisește Marița.

„Evoluția post-operatorie a fost una favorabilă. Pacienta și-a recăpătat mobilitatea cotului, atât activă – când își mișcă singură brațul, cât și pasivă – când mișcările sunt efectuate de medic pentru a menține flexibilitatea articulației. De asemenea, s-a corectat și inegalitatea membrului superior“, explică medicul ortoped. Ulterior, rana s-a vindecat bine, fără alte complicații.

„A fost un caz provocator, dar ne bucurăm că i-am redat șansa la o viață normală“

În prezent, Marița face kinetoterapie, care o ajută să-și recapete tonusul muscular pierdut în anii în care brațul stâng nu a fost folosit, să refacă mobilitatea articulației și să-și restabilească forța și coordonarea brațului. Pe viitor, urmează să meargă la controale periodice, atât pentru examinări clinice, cât și radiologice, ca medicii să verifice cum s-a integrat proteza în os și să urmărească evoluția funcționalității brațului.

Recuperarea brațului stâng a însemnat pentru Marița Olar nu doar întoarcerea mobilității, ci și redobândirea independenței de a face lucrurile simple de zi cu zi, pe care mulți dintre noi le considerăm firești. „A fost un caz provocator pentru întreaga echipă, dar suntem bucuroși că am reușit să-i redăm nu doar mobilitatea brațului, ci și șansa la o viață normală, pe care, la 62 de ani, o merita din plin“, concluzionează medicul ortoped Răzvan Coza.