Imagistică avansată cu iradiere minimă. Dr. Sorin Moțoi, Policlinica Banat: „Examinarea CT low-dose folosește o doză minimă de radiații“. Când se recomandă


În tratarea celor mai multe boli, dar mai ales în cazul afecțiunilor pulmonare și pleurale, diagnosticarea precisă, cât mai rapidă și în stadii incipiente poate fi vitală în procesul de vindecare al unui pacient. În ultimii ani, metodele de diagnostic de tip imagistică avansată, precum CT low-dose și colangiografia RMN, au revoluționat diagnosticarea bolilor și ghidarea tratamentelor. În acest context, am discutat cu dr. Sorin Moțoi, medic primar Radiologie și imagistică medicală la Policlinica Banat, parte din Rețeaua de Sănătate Regina Maria, ce presupun mai exact astfel de tehnici de investigație medicală, avantajele pe care le au și căror pacienți le sunt ele recomandate.
Atât examinarea CT low-dose, cât și colangiografia RMN sunt metode de investigație imagistică ce furnizează detalii anatomice precise, oferind medicilor posibilitatea de a interpreta imagini net superioare altor tipuri de investigații.
Ce este CT low-dose și de ce este utilă?
În ceea ce privește investigația CT low-dose, aceast este o examinare computer tomografică utilizată în special pentru diagnosticarea afecțiunilor pulmonare și pleurale. Poate fi indicată în momentul când o radiografie ridică suspiciuni de leziuni pulmonare, pentru a le confirma sau infirma. Iar avantajul principal al CT low-dose constă în faptul că poate fi efectuată cu o doză minimă de radiații.
„CT low-dose este o examinare computer tomografică uzuală care se folosește în foarte multe tipuri de afecțiuni pulmonare, abdominale, pelvine, cerebrale ș.a.m.d. Folosește o doză minimă de iradiere care trebuie să ne aducă la un diagnostic de certitudine, mai ales de leziune pulmonară. Pentru că examinarea CT low-dose este o examinare care se folosește în special pentru patologia pulmonară și pentru patologia pleurală“, ne-a explicat dr. Sorin Moțoi.
Afecțiunile pleurale afectează pleura, membrana care învelește plămânii (pleura viscerală) și căptușește peretele toracic (pleura parietală). Cauzele afecțiunilor pleurale pot fi: infecții, inflamații, traume, sau afecțiuni sistemice. Toate acestea pot duce la acumularea anormală de lichid, aer sau alte substanțe în spațiul pleural.
Beneficii CT low-dose: expunere minimă
Iradierea la computer tomograf este una dintre temerile multor pacienți care sunt puși în fața unei astfel de metode de investigație, însă, în cazul CT low-dose, iradierea este într-o doză extrem de redusă. Respectând principiul ALARA (As Low As Reasonably Achievable), examinarea de tip CT low-dose este o metodă de screening ce minimizează expunerea la radiații, în comparație cu un CT obișnuit.
„Trebuie să spunem lucrul acesta: toată lumea se sperie de iradiere la computer tomograf, dar iradierea cu CT low-dose este într-o doză atât de mică încât este clar că trebuie să vedem beneficiul examinării versus doza de iradiere. De aceea și alegem acest protocol low-dose, inițial, pentru a putea să detectăm leziunile pulmonare.“
O procedură rapidă, expunere de câteva secunde
Mai mult, investigația propriu-zisă durează foarte puțin, nu mai mult de zece minute, timp în care este inclusă și pregătirea pacientului.
„Expunerea este foarte scurtă!“, revine dr. Moțoi. „Nu durează mai mult de 10 minute cu tot cu pregătirea pacientului ceea ce înseamnă poziționarea pe masă, urcare, coborâre de pe masă, ș.a.m.d. Expunerea propriu-zisă, adică exact cât timp pacientul este expus la fluxul de radiații X, este de câteva secunde. Durează mai mult până explici pacientului ce are de făcut, până îi detaliezi protocolul și până îl poziționezi pe masă. Repet, expunerea propiu-zisă durează numai câteva secunde.“
Astfel, adaugă medicul: „Pacienții nu trebuie să se sperie că au stat în echipamentul de CT timp de cinci minute pentru că expunerile – indiferent pentru ce tip de afecțiune facem investigația sau indiferent de tipul de protocol pe care îl alegem pentru CT –, sunt foarte scurte, de ordinul secundelor.“
Echipamente și importanța protocolului
Examinarea CT low-dose nu necesită echipamente speciale, protocolul low-dose este selectat pe echipamente CT standard, ajustând automat parametrii de expunere.
„Examinarea se face pe un echipament de CT obișnuit. Nu există un echipament special de low-dose, dar momentul în care noi alegem acest protocol de low-dose, echipamentul știe să își aleagă anumiți parametrii tehnici de expunere care ne duc la o doză de iradiere mult mai mică decât examinarea CT torace obișnuită. Și atunci este evident că are un avantaj în screeningul anumitor patologii pulmonare, pentru că examinarea computer tomografic este o examinare net superioară părții de radiografie“, mai spune dr. Moțoi.
De asemenea, echipamentele pe care medicul și echipa sa le folosește scanează zone de interes mult mai mari decât echipamentele vechi, iar scanarea volumetrică permite reconstrucția imaginilor detaliate: „Noi scanăm acum niște volume, nu mai scănăm niște felii cum o făceam înainte pe echipamentele vechi. Scanăm volumul din care, după aceea, echipamentul reconstruiește imaginile volumetrice“.
Protocoale speciale pentru anumiți pacienți
Un alt detaliu foarte important care contribuie la beneficiile CT low-dose constă în modul cum echipamentele, în prezent, își pot alege parametrii de expunere de iradiere a pacientului în funcție de anumite criterii, precum volumul și dimensiunea pacientului. „Există protocoale speciale pentru pediatrie, există protocoale speciale pentru pacienții supraponderali în interiorul cărora trebuie să vedem anumite leziuni. Întotdeauna aceste echipamente de CT își aleg parametrii în așa fel încât să genereze o doză cât mai mică de iradiere dar, în același timp, să genereze imaginile care ne ajută pe noi, medicii radiologi, să punem un diagnostic corect pacientului.“
CT low-dose – când este recomandată?
Când apare mai exact nevoia unei investigații de tip CT low-dose? „Avem foarte multe situații în care există anumite suspiciuni de leziuni pulmonare pe o radiografie efectuată la anumite categorii de pacienți, și atunci există clar indicația ca la un moment dat acel pacient să facă examinare CT low-dose, cu o doză mică de iradiere, pentru a confirma sau pentru a infirma leziunea pulmonară sau pleurală respectivă“, adaugă dr. Moțoi. Aceasta este indicația majoră pentru examinarea CT low-dose.
Examinarea de tip colangiografie
Dacă CT low-dose este indicată mai ales în cazul afecțiunilor pulmonare, pentru examinarea căilor biliare și a veziculei biliare, dr. Sorin Moțoi recomandă un alt tip de investigație foarte eficientă, de tip colangiografie prin RMN (MRCP), o metodă imagistică fără substanță de contrast.
„Examinarea de tip colangiografie este o metodă imagistică prin rezonanță magnetică, cu prescurtarea din engleză MRCP. Reprezintă o examinare în primul rând fără substanță de contrast pentru vezicula biliară, pentru colecist și pentru căile biliare, adică acelea care duc secreția biliară la nivelul duodenului, unde se varsă, pe lângă secreția pancreatică. Pacientul nu trebuie să își facă probleme că s-ar putea să primească substanță de contrast, pentru că nu este cazul“, detaliază medicul.
Diagnostic precis pentru litiază biliară și patologii tumorale
Astfel, o procedură non-invazivă și bine tolerată de pacienți, examinarea de tip colangiografie oferă detalii morfologice anatomice foarte bune despre căile biliare și, mai mult, reconstrucții tridimensionale ale arborelui biliar. Acest tip de investigație este indicat pentru depistarea litiazei biliare, a calculilor migranți, sau a patologiilor tumorale care implică căile biliare.
„Este o examinare care se folosește în primul rând pentru patologia de tip calcul la nivelul colecistului sau în momentul în care există o suspiciune majoră de calculi care au plecat pe acele căi biliare care duc bila, secreția biliară, de la colecist până la nivelul duodenului “, completează dr. Moțoi.
În momentul când calculii pleacă pe căile biliare, explică medicul, poate apărea o complicație majoră, și anume afectarea pancreasului. „Calculii de la nivelul colecistului, care sunt mici, la un moment dat migrează și obstruează anumite canale care pot să producă inflamație majoră pancreatică. Se întâmplă în cazul multor pacienți.“
Pe lângă această explorare a litiazei biliare, colanogiografia se recomandă și în cazul unor patologii tumorale: „se face această explorare în momentul în care există anumite patologii tumorale care se pot găsi în jurul căilor biliare. Pentru colegii chirurgi sau pentru colegii gastroenterologi care adoptă manevre chirurgicale sau manevre invazive intervenționale, este foarte important să știe cum arată acel arbore biliar. Medicul trebuie să știe ce poate să secționeze intraoperator sau trebuie să știe dacă intervine prin intervențional să pună un stent pe acea cale biliară. Sau, altfel spus, medicul trebuie să știe cum arată anatomia respectivă.“
„Colangiografia este o examinare foarte bună pentru vizualizarea precisă a căile biliare.“
dr. Sorin Moțoi, medic primar Radiologie și imagistică medicală la Policlinica Banat
Rolul colangiografiei (MRCP) în monitorizarea postoperatorie a căilor biliare
De altfel, acest tip de investigație poate fi recomandat și postoperator în anumite situații specifice, mai explică medicul:
„Există situații în care această examinare de colangiografie (MRCP) prin rezonanță magnetică este indicată și postoperator, cum ar fi situațiile în care s-a scos colecistul, s-a făcut colecistectomie, dar este posibil să existe un mic calcul care să fi rămas pe căile biliare și care generează în continuare simptomatologie, și care poate să producă o afectare pancreatică.“
Rapidă, accesibilă și potrivită pentru diverse categorii de pacienți
La fel ca în cazul CT low-dose, și colanogiografia necesită un timp scurt și este foarte ușor de suportat. „Examinarea nu durează foarte mult, în jur de șapte-opt minute, și cuprinde mai multe secvențe.“
Mai mult, colangiografia este o examinare ușor de suportat pentru pacient în aparatul de rezonanță magnetică, însă presupune ca pacientul să fie cooperant cu operatorul, de exemplu el trebuie să-și țină respirația la anumite indicații. „Astea sunt condițiile minime ca să avem o examinare bună, ca să putem avea o vizibilitate bună. Dar, încă o dată, repet, este o examinare de primă intenție, și cea mai simplă, pentru a explora căile biliare preoperator, postoperator.“
Dacă vorbim despre profilul pacienților cu indicații de colangiografie prin RMN, acesta este variat: litiaza poate afecta și tinerii de 15 ani și pe cei de 20 de ani, dar și pacienții mai în vârstă de 70-80 de ani. „Momentul în care există suspiciunea de patologie de căi biliare, indiferent că este de natură litiazică, cum am spus, calcul, sau de natură tumorală, există această indicație de colangiografie prin RMN.“
Însă, nevoia de cooperare a pacientului prin menținerea respirației poate complica investigația în cazul copiilor mici și foarte mici.