Furia ținută „captivă” influențează sănătatea digestivă! Ce putem face pentru a nu lăsa stresul să afecteze digestia, explică psihologul Oana Gădinceanu

În contextul ritmului accelerat al vieții moderne, stresul a devenit o parte constantă din rutina zilnică a multora. În timp ce acesta este recunoscut pentru impactul său asupra sănătății mintale și emoționale, puțini sunt conștienți de efectele sale directe asupra sănătății fizice, în special asupra sistemului digestiv. Prin abordarea stresului atât din punct de vedere psihologic, cât și medical, pacienții pot obține o ameliorare semnificativă a simptomelor și o îmbunătățire a calității vieții.

Cercetările au demonstrat, de multă vreme, că, într-adevăr, există o legătură între stres și felul în care manifestăm niște simptome care aparent nu au o cauză organică. Studiul „Stress and the gut: pathophysiology, clinical consequences, diagnostic approach and treatment options”, publicat încă din 2011 în Revista de Fiziologie și Farmacologie din Polonia, arată că expunerea la stres (în special cel cronic) este un factor major în patogeneza diferitelor boli ale tractului intestinal, inclusiv gastroesofagiene, boală de reflux gastric, ulcer peptic, dispepsie funcțională, boală inflamatorie a intestinului iritabil, dar și alte tulburări funcționale ale tractului gastrointestinal.

„The American Journal of Gastroenterology a publicat un studiu care a comparat persoane care nu au probleme de sănătate cu persoane care au tulburări din zona de gastro. Adică poate un ulcer, o gastrită sau dispepsie funcțională (noi spunem balonare) și au arătat că persoanele acestea, față de persoanele sănătoase, au un nivel foarte ridicat de anxietate, de depresie. Și-atunci, studiul ne arată ceva ce noi deja intuim atunci când vedem că ne confruntăm cu niște tulburări sau cu niște simptome care persistă pe perioade foarte lungi de timp și care nu prea răspund la tratament”, atenționeză Oana Gădinceanu, psihoterapeut în cadrul Regina Maria București.

Cortizolul, hormonul stresului, face ravagii în organism

Stresul nu influențează numai modul în care se simte o persoană, ci și felul în care corpul reacționează la ceea ce i se întâmplă. Și cu toate astea, nu suntem atenți la semnalele pe care corpul le dă (durere de stomac, senzație de nod în gât, de frig, tremurături etc.) și ne continuăm viața în același mod, concentrându-ne pe ceea ce avem de făcut. „Dacă avem niște semnale în corp dar le ignorăm, dacă nu facem nimic, nu ne odihnim, nu avem grijă de noi și ne vedem în continuare de viață în același ritm, neobținând niciun răspuns, corpul va da semnale tot mai mari”, a explicat psihoterapeutul.

În momentul în care simțim ceva sau gândim ceva, în corpul nostru au loc niște descărcări electrochimice. Se descarcă niște hormoni. Principalul hormon al stresului este cortizolul. Pe termen lung, acesta afectează funcționarea normală a organismului, inclusiv țesuturile și organele. Cortizolul poate afecta suprarenalele și, din păcate, acest hormon se elimină foarte greu.

Reprimarea emoțiilor îmbolnăvește fizic

Pentru a proteja organismul de efectele stresului și a evita îmbolnăvirile, ar trebui să avem grijă să nu ne mai reprimăm emoțiile, să ne dăm voie să le simțim. Să îl ajutăm să se elibereze de substanțele care nu-i fac bine. Ideal este ca atunci când o persoană nu se simte bine de multă vreme, în ciuda faptului că analizele medicale sunt bune, să se gândească puțin și la partea de emoție. Să meargă la terapie, să stea de vorbă cu cineva, pentru că, în spatele acelor stări pot fi multe cauze, și are nevoie de cineva care să o ajute să înțeleagă ceea ce simte fără să se sperie. Să știe că bătăile mai rapide ale inimii nu arată iminența unui atac de cord și nici durerea de stomac, un cancer. Poate că persoana a mâncat ceva care nu i-a „picat” bine la stomac sau este o senzație mai puternică pentru că, de fapt, în corp este o tensiune nervoasă și intestinul reacționează. Și-atunci are nevoie să învețe să facă aceste diferențe.

Dezvoltarea competenței emoționale se învață

Avem nevoie să învățăm și să ne familiarizăm cu ceea ce simțim, pentru că emoția nu este doar ceea ce numim, de exemplu, „bucurie” sau „frică”. Să înțelegem că în interiorul nostru are loc un schimb de substanțe care face ca organismul să reacționeze, și că nodul din gât sau fluturașii din stomac sunt, de fapt, manifestări ale fricii și că ea influențeaza inclusiv felul în care persoana gândește, se raportează și se comportă într-o anumită situație. 

Pentru a-și putea dezvolta această competență emoțională este indicat ca persoana să stea de vorbă cu cineva, mai ales dacă acest lucru îi lipsește. Psihoterapeutul Oana Gădinceanu afirmă că aceia care își neagă anumite emoții, care știu că este ceva dureros acolo, ceva care nu este bine în viața lor, dar le este frică „să pună reflectorul” pe acea problemă, nu au această competență emoțională dezvoltată și trebuie să o învețe. Le va folosi pentru a-i ajuta să verbalizeze și să exprime în mod eficient ceea ce simt. 

Mișcarea, un aliat de nădejde

În gestionarea stresului, mișcarea fizică ocupă un loc important, pentru că se eliberează niște endorfine și o producție de dopamine care balansează puțin efectul stresului, de eliberare de cortizol. „În momentul în care o persoană vine în terapie și învață să gestioneze stresul, să se uite un pic la emoții, să fie un pic atent la ceea ce are nevoie și învață niște tehnici de relaxare, problemele încep să se amelioreze și persoana se simte mai bine. Iar impactul nu este doar asupra fizicului, ci și a psihicului, iar calitatea vieții per total, crește. Dacă ajunge să conștientizeze că se întâmplă ceva în corp și este atentă la asta, face primul pas. Însă e nevoie să învețe aceste lucruri, în primul rând”, a mai explicat psihoterapeutul.

Nu-i suficient să conștientizezi, trebuie să și acționezi

Este necesar ca omul să fie atent, să-și dea voie să se observe și să conștientizeze. Va avea nevoie de o perioadă de timp ca să-și poată da seama din ce moment apar anumite simptome în corpul lui, ca să poată face diferența între ceva ce poate fi o boală și ceva care vine din această zonă a emoțiilor, a stresului pe care încă nu știe să-l gestioneze. Nu e suficient doar să conștientizeze, fără să facă nimic, să se oprească la acest pas. Următorul pas – pe lângă faptul că se exprimă, că vorbește cu cineva – este să-și dea voie să și facă ceva, să intre în faza de acțiune. „Eu le spun pacienților mei, pentru început, să nu ne dăm viața cu totul peste cap, că oricum trăim într-un ritm rapid și trebuie să facem un milion de lucruri pe zi. Să ia cinci minute de pauză, să se ridice de pe scaun și să meargă până la geam sau să coboare în fața locului de muncă, în fața blocului unde locuiesc, și să stea un pic la soare, să privească puțin copacii. Este un exercițiu de mindfullnes: te uiți să vezi ce e în jurul tău, ce simți, ce parfum simți, ce sunete auzi. Și îți dai voie să stai un pic în prezent, pentru că lucrurile astea eliberează niște substanțe care te mai relaxează, te mai detensionează”, recomandă specialistul. 

Bolile gastrointestinale și emoțiile sunt legate

Sunt studii care arată că există legături între anumite boli gastrointestinale și emoții. Toate persoanele cu astfel de afecțiuni au un nivel crescut de anxietate pe care o reprimă, o foarte puternică tristețe și chiar depresie. De exemplu, balonarea are legătură cu reprimarea furiei. Atunci când o persoană ține emoțiile în ea, nu le exprimă într-un mod sănătos, nu le lasă să curgă, dacă face lucrul acesta pe o perioadă lungă de timp, mușchii se contractă și devine încordată și tensionată. „Dacă va trăi starea aceasta în mod repetat, pe perioade lungi, luni sau ani, poate chiar fără să-și dea seama, corpul – care are o memorie – va face să rămână în acea stare de tensiune. Iar acest lucru influențează inclusiv procesul de digestie. Și în cazul furiei apare o doză puternică de stres, stresul eliberează cortizol, iar cortizolul influențează mișcările stomacului, felul în care se face tranzitul, pe care îl poate accelera sau încetini”, a explicat Oana Gădinceanu.

Toate tulburările din zona gastrointestinală au ca factor comun faptul că acolo „a lucrat” furia, care este o emoție-umbrelă și care de multe ori maschează și o tristețe. De aceea este important de văzut ce se întâmplă în profunzime, dedesubt, dincolo de ceea ce ce vede. Dincolo de faptul că te-ai enervat, că ești furios, ce nu-ți dai voie să simți și să te exprimi. Și să înveți să faci aceste lucruri cu ajutorul specialiștilor, dacă de unul singur eșuezi.