După patru operații eșuate care l-au adus în scaunul cu rotile, Alexandru a ajuns la Regina Maria Cluj. Dr. Adrian Blesneac: „Nu mai avea os. A trebuit să refacem totul de la zero“

În vara lui 2025, Alexandru Niga (78 de ani) a suferit un accident în urma căruia și-a fracturat șoldul. A urmat o perioadă extrem de grea: în doar câteva luni, a trecut prin nu mai puțin de patru intervenții chirurgicale pentru reconstrucția șoldului, însă fără rezultat. În plus, medicii i-au pus și un diagnostic de tuberculoză osteoarticulară, o afecțiune rară care i-a scăzut și mai mult șansele de recuperare. În februarie 2026, Alexandru a ajuns la dr. Adrian Blesneac, medic primar Ortopedie și Traumatologie în cadrul Rețelei de Sănătate Regina Maria din Cluj, într-o stare critică: îi lipsea o bucată din femur (osul coapsei care formează articulația șoldului) și era complet imobilizat. Cazul, unul foarte dificil, a fost abordat printr-o intervenție chirurgicală complexă de artroplastie totală de șold, cu implantarea unei proteze de ultimă generație. Operația a fost un adevărat succes iar astăzi, bărbatul merge din nou pe picioarele lui! Cum a fost posibilă o astfel de reușită, explică pe larg medicul și fiul pacientului căruia i-a redat viața normală.

În august 2025, Alexandru Niga a căzut în timp ce lucra în curtea casei sale din comuna Frumosu, Suceava. Și-a fracturat șoldul, iar acela a fost momentul care i-a dat viața peste cap.

„După prima căzătură, tot spunea că îl doare, dar nu a vrut să meargă la medic. A mai trecut cam o săptămână așa, cu dureri, iar între timp a mai avut o căzătură, mai ușoară, dar care, cel mai probabil, a agravat situația“, povestește fiul bărbatului.

Prima proteză de șold s-a rupt la două săptămâni de la operație

Abia după această a doua căzătură au ajuns la spital, unde medicii i-au pus diagnosticul de fractura de col femural și i-au spus că este necesară montarea unei proteze de șold.

„La două-trei zile după ce am ajuns la spital la Suceava, l-au băgat în operație și i-au pus o proteză. A fost bine două săptămâni, după care proteza s-a rupt “, povestește fiul bărbatului despre momentul în care tatăl său a ajuns pentru a doua oară la spital.

A urmat un diagnostic neașteptat: tuberculoză osoasă

La scurt timp după prima operație, a urmat o a doua intervenție pentru înlocuirea protezei. În urma analizelor și controalelor medicale efectuate în această perioadă, medicii au venit și cu un diagnostic neașteptat: tuberculoză osteoarticulară, o afecțiune rară care atacă oasele și articulațiile.

Tuberculoza osteoarticulară sau tuberculoza osoasă apare atunci când bacteria care provoacă tuberculoza (Mycobacterium tuberculosis) ajunge în os sau articulații prin sânge sau limfă. Chiar dacă persoana nu a avut simptome de tuberculoză la plămâni, bacteria poate fi prezentă în organism în stare latentă și se poate activa ulterior, mai ales dacă sistemul imunitar este slăbit sau există alte boli cronice. Atunci când se activează, bacteria provoacă inflamație și distrugere a osului și a cartilajului, ceea ce duce la durere persistentă, deformări și slăbirea structurii osoase. Boala se instalează treptat, iar durerea și rigiditatea articulației apar de obicei abia când infecția a avansat, ceea ce face tratamentul și recuperarea mult mai dificile.

„În formele extrapulmonare, tuberculoza se manifestă destul de târziu și cu simptome subtile“

„În acest caz, pacientul era purtător fără să știe. Din păcate, în formele extra-pulmonare, boala se manifestă destul de târziu și cu simptome subtile, pe care pacientul nu le recunoaște ca fiind grave. Simte doar o jenă, o durere, un disconfort… ceva, dar nu își dă seama că e vorba de o problema gravă. În cazul lui, ceea ce cred eu că s-a întâmplat, fără să știe pacientul, este că s-a produs o fractură pe un os patologic. Adică osul deja era afectat de boală și, când a avut traumatismul, s-a produs fractura – pentru că la un pacient sănătos, fără afectare, osul nu s-ar fi fracturat în condițiile unui traumatism ușor, o căzătură simplă“, ne-a explicat dr. Adrian Blesneac, medic primar Ortopedie și Traumatologie la Spitalul Regina Maria din Cluj (foto).

În aceste condiții, starea lui Alexandru Niga s-a deteriorat rapid. Tuberculoza osteoarticulară a generat complicații care au făcut ca și cea de-a doua proteză să cedeze. În tot acest tumult medical, bărbatul a necesitat o nouă interventie chirugicală pentru curățarea zonei șoldului, necesară pentru a controla infecția.

Patru intervenții chirurgicale fără rezultat

În doar câteva luni, Alexandru, în vârstă de 78 de ani, a trecut prin a treia și a patra operație, însă fără succes. Din cauza infecției cauzate de tuberculoză, protezarea devenise imposibilă, iar în final medicii au fost nevoiți să scoată complet proteza, lăsând articulația fără suport și pacientul complet imobilizat.

„Din păcate, din cauza faptului că în zonă exista un focar de infecție, adică tuberculoza, au apărut complicații antrenate și de prezența implantului ortopedic – proteză. Practic, operația nu s-a mai închis corect iar zona nu s-a vindecat așa cum ar fi trebuit. Pacientul continua să aibă dureri, iar chirurgii au fost nevoiți să reintervină de mai multe ori“, ne-a mai spus dr. Blesneac.

Situația familiei era copleșitoare. Alexandru, care până atunci fusese un om activ și sănătos, se trezise brusc imobilizat la pat, în spital, iar fiul său făcea zilnic un drum de 60 de kilometri pentru a-i duce mâncare și a-i oferi sprijin.

În noiembrie 2025, după patru luni de suferință și multiple intervenții chirurgicale care nu aduseseră rezultate, fiul lui Alexandru a luat o decizie radicală: și-a scos tatăl din spital și l-a adus acasă. Auzise de la o cunoștință despre dr. Adrian Blesneac, medic ortoped la Spitalu Regina Maria din Cluj, și era hotărât să caute o șansă reală de recuperare pentru tatăl său.

„Tată, eu nu o să te las așa. Eu o să te fac bine!“

„Eu i-am spus: «Tată, eu nu o să te las așa! Am găsit un doctor la Cluj și o să te fac bine». Trebuie să încurajezi omul, nu ai cum să-l descurajezi într-o situație ca asta!“, povestește fiul lui Alexandru.

Tatăl său, care până atunci fusese nevoit să stea imobilizat și să suporte luni de durere și intervenții eșuate, simțea pentru prima oară o rază de optimism. Îl întreba zilnic când vor ajunge la Cluj, iar fiul său putea vedea cât de mult îi dă putere această perspectivă a unei șanse reale de recuperare. „El s-a agățat de speranța asta și nu s-a lăsat psihic“, completează bărbatul.

Alexandru a ajuns la dr. Blesneac într-o stare grava: fără o bucată de os și fără proteză

La începutul lunii decembrie 2025, Alexandru Niga a pășit pentru prima oară în cabinetul dr. Adrian Blesneac, la Cluj. Se afla într-o stare critică: o parte din osul șoldului îi lipsea, nu mai avea nicio proteză care să-i susțină articulația, iar mobilitatea sa era complet pierdută.

„Când s-a confirmat că este tuberculoză osoasă, medicii au decis să scoată proteza, iar pacientul a rămas practic fără nimic acolo, fără un implant – proteză care să asigure funcționalitatea șoldului – ceea ce noi numim «șold balant», adică osul și articulația nu mai ofereau niciun suport. El a ajuns la noi în scaun cu rotile“, explică dr. Blesneac.

Medicul ortoped explică situația lui Alexandru Niga de la momentul preluării acestuia în secția de ortopedie a Regina Maria din Cluj. „ Pacientul urma deja un tratament pentru tuberculoza osoasă. Tratamentul pentru tuberculoză este același, indiferent dacă boala este pulmonară sau extrapulmonară. Este un tratament complex, care implică administrarea a trei sau patru antibiotice prescrise de un medic pneumolog. În cazul acesta, odată ce tuberculoza a fost confirmată, el a intrat în evidența medicilor de pneumofiziologie, iar tratamentul a fost deja inițiat. Când l-am preluat noi, pacientul era pe un tratament cu trei antibiotice“, detaliază medicul.

Tuberculoza, indiferent de formă, necesită un tratament lung, de unu-doi ani. „În formele extrapulmonare, cum este tuberculoza osoasă sau articulară, antibioticele ajung greu în articulații și țesutul osos afectat. Din acest motiv, tratamentul este mai lung și mai dificil decât pentru tuberculoza pulmonară, iar durata poate varia în funcție de evoluția fiecărui pacient“.

Decizia tratamentului: o atroplastie totală de șold complexă

Decizia medicului ortoped în cazul bărbatului de 78 de ani a fost să realizeze o artroplastie totală de șold. Ceea ce făcea acest caz cu adevărat dificil era perioada de aproape șase luni în care pacientul a stat, efectiv, fără un implant – îi lipsea capul femural, adică partea superioară a osului coapsei care intră în articulația șoldului, iar boala distrusese și o porțiune din femur și osul bazinului care formează cavitatea șoldului. Practic, articulația nu mai avea niciun suport, iar piciorul nu a mai putut fi folosit.

„În acest timp, boala a lucrat: a distrus o parte din osul bazinului și o porțiune din femur pentru că așa acționează, «distruge» osul“, explică medicul.

După consult, Alexandru Niga a mai trebuit să aștepte aproximativ două luni până la intervenția de artroplastie totală de șold. Dr. Blesneac explică că această perioadă a fost necesară pentru ca tratamentul împotriva tuberculozei să-și facă efectul și boala să fie ținută sub control, astfel încât operația să se poată desfășura în condiții sigure și fără riscul unor complicații.

„Eu m-am consultat cu colegii pneumologi și am ajuns la concluzia că momentul optim al intervenției chirurgicale ar fi fost la câteva luni de la inițierea tratamentului – tocmai ca să nu apară complicații, am încercat să câștigăm un pic de timp“, povestește medicul ortoped.

Soluția pentru a merge din nou: o proteză specială cu dublă mobilitate

În februarie 2026, Alexandru Niga a trecut printr-o operație complexă de artroplastie totală de șold, în care i-a fost implantată o proteză specială cu dublă mobilitate.

Intervenția a fost una deosebită: înainte de montarea protezei, echipa de medici ortopezi a trebuit să reconstruiască atât bazinul, cât și femurul, afectate de tuberculoza osoasă. Practic, zona articulației nu mai avea suport, iar piciorul nu putea fi folosit. Reconstrucția a presupus refacerea cavității șoldului și a capului femural, pentru ca proteza să poată fi montată în siguranță.

Proteza cu dublă mobilitate a fost aleasă pentru că oferă o stabilitate superioară articulației și reduce riscul ca șoldul să se luxeze după operație, dar îi și permite pacientului să se miște mai liber.

„Este o proteză mult mai sigură, recomandată în special pacienților vârstnici, care au risc crescut de complicații sau de căderi. Cea mai frecventă complicație după o astfel de operație este ca proteza să sară de la locul ei, iar noi am vrut să limităm acest risc la minimum“, adaugă medicul.

Mai mult, situația pacientului impunea o astfel de proteză. „Ne-am gândit ca în cazul lui să mergem pe varianta cea mai sigură, să nu apară complicații, având în vedere că pacientul a stat șase luni de zile imobilizat complet și și-a pierdut masa musculară și coordonarea“, completează dr. Blesneac.

„A trebuit să refacem totul de la zero, reperele anatomice nu mai existau“

Operația, care a durat aproximativ trei ore, a fost o intervenție dificilă. „Din păcate, reperele anatomice nu mai existau. Reperele pe care le folosim în mod normal în timpul unei operații obișnuite, pentru orientare și poziționarea protezei, în cazul acesta fuseseră distruse de boală. Așa că a trebuit să refacem totul de la zero: să reconstruim bazinul și să refacem partea de femur. Aici, partea cea mai dificilă nu a fost montarea protezei în sine, ci pregătirea locului pentru implantare – refacerea structurii osoase astfel încât proteza să poată fi fixată în siguranță. În final, am reușit să montăm o proteză de șold cu dublă mobilitate, necimentată – o raritate la pacienții vârstnici care necesită intervenții complexe de revizie sau reconstrucție după șold balant. Avantajul acestui tip de implant este că are o durată de viață prelungită comparativ cu implanturile cimentate dar necesită o echipă bine antrenată cu experiență“, explică specialistul ortoped.

La o zi după operație, Alexandru mergea pe picioarele lui

Cu toate aceste dificultăți, „intervenția chirurgicală a decurs exact așa cum ne-am propus“, spune dr. Blesneac. Și, la doar o zi după operația complexă – după aproape șase luni petrecute în pat sau în scaunul cu rotile – Alexandru Niga putea deja să meargă prin salon, sprijinit de un cadru. „După o asemenea operație complexă, să te poți ridica, e ceva“, completează medicul.

Pentru fiul lui Alexandru Niga, vestea că operația tatălui său a reușit a fost un moment de ușurare și bucurie imensă. După doar patru zile de spitalizare a primit vestea că poate să-l ia acasă. „M-a sunat domnul doctor și mi-a zis: «Veniți să-l luați acasă, tata e bine!» M-am bucurat foarte mult. Să știți că Dumnezeu dacă închide o ușă, deschide o alta“, povestește bărbatul cu recunoștință.

După intervenția chirurgicală, recuperarea rămâne o etapă importantă în procesul de vindecare, contribuind semnificativ la rezultatul final. Alexandru Niga a primit această recomandare, iar evoluția sa favorabilă de după operație i-a permis să-și recapete rapid mobilitatea și independența. „Recuperarea reprezintă, în mod obișnuit, o parte importantă a rezultatului, iar noi îi încurajăm pe pacienți să o urmeze întotdeauna“, precizează dr. Blesneac.

Astăzi, viața lui Alexandru Niga a revenit, în sfârșit, la normal. Se deplasează singur, sprijinit doar de un baston, și și-a recăpătat independența pe care o pierduse. Și-a reluat activitățile zilnice fără ajutor, se mișcă liber prin curte și merge singur la baie. Pentru familia sa, această recuperare este mai mult decât un rezultat medical reușit – este dovada că, după luni de suferință și incertitudine, speranța și perseverența pot reda demnitatea și viața unui om.