Prof. dr. Zoran Popa, Endo Institute Timișoara: „Când o femeie are dureri mari la menstruație, probabilitatea este de 90% să aibă endometrioză“

Pentru multe femei, durerile menstruale severe sunt considerate „normale“, dar ele pot ascunde endometrioza, o boală cronică care afectează aproximativ una din zece femei la nivel mondial. „Pacienta trece prin mâna a șapte ginecologi până ajunge la unul care pune diagnosticul de endometrioză“, atrage atenția dr. Zoran Popa, profesor de Obstetrică și Ginecologie la Endo Institute din Timișoara. „Cea mai întâlnită doleanță a pacientelor este că nu se simt ascultate“, completează dr. Mihaela Virdol, medic primar Radiologie și Imagistică Medicalăși colegă în cadrul Endo Institute – un factor care întârzie adesea diagnosticarea corectă. În luna martie, dedicată conștientizării endometriozei, medicii atrag atenția asupra importanței recunoașterii simptomelor, a diagnosticării corecte și a abordării multidisciplinare, pentru ca pacientele să ajungă mai rapid la tratamentul care le poate transforma viața.

Medical, endometrioza este o afecțiune cronică ginecologică în care țesut asemănător mucoasei uterine (endometru) se dezvoltă în afara uterului, cel mai frecvent pe ovare, trompe uterine sau pe alte organe din partea inferioară a abdomenului (precum intestinul gros sau vezica urinară). Acest țesut răspunde hormonilor ciclului menstrual ca și cum ar fi în uter, provocând inflamație locală, crampe, durere pelvină și, în unele cazuri, formarea de aderențe (benzi de țesut cicatricial care pot lipi organele între ele) sau chisturi. Pentru multe femei, acest lucru se traduce în sângerări neregulate, dureri menstruale intense, disconfort constant și dificultăți în a rămâne însărcinate.

Când endometrioza afectează mai mult decât corpul

Emoțional și fizic, endometrioza poate transforma viața unei femei într-un adevărat coșmar care se poate întinde pe ani de zile. Durerile cronice devin o prezență constantă, pe care multe ajung să o considere „normală“, să o ascundă sau să învețe să o tolereze. În plus, apare adesea un sentiment de singurătate: paciente care nu se simt înțelese nici de familie, nici de medicii ginecologi. Pentru ele, lupta cu endometrioza nu este doar fizică, ci și emoțională – un drum greu, care cere curaj, răbdare și, mai ales, sprijin.

Studiile confirmă acest impact complex al bolii. Un studiu publicat în revista științifică Human Reproduction, în anul 2022, a arătat că femeile cu endometrioză care experimentează dureri pelvine cronice raportează un impact semnificativ asupra calității vieții lor. Cercetarea a evidențiat că intensitatea și frecvența durerilor afectează nu doar starea de sănătate fizică, ci și funcționarea socială, activitățile zilnice și bunăstarea emoțională.

În paralel, o cercetare din 2024, publicată în International Journal of Behavioral Medicine, subliniază că pacientele se confruntă frecvent cu sentimente de singurătate și lipsă de sprijin, generate de teama că boala lor va fi judecată sau neînțeleasă, ceea ce le poate face să se izoleze și să le fie greu să-și exprime nevoile emoționale. Împreună, aceste studii arată că endometrioza afectează viața femeilor nu doar prin durere fizică, ci și prin provocări emoționale și sociale importante.

„O pacientă care nu tratează boala astăzi, poate avea o formă mult mai gravă peste câțiva ani“

În acest context, specialiștii de la Endo Institute Timișoara, din cadrul Rețelei de Sănătate Regina Maria, le îndeamnă pe femei să nu ignore simptomele, dar, mai ales, să nu le accepte ca pe ceva normal, chiar dacă li se spune că durerile menstruale puternice sunt considerate parte din viața obișnuită.

„Durerile mari de la menstruație și disconfortul asociat nu sunt normale. Deși, la prima vedere, mulți le consideră o parte firească a ciclului, aceste simptome nu trebuie acceptate ca fiind normale. Când o femeie are dureri mari la menstruație, probabilitatea este de 90% să aibă endometrioză“, atrage atenția prof. dr. Zoran Popa.

Medicul subliniază că femeile trebuie încurajate să ceară sprijin medical și să obțină un diagnostic corect, pentru că, lăsată netratată, endometrioza poate progresa și poate influența profund calitatea vieții: „Endometrioza este o boală cronică și progresivă. Asta înseamnă că o pacientă care nu tratează boala astăzi poate avea, peste câțiva ani, o formă mult mai gravă. În timp, boala poate ajunge să afecteze multiple organe pelvine“.

Primul semnal de alarmă: durerea puternică la menstruație

Durerea puternică la menstruație (dismenoree severă) este unul dintre cele mai frecvente semne ale endometriozei. Spre deosebire de crampele obișnuite, această durere poate începe înainte de menstruație, poate persista mai multe zile și se poate resimți nu doar în abdomen, ci și în zona lombară, șolduri sau pelvis. Deși multe tinere primesc în familie mesajul că „așa trebuie să te doară“ și chiar unii medici consideră că este normal, durerea intensă nu ar trebui ignorată și trebuie investigată.

Dr. Popa explică: „Dismenoreea severă se referă la dureri intense, care pe o scară de la 1 la 10 depășesc de obicei nivelul 8 și sunt descrise de paciente ca 9 din 10“. Aceste dureri persistente pot împiedica femeile să meargă la serviciu sau la școală și fac ca activitățile de zi cu zi să devină o adevărată provocare, afectând viața socială sau relațiile personale.

Pe lângă durerea puternică la menstruație, endometrioza se poate manifesta printr-o serie de alte simptome. Unele paciente au un flux menstrual abundent sau senzație de congestie pelvină (presiune sau greutate în zona inferioară a abdomenului), iar altele se confruntă cu tulburări urinare sau digestive, precum balonare, modificări ale tranzitului intestinal, greață sau chiar vărsături. De asemenea, pot apărea dureri de cap sau migrene, semn că impactul bolii nu se limitează doar la zona pelvină, ci poate influența întreg organismul. Aceste simptome pot apărea individual sau în combinații diferite la fiecare pacientă.

Endometrioza poate afecta și fertilitatea. Studiile arată că aproximativ 30–50% dintre femeile cu endometrioză se confruntă cu infertilitate. Inflamația cronică, aderențele formate în jurul organelor pelvine sau afectarea ovarelor pot influența funcționarea normală a sistemului reproducător și procesul de implantare al embrionului. Totuși, diagnosticul corect și tratamentul adecvat pot îmbunătăți semnificativ șansele de a obține o sarcină. „Este important de reținut că endometrioza în sine nu produce infertilitate. Mai degrabă, consecințele bolii sunt cele care afectează fertilitatea“, subliniază profesor dr. Popa.

Boala este subdiagnosticată, iar pacienta trece pe la mai mulți medici până primește diagnosticul corect

Endometrioza este frecvent nediagnosticată sau depistată târziu – cercetările arată că timpul median de la apariția simptomelor până la diagnostic poate fi de aproximativ 7 ani, iar în unele cazuri durata până la confirmare este și mai mare.

 „La nivel mondial, statisticile arată că 1 din 10 femei suferă de endometrioză. Personal, consider că boala este subdiagnosticată. Din experiența noastră, probabil că în România proporția reală este mai aproape de 1 din 7 femei“, subliniază medicul.

Diagnosticarea endometriozei rămâne o provocare pentru multe femei și pentru sistemul medical. Simptomele pot fi subtile sau confundate cu durerile menstruale „obișnuite“, iar lipsa semnelor vizibile în stadiile incipiente face ca boala să treacă adesea neobservată. De aceea, multe paciente parcurg un drum lung și frustrant până să primească un diagnostic corect. „Pacienta trece prin mâna a șapte ginecologi până ajunge la unul care stabilește diagnosticul de endometrioză“, atrage atenția profesor dr. Zoran Popa.

Medicul explică că, în stadiile timpurii, focarele de endometrioză sunt foarte mici și greu de observat, iar modificările devin vizibile abia când boala progresează: „Diagnosticul se bazează în mare parte pe experiența medicului și pe recunoașterea atentă a simptomelor“.

Importanța unei echipe multidisciplinare în diagnosticul endometriozei

Tocmai de aceea, un diagnostic corect nu se bazează doar pe observațiile unui singur medic. Este esențial ca pacienta să fie evaluată de o echipă multidisciplinară – ginecolog, radiolog și, dacă este cazul, chirurg sau alți specialiști (gastroenterolog, urolog, psiholog) – care să privească boala în ansamblu și să integreze informațiile din toate investigațiile pentru a stabili cel mai potrivit plan de tratament.

De obicei, traseul medical începe la medicul ginecolog, care e primul specialist în identificarea semnelor de endometrioză. Consultația inițială include discuția detaliată despre simptome, istoricul medical și examinarea fizică, iar ecografia transvaginală este folosită pentru a evalua organele pelvine și a depista eventualele leziuni sau chisturi.

Vizita la radiolog: de ce e necesar un RMN cu protocol de endometrioză

În funcție de rezultate și de complexitatea cazului, pacienta poate fi trimisă către radiolog pentru investigații imagistice suplimentare, cum ar fi un RMN pelvin, care oferă o vizualizare mai precisă a focarelor de endometrioză și a eventualelor implicări ale altor organe.

„Colaborarea cu medicul ginecolog este esențială. Noi, de exemplu, nu efectuăm investigații la paciente care nu au fost evaluate anterior de medicul ginecolog“, subliniază dr. Mihaela Virdol, medic primar Radiologie și Imagistică Medicală în cadrul Endo Insitute Timișoara.

RMN-ul vine astfel ca o continuare a evaluării inițiale, oferind detalii suplimentare care ajută la conturarea unui diagnostic precis.

„De obicei, medicul ginecolog realizează ecografia inițială, iar pacienta ajunge la noi pentru RMN cu protocol de endometrioză, care permite evaluarea leziunilor mai profunde sau mai dificil de vizualizat“, explică dr. Virdol.

RMN-ul este esențial și pentru că de obicei ecografia intravaginală este limitată la structurile aflate în imediata vecinătate a sondei, ea vede foarte bine uterul și ovarele, dar poate să nu identifice leziuni situate mai departe. „De exemplu, pot exista leziuni de endometrioză la nivelul intestinului, al ureterelor sau în anumite zone ale pelvisului profund, care nu pot fi vizualizate ecografic“, explică medicul radiolog.

Pentru a efectua un RMN cu protocol de endometrioză, pacienta trebuie să urmeze o pregătire intestinală prealabilă, evitând alimentele solide și care pot provoca balonare. Este necesară efectuarea unei clisme pentru golirea intestinului.

„În cadrul protocolului de endometrioză, se poate face instilarea de gel steril intravaginal și intrarectal. Gelul nu este necesar în toate cazurile, dar în multe situații, acesta ajută la o vizualizare mai bună a eventualelor leziuni de endometrioză“, completează dr. Virdol.

„Leziunile de endometrioză pot fi ratate ușor dacă nu știi ce să cauți“

Experiența radiologului este crucială în diagnosticarea endometriozei, deoarece RMN-ul nu este doar o simplă „fotografie“ a pelvisului – el furnizează informații esențiale despre localizarea exactă și extensia leziunilor, precum și despre eventualele implicări ale altor organe, cum ar fi intestinul, vezica urinară sau ureterele.

„Leziunile de endometrioză pot fi ratate destul de ușor dacă nu știi exact ce trebuie să cauți și cum arată ele la RMN“, subliniază dr. Virdol.

Aceste detalii sunt vitale pentru chirurg, care va planifica intervenția. Un RMN realizat și interpretat corect ajută chirurgul să decidă ce abordare este cea mai sigură și eficientă, cât țesut trebuie excizat și cum pot fi evitate complicațiile.

Mai mult, colaborarea dintre radiolog și chirurg este esențială pentru un tratament eficient. Radiologul oferă informații detaliate despre localizarea și extinderea leziunilor, iar chirurgul le folosește pentru a planifica intervenția în cel mai sigur mod, minimizând riscul de complicații și protejând țesuturile sănătoase.

Dincolo de rolul tehnic al investigațiilor imagistice, dr. Virdol observă și o altă realitate frecventă în parcursul pacientelor cu endometrioză: sentimentul că nu sunt ascultate sau înțelese atunci când descriu durerile prin care trec. Multe femei ajung la un diagnostic după ani în care simptomele lor au fost minimizate.

„Din experiența mea, pot spune că aceasta este cea mai frecventă doleanță a pacientelor cu endometrioză: faptul că nu sunt ascultate cu adevărat. De aceea încercăm să acordăm timp fiecărei paciente, să analizăm documentele medicale și să discutăm simptomele pe care le are. Evaluarea imagistică nu durează doar câteva minute, uneori analiza imaginilor poate dura chiar jumătate din timpul investigației.Vreau să cred că de fiecare dată când am avut o conversație cu pacientele mele, ele au înțeles cât de important este să fie ascultate“, spune dr. Virdol.

Tratamentul endometriozei: mai mult decât managementul durerii

Endometrioza nu se tratează „la fel pentru toate femeile“ – fiecare caz are particularitățile sale, iar planul de tratament trebuie adaptat nevoilor pacientei.

Opțiunile de tratament includ medicamente care ameliorează durerea, precum antiinflamatoarele, care ajută la calmarea crampelor și a inflamației, și terapii hormonale, care reglează ciclul menstrual și încetinesc dezvoltarea focarelor de endometrioză. Acestea pot fi pilule contraceptive combinate, tratamente pe bază de progesteron sau alte medicamente hormonale specifice, menite să reducă simptomele și să prevină progresia bolii.

Când este nevoie de o intervenție chirurgicală

În formele mai severe, poate fi necesară intervenția chirurgicală pentru a îndepărta focarele și a proteja funcția organelor afectate.

„În general, tratamentul medicamentos este prima opțiune. În medicină există principiul «primum non nocere» – adică încercăm, în primul rând, să nu facem rău. De aceea, intervenția chirurgicală este considerată ultima alternativă, atunci când celelalte opțiuni nu sunt suficiente“, subliniază profesor dr. Popa.

Intervenția chirurgicală este indicată în special în formele avansate de endometrioză. „Când vorbim despre endometrioza profundă, care afectează mai multe organe și pătrunde adânc în țesuturi, chirurgia devine o opțiune esențială“, explică specialistul.

Există însă și situații în care intervenția chirurgicală devine necesară, chiar dacă boala nu este într-un stadiu avansat. „Dacă pacienta are o simptomatologie puternică, cu disconfort care afectează calitatea vieții și capacitatea de a funcționa zilnic, nu doar în timpul menstruației, ci și în afara acesteia – deși se consideră greșit că simptomele apar doar în perioada menstruală – atunci intervenția chirurgicală poate fi necesară pentru a-i îmbunătăți viața“, explică dr. Popa.

Intervenția chirurgicală poate oferi un nou început în controlul bolii

Endometrioza este o boală cronică, ceea ce înseamnă că nu poate fi vindecată definitiv, ci doar ținută sub control prin tratament și monitorizare. Intervenția chirurgicală nu elimină cauza bolii, ci tratează efectele ei, prin îndepărtarea focarelor de endometrioză și a leziunilor formate în timp.

„Operația oferă, practic, o «resetare» a situației. După aceea, este foarte important ca pacienta să urmeze tratamentul recomandat pentru a preveni recidiva. Statisticile arată că aproximativ 66% dintre paciente pot avea recidivă în cinci ani dacă nu urmează tratamentul postoperator“, atrage atenția medicul.

Endometrioza este o afecțiune complexă, care poate avea un impact puternic asupra vieții unei femei. Totuși, un diagnostic corect și colaborarea dintre specialiști pot face o diferență importantă. Atunci când simptomele sunt recunoscute la timp și evaluate de o echipă multidisciplinară, boala poate fi ținută sub control, iar calitatea vieții poate fi îmbunătățită.

Medicii atrag atenția că durerea severă nu ar trebui ignorată sau considerată normală. Pentru multe femei, primul pas spre un tratament potrivit începe atunci când simptomele sunt luate în serios și investigate corect.