Dr. Bogdan Mut, cardiolog intervenționist Spitalul Premiere, Regina Maria: „Elementele importante în alegerea clinicii potrivite: competența medicală, aparatura performantă și un spital care să asigure o îngrijire personalizată”

Dr. Bogdan Mut, medic primar cardiolog, specializat în cardiologie intervențională și angiografie, la Spitalul Premiere din Timișoara, parte din Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria, este unul dintre pionierii cardiologiei intervenționale din România. Specialistul explică avantajele acestor tipuri de intervenții pentru pacient, comparativ cu intervențiile chirurgicale clasice, și detaliază bolile cardiace pentru care există astfel de indicații. Medicul atrage atenția că foarte mulți dintre pacienți vin în stadii avansate de boală, asta și pentru că suntem deficitari la capitolul prevenție și educație medicală.

Cardiologia intervențională a început să se dezvolte în anii 1970 din dorința de a oferi pacienților cu boli cardiovasculare alternativa unor metode de tratament mai puțin invazive. „Practic, s-a constituit ca o alternativă la intervențiile pe cord deschis în anumite boli. Principala boală căreia i s-a adresat cardiologia intervențională a fost, timp de câteva decenii, cardiopatia ischemică”, a explicat medicul.  

Cardiopatia ischemică este o boală cauzată de obstruarea cu depozite de colesterol și de calciu a arterelor coronare, artere care irigă mușchiul inimii: „Intervenția clasică era operatia de bypass aorto-coronarian. Adică o intervenție pe cord deschis, o intervenție majoră, cu riscuri semnificative. Cardiologia intervențională a venit să rezolve aceste probleme, printr-o metodă minim invazivă – endovasculară. Printr-o puncție la nivelul unei artere periferice, cu ajutorul unor catetere, navigăm până în arterele care irigă mușchiul inimii, iar acolo, prin dilatarea zonelor stenotice cu balon, se restabilește circulația normală pe cât posibil, în aceste artere coronare”, ne-a explicat dr. Bogdan Mut.

Ce prepune o operație de cardiologie intervențională (Click pe imagine pentru a o mări) SURSA FOTO: Shutterstock

Această procedură s-a practicat timp de două decenii, până în anii 1990, când au apărut stenturile. „Acestea sunt niște proteze discrete care se implantează în interiorul arterelor pentru a preveni reocluzia acestora după dilatarea cu balon. Iar, de la sfârșitul anilor 90, aceasta a devenit metoda standard pentru tratarea acestei boli, a cardiopatiei ischemice, cu toate componentele clinice ale acesteia, cum ar fi infarctul miocardic acut, angină instabilă și angină pectorală stabilă. Toate acestea sunt manifestări clinice ale acestei boli vasculare aterosclerotice.”

În România, cardiologia intervențională și primele stenturi au apărut încă din anii 1990. „Din fericire, am făcut parte din prima generație de cardiologi intervenționiști. Aș zice că, în anii 90, am fost mai puțini de 20 de medici în toată România care am început această procedură. M-am pregătit la spitalele AKH – Viena și Haddasah – Israel, lideri mondiali în domeniul medical. În afară de aceste pregătiri pe termen lung, în care am învățat cardiologie intervențională, au fost și diverse alte cursuri și pregătiri pe termen scurt.”

În ultimul deceniu, mai spune medicul, cardiologia intervențională s-a dezvoltat și pe zona numită cardio-structurală: „În plus față de acest tratament al arterelor, al problemelor vasculare, indiferent de teritoriul lor –fie că vorbim de arterele de la inimă sau despre cele de la cap, de la picioare sau de la rinichi – a apărut acest domeniu cardio-structural, care este reprezentat de intervențiile pentru malformațiile congenitale și intervențiile pentru boli valvulare. Aceste probleme erau rezolvate prin chirurgie cardiacă, prin operații pe cord deschis de protezare valvulară care constau în montarea unei proteze într-o anumită poziție. Astăzi, majoritatea intervențiilor se fac prin această metodă endovasculară, minim invazivă și cu rezultate comparabile sau chiar mai bune decât chirurgia cardiacă. De asemenea, în intervențiile pentru malformații cardiace, defect de sept atrial sau ventricular, se utilizează dispozitive care pot rezolva problemele prin intervenții minime, fără disconfort semnificativ pentru pacient, fără anestezie generală, cu spitalizare de o zi”, completează specialistul.

Cum se desfășoară o intervenție

Prima etapă este cea a angiografiei de diagnostic.

Pacientul vine la medic acuzând anumite simptome și, pe baza unui algoritm medical, specialistul se îndreaptă către acele „teritorii” unde suspectează că există probleme. Aceasta este etapa în care se injectează substanța de contrast pentru a vedea zona arterială respectivă și a identifica problema.

De regulă, pacientul se internează în ziua intervenției, i se face un consult clinic, un set de analize de sânge, electrocardiogramă, ecografie, după care este dus în laboratorul de angiografie și cateterism cardiac. „Pacientul este pregătit ca pentru o intervenție chirurgicală, cu câmpuri sterile și materiale sterile de unică folosință. Folosim abordul unei artere periferice, abord radial, adică o arteră de la încheietura pumnului sau folosim abord femural, o arteră de la nivel inghinal. Procedura se face sub anestezie locală”, adaugă medicul.

Dr. Bogdan Mut, unul dintre pionierii cardiologiei intervenționale din România, în timpul unei intervenții la Spitalul Premiere din Timișoara. SURSA FOTO: Regina Maria

Această incizie măsoară doi milimetri și nu produce niciun fel de disconfort. „La acest nivel se introduc cateterele – care sunt niște tuburi din material medical asemanator plasticului, dar de fapt vorbim de materiale obținute prin tehnologii avansate – cu care navigăm în interiorul arterelor până la nivelul zonei în care vrem să facem intervenția.”

Intervenția poate dura un sfert de oră sau două ore, în cazuri foarte complicate. Medicul subliniază că, în timpul intervenției, pacientul este treaz, comunică cu medicul, i se explică ce i se întâmplă, totul fiind vizibil pe ecrane mari: „Tehnologia este avansată, totul este extrem de transparent. Pacienții pot să vadă toată procedura și chiar dorim să le arătăm ceea ce facem pentru a îi ajuta să înțeleagă. După ce se încheie intervenția, se scot materialele și se face hemostaza, adică închidem acea mică incizie de la nivelul arterei.”

Ulterior, pacientul este monitorizat până a doua zi în secția de Cardiologie sau în secția de Terapie Intensivă Cardiologică, dacă sunt pacienți cu probleme grave. A doua zi, pacientul este externat, urmând tratamentul recomandat și programul foarte clar de monitorizare.

Urmărirea post-operatorie este personalizată, depinzând foarte mult de stadiul bolii. Câteodată este nevoie ca pacientul să vină la controale mai frecvente, la două-trei luni, altădată, o dată pe an este suficient. 

Din păcate, subliniază medicul, boala aterosclerotică este una evolutivă, în care depunerile de colesterol progresează, iar boala apare într-o altă zonă. Așa se face că pacienții au nevoie de intervenții succesive: „Avem pacienți care au și 30 de intervenții in decursul vietii. Este foarte important să aplicăm măsurile de așa-numită prevenție secundară, să luăm toate acele măsuri care să întârzie, dacă nu chiar să stopeze progresia bolii aterosclerotice. Doar că acest lucru nu depinde doar de medic, este necesară și contribuția pacientului printr-un stil de viață sănătos”, atrage atenția medicul intervenționist.

Aceasta înseamnă ca pacientul să-și schimbe alimentația într-una sănătoasă, să facă sport, să renunțe la fumat și să respecte tratamentul recomandat de medici pentru controlul hipertensiunii arteriale, diabetului zaharat, dislipidemiei, obezității, etc. Este necesară intervenția asupra factorilor de risc ai bolii arteriale arterosclerotice, o parte din acești factori de risc sunt controlați prin medicație, iar cealaltă parte, prin corectarea stilului de viață. „În Spitalul Premiere, Regina Maria, pacientul are parte de consiliere personalizată, principalul obiectiv fiind de a ajuta pacienții să conștientizeze necesitatea adoptarii unui stil de viață sănătos.”

Pacienți de 20 de ani, cu infarct

Potrivit medicului, vârsta la care apare infarctul miocardic a scăzut din ce în ce mai mult, în ultimii ani: „Întâlnim și pacienți de 20 de ani cu infarct acut și cu probleme pe care, până acum, le vedeam la pacienți de 40-50 de ani. Principala cauza este stilul de viață nesănătos, fumatul, problemele metabolice genetice nediagnosticate, dar și consumul de droguri. De exemplu, consumul de cocaină se poate solda cu infarct acut chiar și la 20 de ani”

Dr. Bogdan Mut are la activ peste 15.000 de intervenții, unele dintre ele cazuri complexe pe care le-a rezolvat, de multe ori, în parteneriat cu chirurgi cardiovasculari. „Câteodată, intervențiile le facem chiar în cursul stopului cardiac, în timp ce pacientului i se face masajul cardiac. Și au fost și cazuri în care pacienții au fost readuși la viață”, mai spune medicul.

În majoritatea cazurilor, adaugă medicul, pacienții se tem de intervențiile de acest tip și asta pentru că lipsește educația medicală: „Noi încercăm să explicăm, dar foarte mulți pacienți nu au noțiuni de bază în zona medicală, iar asta face ca anxietatea să fie, câteodată, la un nivel destul de ridicat. Pacienții se tem la prima procedură, dar, dacă se întâmplă să mai fie nevoie de încă una peste cațiva ani, sunt mult mai relaxați.”

Educația medicală este cu atât mai importantă cu cât pacientul trebuie să-și înțeleagă boala și să participe, împreună cu medicul, la luarea deciziilor, în cunoștință de cauză.  

Stenturile au schimbat viața pacienților și medicilor

Față de anii 1990, cardiologia intervențională a evoluat spectaculos, nu numai din punctul de vedere al aparaturii, cât mai ales a materialelor utilizate, subliniază medicul: „Ceea ce ne-a schimbat radical viața, atât nouă, medicilor, cât și pacienților, a fost apariția stenturilor. Pentru că, acum 20-25 de ani, procedurile erau lungi, dilatam o zonă de stenoză cu balon, așteptam să vedem dacă se închide din nou, rezultatul unei proceduri (care dura ore) de multe ori era stabil, câteodată se iveau și complicații. Odată cu apariția stenturilor, totul s-a schimbat. Pentru pacienți au fost rezultate mult mai bune, predictibile pe termen lung, iar pentru medic, o procedură care putea să dureze mai multe ore, a devenit o procedură de un sfert de oră, datorită faptului că stentul a rezolvat toate aceste probleme legate de dilatarea simplă cu balon. Vreau să mai spun ceva, înainte foloseam acele stenturi simple, metalice, mici armături, mici proteze endovasculare, fabricate dintr-un aliaj metalic. Utilizarea acestora a dus la apariția restenozei în stent. Țesutul reacționa printr-un proces inflamator la implantul acestui corp străin și creștea un material în interiorul stentului, în așa fel încât, undeva la șase luni, cam 20% dintre pacienți se întorceau cu reocluzie în interiorul stentului fiind nevoie de o nouă intervenție.”

La începutul anilor 2000, au apărut stenturi active farmacologic. Stenturi care sunt învelite într-un polimer capabil să elibereze controlat niște medicamente care previn creșterea de țesut și celule, astfel încât acest fenomen a dispărut aproape complet. „Astăzi, mai vedem restenoze, poate, în proporție la 2-3% din cazuri. În 2003, am pus primele stenturi active farmacologic în România și sunt pacienți care până acum, recent, încă aveau aceste stenturi funcționale.”

Cât privește procedura, stentul este montat și fixat pe balon cu care se dilată zona de obstrucție, iar odată ajuns la locul unde este nevoie de protezare, stentul rămâne impregnat în peretele arterei și previne în acest fel reocluzia în zona respectivă.

„Pentru un pacient care vine pe picioarele lui, riscurile sunt foarte, foarte mici, aș zice sub 1%”

Un pacient care optează pentru o intervenție prin această procedură minim invazivă trebuie să știe că aceasta are rezultate foarte bune, chiar spectaculoase, în condițiile în care riscurile sunt foarte mici, subliniază medicul intervenționist: „Într-un centru cu experiență, riscurile sunt undeva sub 1%. Nu sunt 0, pentru că există riscuri la orice intervenție de acest tip. Depinde foarte mult de starea în care vine bolnavul. Sunt pacienți care vin pe picioarele lor, dar sunt și din cei care ajung în șoc cardiogen – și atunci bineînțeles că vorbim despre o altă rata a mortalitatii. Dar să spunem, pentru un pacient care vine pe picioarele lui, riscurile sunt foarte, foarte mici, aș zice sub 1%.”

Cum alegem clinica

În alegerea clinicii unde urmează să suporte intervenția, e bine ca pacientul să fie atent, în primul rând, la medicul pe care îl alege, iar aici informarea despre experiența fiecăruia este de bază. 

Totodată, contează și spitalul pentru care optează, pentru că, alături de medicul priceput, contează și aparatura potrivită. „Noi avem, în Spitalul Premiere, aparatură de ultimă generație, un angiograf foarte performant. Și, nu în ultimul rând, pacientul trebuie să fie atent și la aspecte care țin de confort și de o ambianță plăcută. Cred că este esențial ca experiența pacientului să fie una cât mai puțin traumatizantă. Noi încercăm să creăm o ambianță prin care să reducem acest șoc al intervenției pentru că întotdeauna pacientul are o teamă atunci când vine pentru o intervenție într-un spital și măcar să nu intervină și alți factori perturbatori care să-i crească stresul. Acestea sunt, după părerea mea, elementele importante în alegerea clinicii potrivite: medicul competent, aparatura performantă și un spital care, pe lângă dotări, să asigure o ambianță plăcută și o îngrijire personalizată”, rezumă specialistul.

Nu trebuie uitată nici echipa, pentru că nimeni nu mai poate lucra azi de unul singur. Iar când e vorba despre intervenții medicale, întotdeauna trebuie să fie o echipă care să se armonizeze, să se înțeleagă foarte bine; „De cele mai multe ori, chiar fără cuvinte. Să știe fiecare ce are de făcut și asta se întâmplă de regulă, după ani de zile.”

Cum putem reduce mortalitatea prin boli cardiovasculare

Din păcate, România este țara din Uniunea Europeană cu cea mai mare mortalitate cardiovasculară prevenibilă. Iar acest lucru spune despre noi că nu aplicăm măsurile de prevenție a bolilor cardiovasculare. „Vorbim, din nou, despre educație pentru adoptarea unui stil de viață sănătos, despre depistarea precoce a bolilor cardiovasculare și tratament performant. Sunt trei componente absolut esențiale”, enumeră expertul.

Implementarea programelor de diagnostic precoce este esențială pentru că, de multe ori, pacienții ajung la medic în stare foarte avansată de boală: „Aici revine un rol important și medicului de familie care poate să identifice problemele, să discute cu pacienții, să semnaleze din timp, să-i îndrume. Câteodată, pacienții sunt reticenți în a se duce către servicii medicale și atunci trebuie explicat că boala este întotdeauna evolutivă, nu trece niciodată de la sine. Iar cu cât se prezintă într-o stare mai avansată de boală, soluțiile de rezolvare sunt mai puține, iar riscurile sunt mult mai mari, este nevoie de tratament performant, de intervenții, atunci când este cazul, și de tratament medicamentos în completarea acestora. Aș dori să atrag atenția asupra faptului că nu ne plasăm prea bine nici în această zonă de tratament performant, la nivelul Uniunii Europene suntem țara cu cele mai puține intervenții de acest tip, raportate la populație”, conchide specialistul în cardiologie intervențională.