Cum te protejezi de ateroscleroză, implicit de infarct și AVC. Cardiolog Anca Tâu: „Există ateroscleroză și la persoanele slabe, și la persoanele tinere, și la cele care au colesterolul aparent normal”

Sărbătorile duc la abuzuri alimentare cu impact direct asupra sănătății, cu risc mai mare de acumulare a plăcilor de aterom ce cauzează ateroscleroză și implicit risc de infarct și atac vascular cerebral. Cum ne protejăm pentru a preveni astfel de probleme, ne explică dr. Anca Tâu, medic cardiolog în cadrul Rețelei Private de Sănătate Regina Maria.

Boală cu o istorie foarte veche

Ateroscleroza este o boală silențioasă, cu o istorie care merge înapoi până în vremea Egiptului Antic. Dr. Tâu explică ce avem în comun cu vechii egipteni și ce ne diferențiază din această perspectivă: „Ce avem în comun cu ei este faptul că suntem oameni și fiziopatologia nu s-a schimbat. Că noi acum știm mai multe, descoperim mai multe este pentru că știința a evoluat. Acum știm – pentru că s-au făcut studii pe mumiile egiptene – că ateroscleroza există de cel puțin 3000 – 4000 de ani. Practic, mecanismele fiziologice și biologice de depozitare a grăsimilor în pereții vaselor existau și atunci”.

Ce ne diferențiază este contextul: „Multă lume va spune că egiptenii mâncau cereale sau aveau o dietă mult mai simplă. Așa este, însă, în schimb, mâncau foarte sărat, consumau grăsimi animale și mult alcool. Pe partea cealaltă, lucrul bun din viața egiptenilor din acea vreme era mișcarea. Aveau însă probleme pe care noi, în momentul de față, le-am rezolvat în mare parte: și anume că trăiau cu infecții cronice, cu o inflamație persistentă. Și asta nu făcea altceva decât să accelereze procesele de ateroscleroză. Și să nu uităm că, de fapt, toate aceste lucruri – deci procesele acestea de ateroscleroză accelerată  – erau specifice clasei avute din societatea respectivă. Oamenii săraci nu mureau de ateroscleroză. Mureau de infecții”, mai spune dr. Anca Tâu.

Factori de risc în ateroscleroză, boală care apare și la persoane slabe, dar și la cei cu obezitate

Persoanele supraponderale și cu obezitate au un risc mai mare de a ajunge la ateroscleroză, dar accelerarea degradării vaselor de sânge poate apărea și la persoanele slabe. „Obezitatea este considerată o boală cronică sub a cărei umbrelă se află multe alte afecțiuni: boala aterosclerotică, modificările profilului lipidic asociat, hipertensiunea arterială, boala respiratorie, boala de rinichi și altele. Într-adevăr, persoanele cu obezitate au risc mai mare de a dezvolta boala aterosclerotică. Însă, în momentul de față, se știe clar că există ateroscleroză și la persoanele slabe și la persoanele tinere și la persoanele care, la analizele acestea de rutină, au valoarea colesterolului aparent normală. Aparent normală,pentru că la analizele obișnuite pe care noi le facem și le numim de rutină, colesterolul poate să fie normal, dar pacientul respectiv să aibă niște artere foarte afectate”, atrage atenția medicul cardiolog.

Și asta pentru că, pe lângă LDL colesterol – cunoscut drept colesterolul rău – care duce la accelerarea proceselor de degradare a vaselor de sânge, mai există și alți factori de risc. „Respectiv fumatul, diabetul, hipertensiunea arterială, sedentarismul. Toate aceste lucruri nu fac altceva decât să contribuie, să mai pună o piatră la aceste procese de îmbătrânire a vaselor”, atenționează medicul.

Un element care duce la accelerarea aterosclerozei la persoanele tinere care sunt slabe și care fac și mișcare este componenta genetică. În momentul de față, sunt analize care personalizează această predispoziție. „Sunt niște biomarkeri genetici care nu fac altceva decât să arate care este riscul cardiovascular al fiecărui individ și în funcție de asta, noi știm exact care sunt țintele terapeutice pe care vrem să le atingem”, adaugă dr. Tâu.

Stilul de viață, mai important decât genetica

Specialistul estimează că în câțiva ani, vor apărea medicamente care vor reduce acest risc genetic: „Medicina se personalizează din ce în ce mai mult, nu mai vorbim de medicina care funcționa până acum nu foarte mulți ani – de tipul one size fits all. Există tratamente și modalități prin care putem să reducem aceste procese de ateroscleroză accelerată”, subliniază medicul cardiolog.

Greutatea nu este un criteriu suficient și nici genetica. „Alimentația nu aduce mai mult de 20% din gestiunea colesterolului pe care îl dozăm noi în sânge, genele sunt importante și ele, dar nu sunt definitorii. Ca să fiu puțin mai plastică, este ca și când ai avea un glonț într-o țeavă, dar ca să poată pleca de pe țeavă trebuie să apeși pe trăgaci. Iar triggerul – estimat în momentul de față la 70% – este repezentat de stilul de viață. La o persoană care are o predispoziție genetică, dacă reușește să țină sub control ceilalți factori de risc – fumat, sedentarism, hipertensiune arterială, diabet, greutate corporală – atunci practic genetica nu va domina niciodată tabloul”, explică dr. Tâu.

„În fiecare zi îți construiești sănătatea. Pentru că nu există niciun tratament magic”

Altminteri, degeaba, de exemplu, nu mai mănânci exagerat o lună sau două și apoi renunți: „Toată viața trebuie să ții dieta sănătoasă. Pentru că degeaba ai slăbit 10 kilograme și zici apoi «stai așa, că e cazul să mă cinstesc»! Și mănânci și te îngrași nu 10 kilograme, ci 15”, mai spune specialistul. Asta se întâmplă pentru că organismul are memorie și dacă nu-i dai să mănânce, data viitoare înmagazinează și mai mult.

„Bolile acestea – inclusiv boala aterosclerotică nu se face într-o zi, ci se clădește în timp”, este atenționarea medicului. Educația pentru prevenție însă ne ajuta să rămânem sănătoși mai mult timp și asta include toate acele aspecte care pot părea plicticoase și neimportante dar care nu sunt deloc așa: respectiv, somnul, activitatea fizică, dieta, cantitatea de sare etc.

„În fiecare zi îți construiești sănătatea. Pentru că nu există niciun tratament magic, niciun fel de medicament care să-ți curețe arterele. Sunt mituri și povești cu detoxuri, cu pastile cu beneficii pe termen scurt, pentru că oamenii vor ca efectul să fie imediat. Dar nu există așa ceva. Trebuie să avem grijă de noi. Să mergem la medic periodic, nu doar atunci când ne doare”.