Cum să mănânci dacă ai o boală hepatică precum ficat gras sau hepatită. Nutriționist: „Trebuie să fim atenți nu numai să avem în alimentație proteine, fibre și grăsimi, ci și din ce sursă provin”

Dietele de pe internet nu numai că nu ajută, dar pot să facă mai mult rău în cazul persoanelor care au deja anumite probleme de sănătate. Este și cazul afecțiunilor hepatice, unde alimentația joacă un rol deosebit de important în controlul bolii. Cum poți să mănânci ca să te menții cât mai aproape de echilibru? Respectând ceea ce se cheamă modelul nutrition plate, spune Liana Constantinescu, specialist în terapie nutrițională şi educator în nutriţie, în cadrul Rețelei de Sănătate Regina Maria.

Știm cu toții că alimentația joacă un rol important când vine vorba de sănătate, dar sănătatea ficatului este cu atât mai strâns legată de felul în care mâncăm.

Ficatul este un organ-cheie, responsabil pentru metabolizarea macronutrienților, adică a proteinelor, grăsimilor și carbohidraților, precum și pentru metabolizarea și absorbția micronutrienților. În plus, ficatul metabolizează colesterolul, care este foarte util în alcătuirea membranei celulare și în fabricarea hormonilor, în special a celor sexuali.

Dincolo de metabolizarea macronutrienților, ficatul are și rolul de detoxifiere. Preia alimente și alte substanțe din mediu și le transformă în produși mai puțin toxici pentru organism, care, ulterior, se elimină fie pe cale renală, fie pe cale digestivă. Un astfel de produs toxic pentru organism este alcoolul, spune Liana Constantinescu, specialist în terapie nutrițională şi educator în nutriţie  în cadrul Rețelei private de Sănătate Regina Maria: „Ficatul metabolizează și alcoolul, care este un intoxicant. E bine de știut, mai ales pentru pacienții cu boli hepatice, că alcoolul este clasificat ca substanță toxică (carcinogen de grup 1) de  către IARC – Agenția Internațională pentru Cercetare în domeniul Cancerului”.

Disfuncția ficatului poate duce la malnutriție și scăderea masei musculare, de aceea starea nutrițională a unei persoane cu afecțiuni ale ficatului este un factor de prognostic important în ceea ce privește evoluția bolii.

Ce înseamnă dietele când vine vorba de persoane cu afecțiuni hepatice

„Dietele specifice încep cu modelele alimentare. Ele se numesc în mod convențional diete, dar în primul rând contează matricea alimentară, iar modelul alimentar recomandat în general pentru patologii hepatice este cel mediteranean. Plecând de la trunchiul acesta comun – dieta mediteraneană pentru patologiile hepatice – se elaborează  recomandări particularizate în cazul fiecărei patologii (i.e.: hepatite virale B și C, boala hepatică grasă non-alcoolică, boala hepatică alcoolică, ciroza și fibroza hepatică, etc.)”, spune nutriționistul Liana Constantinescu.

Prin urmare, mai spune specialistul, cel mai important e să ne construim un model alimentar sănătos, pe care să-l putem respecta cât mai mult timp. Cel mai potrivit model de aport alimentar în acest sens provine din America USDA) și se numeste  Nutrition Plate.

„Acesta este un ghid practic si complet pentru «construcția» farfuriei, nu folosește piramide, care sunt mai greu de transpus în modelul alimentar de zi cu zi”, mai spune Liana Constantinescu, explicând cum ar trebui să arate, în mod ideal farfuriile noastre.

Prin urmare, trebuie să fim atenți nu numai să avem în alimentația zilnică proteine, carbohidrați, fibre și grăsimi, ci să urmărim din ce surse provin acestea:

– Proteine de proveniență animală: carne albă, ouă, lactate (dar care să fie cu un conținut mic de grăsime), pește gras, dar nu de dimensiuni mari, pentru că, explică nutriționistul, peștele de dimensiuni mari acumulează metilmercur, care este toxic pentru ficat;

– Proteine vegetale: leguminoase, semințe de cânepă, de chia, etc.

– Carbohidrați integrali: cereale si pseudo-cereale (quinoa, hrișcă, amarant, mei, etc.) integrale, nu ultraprocesate;

– Lipide, adică grăsimi sănătoase, nesaturate – nesaturat înseamnă că, la temperatura camerei, sunt lichide: uleiurile, în principal uleiul de măsline, sau grăsimi de tip Omega 3, extrase din nuci, semințe de cânepă, semințe de in, semințe de chia.

– Legume și fructe din cele cinci categorii de culori (i.e.: verde, roșu, galben/portocaliu, albastru/mov și alb/maro).

Cum să mănânci, în funcție de boala hepatică

Boala hepatică este responsabilă pentru două milioane de decese anual și reprezintă 4% din totalul deceselor la nivel mondial, potrivit unui raport publicat în 2023. Aproximativ două treimi din toate decesele legate de ficat apar la bărbați. Decesele sunt în mare parte atribuite complicațiilor cirozei și cancerului hepatic. Cele mai frecvente cauze ale cirozei la nivel mondial sunt legate de hepatita virală, consumul de alcool și boala hepatică grasă non-alcoolică.

Fiecare afecțiune a ficatului are anumite particularități de care e bine să ținem cont atunci când adoptăm un plan alimentar, afirmă nutriționistul Liana Constantinescu.

De exemplu, dacă vorbim de steatoza hepatică non-alcoolică (ficatul gras non-alcoolic), de obicei pacienții care suferă de această boală suferă și de exces ponderal sau obezitate: „În cazul lor, o dietă trebuie să includă, pe lângă modelul menționat, și o ușoară restricție calorică, poate de 500 de kilocalorii pe zi, restricție care aduce cu sine si  beneficii metabolice. Deci chiar dacă slăbești 5% din masa ta corporală, este suficient să observi beneficii metabolice la nivelul ficatului, adică diminuarea procesului inflamator și scăderea riscului de boli cronice.”

Pentru hepatită, e important același model de dietă mediteraneană, la care se adaugă monitorizarea hidratării, care are în vedere detoxifierea organismului. „Rămâne focusul pe evitarea alcoolului, dieta echilibrată cu aport suficient de legume si fructe proaspete, cereale integrale, carne slabă grăsimi sănătoase,  aport scăzut de sare, pentru echilibrarea funcției hepatice. În plus, în cazul hepatitei, genul acesta de dietă ajută și la un management mai bun al terapiei antivirale.”

În cazul cirozei, pacienții trebuie să fie deosebit de atenți asupra a doi factori de risc: ascita, care înseamnă acumularea unei cantități prea mari de lichid în abdomen, și catabolismul muscular, adică descompunerea proteinelor musculare, ce se traduce în  pierderea de masă musculară: „În cazul ascitei, avem o restricție de sodiu care trebuie să fie undeva la până la 2g/zi, cu monitorizarea hidratării, tocmai pentru ca pacientul să nu rețină apă, iar pentru a antagoniza catabolismul muscular prezent la pacienții cirotici este importantă monitorizarea aportului de proteine.”

De asemenea, mai menționează nutriționistul, ficatul are o relație foarte bună cu legumele, fructele și condimentele vegetale, care scad inflamația hepatică și îmbunătățesc funcția ficatului.

Ce ar trebui să evite persoanele cu boli de ficat

Din punct de vedere al nutriției, Liana Constantinescu aduce în discuție și alimentele pe care e bine să le evite persoanele care suferă de afecțiuni hepatice.

În primul rând, ar trebui să evităm fructoza și zaharurile procesate. Studiile realizate până în prezent pe această temă arată că un consum consistent și consecvent de fructoză și zaharuri procesate duc atât la boli hepatice, cât și la precipitarea și evoluția acestor afecțiuni înspre faze mai avansate, spune nutriționistul, subliniind că nu fructoza din fructe proaspete este periculoasă (dacă fructele se recomandă în cantități corecte), ci fructoza care se găsește în dulciuri procesate, în produse de patiserie și în alimente preambalate.

„Fructoza în exces și zaharurile procesate ar trebui evitate nu doar în cazul unei patologii, ci și ca prevenție pentru personane sănătoase clinic, deoarece creează inflamație nu doar localizat, ci si sistemic, la nivelul întregului organism.”

Liana Constantinescu, specialist în terapie nutrițională şi educator în nutriţie Regina Maria

În plus, menționează Liana Constantinescu, un pacient cu o patologie hepatică, oricare ar fi ea, ar trebui să limiteze consumul de carne roșie și de carne procesată, să evite să consume alimente în exces caloric față de nevoile lui energetice și să evite consumul de alcool, în mod special dacă suferă de steatoză hepatică alcoolică.

Mișcarea moderată și longevitatea

Consilierea nutrițională personalizată pentru pacienți este foarte importantă, spune Liana Constantinescu. În primul rând, e dovedit științific faptul că alimentația personalizată îmbunătățește starea de sănătate. În al doilea rând, dar la fel de important, tot studiile arată că, atunci când pacientului i se fac recomandări personalizate (i.e.: care țin cont de vârsta, greutatea și eventualele comorbidități ale sale) şi nu doar recomandări generale referitoare la alimentație, acest fapt duce la o aderență mai mare a persoanei la modelul alimentar. „Ceea ce înseamnă că pacientul va îngloba mai ușor recomandările nutriționistului și le va menține o perioadă mai lungă de timp”, spune Liana Constantinescu.

Dincolo de alimentația cât mai sănătoasă conform modelului Nutrition Plate, nutriționistul aduce în discuție un alt aspect care crește longevitatea: menținerea volumului de oxigen inhalat la un nivel cât mai crescut, prin activitate fizică moderată, realizată în mod frecvent, în acoord cu prevederile ghidurilor internaționale.

„Un element foarte important în susținerea longevității, care este din ce în ce mai studiat și devine din ce în ce mai important este adus de evaluarea cardio-metabolică. Aceasta cuprinde, printre altele, și măsurarea volumului maxim de oxigen inspirat, care în prezent reprezintă standardul de aur în evaluarea fitness-ului cardiorespirator, cu rol important în creșterea calității vieții. Odată cu înaintarea în vârstă, volumul maxim de oxigen utilizat de corpul fiecăruia dintre noi tinde să scadă, de aceea e nevoie ca mișcarea (i.e.: activitatea fizică sau exercițiul fizic)  să fie făcute conform recomandărilor internaționale: cel puțin 150 de minute pe săptămână de activitate fizică moderată, așa încât nivelul acestui oxigen pe care corpul nostru îl folosește să scadă treptat, mai degrabă decât foarte abrupt”, spune Liana Constantinescu.

Dacă, în schimb, în lipsa activității fizice, nivelul de oxigen din organism scade abrupt, celulele noastre îmbătrânesc mai accelerat.

„Datele Organizației Mondiale al Sănătății (OMS) la nivel global, dar și la nivel local, în România, arată că ultimii noștri 10 ani din viață sunt aproape invalidanți, adică suntem marcați de multiple comorbidități și, din păcate, calitatea vieții are un nivel foarte scăzut. Însă, dacă ne asigurăm ( alături de alte intervenții multimodale cum ar fi modelul alimentar, calitatea somnului, etc.) un program care să includă cel puțin 5 zile pe săptămână de activitate fizică moderată de 30 de minute pe zi, crescând volumul maxim de oxigen, vom avea o calitate a vieții superioară pe parcursul vârstei a treia”, mai spune Liana Constantinescu, specialist în terapie nutrițională.