Cum să comunicăm atunci când suntem furioși. Exemple și sfaturi concrete

Furia este adesea percepută ca o emoție negativă, periculoasă sau ostilă, care trebuie evitată sau suprimată. Totuși, ea este o emoție umană firească și necesară, care ne poate ajuta în stabilirea limitelor, dacă învățăm cum să o comunicăm fără agresivitate.   

Furia. O avem în noi cu toții, într-o formă sau alta. E una din emoțiile primare și nu putem să o anulăm complet. Nici nu e nevoie, pentru că ne transmite informații importante despre noi. Totuși, e bine să o gestionăm într-un mod funcțional, pentru că, altfel, ne poate aduce o mulțime de dezavantaje. 

Societatea de astăzi e caracterizată de furie și resentimente. Iar expunerea la agresivitate poate să genereze furie acolo unde, poate, nu era. În perioada adolescenței, de exemplu, sensibilitatea la furie crește semnificativ. Iar adolescenții care își exprimă furia în familie pot deveni deprimați sau pot chiar genera un efect negativ în rețeaua socială din jurul lor. Dependența de jocuri digitale poate duce la agresivitate și niveluri ridicate de furie în rândul adolescenților, arată un studiu din 2024.

Totuși, furia nu se dizolvă odată cu ieșirea din adolescență. O altă cercetare, publicată în 2024 și care a analizat atacurile politice pe rețelele sociale în perioada alegerilor din 2020, arată că percepția expunerii la astfel de atacuri a fost asociată cu un nivel mai ridicat de furie și cinism. Alt studiu indică faptul că atât suprimarea furiei, cât și exprimarea furiei sunt factori importanți care pot duce la anxietate. Pe de altă parte, și anxietatea este un factor predictiv semnificativ atât pentru suprimarea furiei, cât și pentru exprimarea furiei.

Furia apare ca un răspuns emoțional atunci când ne simțim amenințați, nedreptățiți sau frustrați. Este un semnal intern că ceva nu este în regulă și că avem nevoie să acționăm. Furia în sine nu este o problemă, dar modul în care alegem să o exprimăm sau, dimpotrivă, să o ignorăm, poate duce la probleme. Atunci când este recunoscută și exprimată în mod sănătos, furia ne poate ajuta, consideră Alexandra Ivan, psihoterapeut în cadrul rețelei private de sănătate Regina Maria București.

Cu alte cuvinte, furia are o funcție adaptativă și ne poate fi un aliat. Dacă învățăm să o gestionăm constructiv, ea ne poate ajuta să ne apărăm limitele personale, să ne exprimăm nevoile, să ne protejăm de abuz sau manipulare, să mobilizăm energie pentru schimbare.

Furie și agresivitate: o diferență esențială

Una dintre cele mai frecvente confuzii este echivalarea furiei cu agresivitatea. Deși pot apărea împreună, ele nu sunt același lucru.

„Furia este o emoție sănătoasă, care ne ajută să ne rezolvăm atunci, instant, pe loc, problema. Dar nu oricum, nu cu agresivitate. Furia exprimată la modul agresiv duce la ruperea conexiunii cu orice fel de persoană, indiferent că sunt din mediul profesional sau că sunt persoane dragi. Agresivitatea îndepărtează persoanele de lângă noi”, spune psihoterapeutul Alexandra Ivan. 

Furia este o emoție internă, o reacție psihologică și fiziologică. Ea nu este, prin natura ei, dăunătoare.

Agresivitatea este comportamentul prin care exprimăm furia într-un mod distructiv — fie verbal (jigniri, umilire), fie fizic (lovituri, distrugere). Agresivitatea poate răni relațiile, poate escalada conflicte și poate duce la consecințe legale sau sociale grave.

Este posibil — și sănătos — să simțim furie fără a deveni agresivi. Diferența stă în modul de exprimare.

Efectele nocive ale furiei reprimate sau neexprimate

Când furia nu este exprimată, ea nu dispare. Dimpotrivă, se poate întoarce împotriva noastră sau se poate manifesta în moduri indirecte și disfuncționale. 

„Pe termen lung, dacă nu învățăm să gestionăm furia, putem avea foarte ușor anxietate și atacuri de panică, precum și probleme cu somnul”, mai spune psihoterapeuta. Dar cel mai rău, adaugă ea, este faptul că ne deconectăm, pierdem conexiunea cu persoanele dragi. 

În plus, mai spune psih. Alexandra Ivan, furia poate duce la tensiune arterială crescută și la probleme cardiace, iar foarte multe dintre cazurile care ajung la Urgențe cu atacuri de panică pot fi cauzate de stări de furie sau unor supărări foarte puternice, de regulă din viața profesională sau din cea de cuplu. 

Printre efectele nocive posibile ale furiei reprimate se numără:

• Probleme de sănătate – hipertensiune, tulburări digestive, insomnie, dureri cronice;
• Tulburări emoționale – anxietate, depresie, iritabilitate crescută;
• Răbufniri neașteptate – acumularea furiei duce adesea la explozii emoționale disproporționate;
• Retragere și pasiv-agresivitate – refuzul comunicării, sarcasmul, comportamentele punitive subtile.

În plus, reprimarea pe termen lung a furiei poate dăuna atât celui care o trăiește, cât și relațiilor sale personale sau profesionale.

Asertivitatea, soluția către comunicarea eficientă

Comunicarea eficientă în momente de furie este dificilă, dar esențială pentru relații sănătoase. Iar această comunicare eficientă este ceea ce, în psihologie, se cheamă asertivitate. 

Comunicarea este de trei tipuri: 

• agresivă – este cea la care apelăm cel mai des atunci când suntem furioși, dar care nu ne duce beneficii reale, pentru că persoana își exprimă nevoile și opiniile într-un mod ostil, dominator, fără a ține cont de ceilalți: ridică tonul, aduce acuzații sau jigniri.
• pasivă sau non-asertivă – în care persoana evită să-și exprime nevoile sau dorințele, de teamă să nu-i supere pe ceilalți, însă acest tip de comunicare duce la acumularea de frustrări.
• asertivă – cea care are cele mai bune rezultate, pentru că persoana își exprimă clar și respectuos gândurile și emoțiile, ținând cont atât de propriile drepturi și nevoi, cât și de ale celorlalți. Este echilibrată și constructivă.

„A comunica asertiv înseamnă să ai un echilibru în care să-ți faci cunoscută nevoia, dar și ce vrei din partea celuilalt. Iar o formulă foarte simplă în care noi putem comunica asertiv este ceva de genul: când tu faci acest lucru eu mă simt tristă, supărată, furioasă și aș avea nevoie ca tu… și aici poți completa cum simți: ca tu să te oprești și aștept din partea ta, îmi doresc ca tu să faci asta. Aceasta este formula care, dacă este aplicată, funcționează garantat”, mai spune psihoterapeutul Alexandra Ivan. 

Prin urmare, iată cum să comunicăm atunci când suntem furioși, pentru că, deși e dificil uneori să ne gestionăm furia, e esențial să o facem ca să avem relații mai bune: 

1. Recunoaște furia fără judecată. Observă senzațiile din corp (încordare, puls crescut, tensiune), etichetează emoția (recunoaște tu pentru tine: „Sunt furios”) și accept-o ca fiind validă. Nu ești o persoană rea pentru că simți furie.
2. Nu acționa impulsiv. Ia o pauză dacă simți că poți răni pe cineva sau că te poți răni pe tine. Respiră adânc, ieși din cameră câteva minute, mergi la o scurtă plimbare. A acționa imediat când simți furie aproape niciodată nu duce la ceva bun.
3. Folosește comunicarea asertivă. Exprimă-ți furia fără a ataca. Evită acuzațiile și generalizările („Ești un…”, „Niciodată…”, „Tu întotdeauna…”) și folosește mesajele de tip „eu” („Eu mă simt rănit când nu îmi răspunzi la mesaje”, „Mi-ar plăcea să știu ce se întâmplă”, „Sunt furios pentru că am simțit că m-ai ignorat” etc).
4. Ascultă și cere clarificări. Furia scade când ne simțim auziți, așa că e de preferat să încurajezi dialogul.
5. Caută soluții, nu vinovați. Focalizează-te pe ceea ce se poate face diferit pe viitor, nu doar pe ce a mers prost. 

Așadar, furia este o emoție firească și necesară, nu un dușman. Problema nu este faptul că o simțim, ci cum o exprimăm. A o înțelege, a o accepta și a o comunica asertiv înseamnă a ne proteja pe noi și a menține relații autentice.