Totul pentru pacienți sănătoși acasă

Nu doar mai mulți ani, ci ani mai buni. Cum ne pregătim din tinerețe pentru o bătrânețe sănătoasă. Sfaturi de la dr. Cristina Stanca, Centrul de longevitate Regina Maria din Cluj

Realizat cu sprijinul

„Vreau să trăiesc până la 100 de ani!” A trăi mult, însă, nu este echivalent neapărat cu a trăi bine. Conceptul de „durată de viață sănătoasă” include capacitatea unei persoane de a funcționa independent, de a gândi limpede și de a menține o calitate a vieții bună. Deci, de la simpla adăugare a unor ani, accentul discuției se mută pe asigurarea că anii în plus înseamnă îmbătrânire sănătoasă.

Mișcarea fizică menține în formă corpul și mintea Sursa foto: Shutterstock

Dr. Cristina Stanca, medic specialist în Medicina internă la Regina Maria din Cluj, explică de ce se vorbește astăzi atât de mult de longevitate și ce se întâmplă la Centrul de longevitate pe care îl coordonează.

Japonia numără în prezent peste 100.000 de persoane cu vârsta de 100 de ani sau peste, a anunțat anul acesta, la 21 septembrie, Ministerul Sănătății, Muncii și Bunăstării din Japonia, citat de Nippon Foundation. Față de 2025, numărul persoanelor centenare a crescut cu 7.914, ajungând la 107.677, cea mai ridicată cifră din momentul în care a început colectarea datelor, adică în 1963, potrivit aceleiași surse. Creșterea s-a menținut pentru 56 de ani consecutiv, femeile ajungând să reprezinte 87,6% din total – 94.298 de persoane, comparativ cu 13.379, bărbați.

Deși România se află la mare distanță de Japonia – cu doar 12.000 de persoane centenare – speranța de viață este în creștere, nu doar la noi, ci în toate țările europene.

Prevenția nu are vârstă: De ce tot mai mulți tineri merg la medic înainte să îi doară ceva

Discuția despre longevitate nu se rezumă doar la cât de mult trăiește o persoană, subliniază dr. Cristina Stanca: „Pentru că nu ne preocupă doar vârsta până la care trăim, ci și calitatea vieții, adică numărul de ani pe care îi trăim fără boală și fără dizabilități. De aceea, lumea, în ultima perioadă, este tot mai preocupată de partea de longevitate”.

Dr. Cristina Stanca este medic specialist de Medicină internă la Centrul de longevitate Regina Maria din Cluj

Concret, asta înseamnă că din ce în ce mai mulți oameni se adresează Centrului de longevitate și, ceea ce este și mai important, o fac de la vârste din ce în ce mai tinere. „Vin cu întrebări legate de screening-uri, de ce pot face pentru a-și îmbunătăți calitatea și stilul de viață, pentru a avea o viață mai sănătoasă. Sunt preocupați tot mai mult de acest aspect și ajung să nu mai vină doar când îi supără ceva foarte tare. Vor să ia măsuri din timp”, explică medicul specialist.

Și asta pentru că discuția despre longevitate nu începe după 40 sau 50 de ani, ci mult mai devreme, mai spune dr. Stanca: „Pentru că atunci când avem grijă de noi, încă din tinerețe, vom ajunge să îmbătrânim mult mai sănătos”.

Harta personalizată a sănătății: Cum funcționează evaluarea multidisciplinară a longevității

La Centrul de longevitate Regina Maria din Cluj funcționează echipe medicale multidisciplinare dedicate. Pacientul este preluat, trece printr-un consult de medicină internă cu o evaluare generală în care medicul află istoricul bolilor anterioare, dacă există factorii de risc la care se expune în funcție de stilul de viață pe care îl are și bolile din familie, explică dr. Cristina Stanca.

„În funcție de asta, îi recomandăm un set de analize. Pacientul beneficiază de serviciile unui navigator de pacienți care îl poate ajuta pe parcursul tuturor consultațiilor acordate de medicii din echipa multidisciplinară. Iar

la sfârșit, primește un raport medical detaliat de la toți specialiștii care este integrat într-un raport final, stabilind care sunt factorii de risc, unde trebuie să intervenim și cum facem follow-up-ul următor, pentru a crește speranța de viață, pentru a face screening-uri personalizate și pentru a ajunge la o vârstă cât mai înaintată cu cât mai puține boli”, subliniază specialistul.  

Studiu de caz: Cât de mult îți poți rescrie destinul genetic la 25 de ani

Potrivit dr. Stanca, pentru ca la final recomandările să fie cât mai personalizate, evaluarea urmărește 6 piloni și se face și în funcție de istoricul oncologic al familiei, cu screening-uri și testări genetice și cu nutrigenetică.

Iar istoricul de boli existente în familie este un criteriu important. Dr. Stanca explică de ce și exemplifică cu un caz: „Am avut un pacient, 25 de ani, chiar anul acesta. La prima întâlnire, știa că vrea să-și facă niște analize, vrea să vadă unde se situează, dar nu prea știa istoricul bolilor din familie. A revenit după o săptămână cu informații detaliate, asemenea unui arbore genealogic. Cu fiecare membru al familiei, cu vârsta de debut a bolilor, cu tipul de cancer existent, cu gradul de rudenie. Ulterior, pe baza acestor informații a beneficiat și de testări genetice și de un plan de urmărire personalizat”, subliniază medicul specialist.

Mai ales că pacientul în cauză avea toți membrii familiei cu patologii cardiovasculare și oncologice începute la vârste mici, de 40 de ani, mai spune medicul: „Pentru a nu ajunge în aceeași situație, încerca să-și facă screening încă de la vârsta de 25 de ani. Dorea să aibă un stil de viață cât mai sănătos. Peste tot vorbim despre asta, dar nu este tot timpul suficient. 

Uneori, moștenim anumite modificări care nu pot fi ținute sub control doar cu dietă, cu somn, cu sport, ci e nevoie de măsuri mai ample. Și atunci facem screening-uri la timp. Pentru că, în continuare, bolile cardiovasculare și oncologice sunt pe primele locuri la decese, încercăm să personalizăm și să facem screening-uri tot mai devreme și să adaptăm nevoilor fiecărui pacient”.

Iar Centrul de longevitate Regina Maria din Cluj exact acest lucru își propune să facă pentru pacienți: evaluări medicale integrate și multidisciplinare, pentru a identifica din timp factorii de risc și problemele timpurii și a le adresa. Ulterior, pentru a face un screening și recomandări pe termen lung de monitorizare a pacienților, mai spune dr. Cristina Stanca.

Daniela Șerb

Despre Daniela Șerb

Experiența de aproape trei decenii de presă scrisă nu a stins plăcerea de a cunoaște oameni noi cu povești interesante. Doi copii, echivalenți cu două doctorate obținute cu trudă și aflate în curs de confirmare. Jurnalistă, fiică, soție, soră, mamă și, din când în când, ea însăși. Drag de animale și de oameni deștepți.