Cum afectează menopauza creierul și care sunt cele mai bune strategii pentru a combate efectele neplăcute precum ceața cerebrală sau insomnia

Fie că se instalează mai devreme sau mai târziu, menopauza nu ocolește pe nimeni și vine la pachet cu o mulțime de simptome mai greu sau mai ușor de gestionat. Fiecare femeie are propriul său tablou de semne care însoțesc această perioadă a vieții, simptome care se pot atenua în timp sau pot persista. Una dintre cele mai notabile afectări remarcate de femei, uneori chiar din perioada de perimenopauză, este cea a creierului.

Conform specialiștilor din cadrul Serviciului Național de Sănătate din Marea Britanie, simptomele resimțite la nivelul creierului în perioada de perimenopauză și menopauză sunt schimbările de dispoziție, anxietatea, stima de sine scăzută, ceața cerebrală, tulburările de memorie, de concentrare și scăderea capacității de învățare. Aceste schimbări la nivelul creierului sunt obiectul studiilor multor echipe valoroase de medici și cercetători de la universități de prestigiu din lume, acestea demonstrând legătura dintre declinul hormonal care survine la femei pe parcursul vieții ca urmare a instalării menopauzei și afectarea funcționării creierului.

„Menopauza este un proces natural care apare între 45 și 55 de ani și marchează sfârșitul perioadei reproductive a femeii. Această perioadă de tranziție este caracterizată prin modificări hormonale care, la rândul lor, determină schimbări la nivelul întregului organism, inclusiv la nivelul creierului și în plan psiho-emoțional. Scăderea nivelului seric de estrogeni poate afecta procesele cognitive, memoria și capacitatea de concentrare, deoarece hormonii estrogeni joacă un rol important în protejarea creierului și în susținerea funcțiilor cognitive. Deficitul de estrogeni poate favoriza apariția proceselor inflamatorii la nivel cerebral, de aceea la menopauză crește riscul de a dezvolta afecțiuni neurodegenerative”, spune dr. Daniela Sichitiu, medic primar psihiatru.

Conform estimărilor specialiștilor, între 40 și 60 la sută dintre femei raportează tulburări de memorie, dispoziție, insomnie sau ceață cerebrală. Aceasta și ca urmare a afectării metabolismului energetic de la nivelul creierului.

„Înainte de instalarea tranziției către menopauză, secreția normală de estrogen activează sistemul de producere a energiei la nivelul creierului, fiind implicat în absorbția de glucoză și în convertirea acesteia în energie. De asemenea, estrogenul face ca cel mai important organ să fie dependent de principală sa sursă de energie, glucoza. Când nivelul de estrogen scade odată cu tranziția spre menopauză și la menopauză, creierul este principalul afectat. Răspunsul cerebral la această situație echivalează cu înfometarea, obligând creierul să rescrie anumite circuite și să găsească surse noi de combustibil” descrie procesul de afectare a funcționării creierului dr. Roberta Brinton, director al Centrului de Științe ale Sănătății pentru Inovație în Studiul Creierului de la Universitatea din Arizona.

Pentru a demonstra aceste efecte, dr. Roberta Brinton a analizat mai multe scandări de tip PET ale femeilor înainte și după menopauză, împreună dr. Lisa Mosconi, un alt cercetător implicat în studierea funcționării creierului în perioada menopauzei. Echipele de cercetători au observat modificări ale metabolismului energetic cerebral și o activitate ineficientă a mitocondriilor în anumite zone unde apare si boala Alzheimer, de unde și riscul mai mare al femeilor decât cel al bărbaților de a dezvolta acest tip de demență.

Dr. Lisa Mosconi, autor al cărții „The Menopausal Brain”, spune că modificările de la nivelul creierului sunt de altfel normale, având în vedere faptul că menopauza implică în primul rând încheierea perioadei fertile. Aceasta înseamnă că acele circuite cerebrale  destinate reglării ovulației și sarcinii devin inutile, iar creierul trebuie să se recalibreze.

Deși unii specialiști spun că odată cu recalibrarea creierului, unele persoane ar putea experimenta o echilibrare emoțională, alți experți în psihologie și psihiatrie spun că menopauza ar putea fi însoțită și de tulburări psihice.

„Din punct de vedere emoțional, asociem orice schimbare cu necunoscutul, cu posibilitatea de a pierde controlul, ceea ce poate genera anxietate. Menopauza este o perioadă de schimbare, iar situațiile de schimbare ne testează capacitatea de adaptare: avem opțiuni noi, suntem puși în fața unor alegeri noi, dar există și multă ambiguitate și nesiguranță, însoțite de trăiri legate de faptul că adaptarea e prea complexă sau prea greu de făcut. Menopauza este frecvent privită și ca o pierdere a feminității, când de fapt, ceea ce se pierde este fertilitatea – capacitatea de a procrea. De aici derivă multe trăiri negative: teamă, frustrare, iritabilitate, tristețe, iar persistența lor, pentru o anumită perioada de timp și la o anumită intensitate a lor, poate duce la apariția tulburării depresive sau a celei anxioase”, explică unele dintre efectele menopauzei medicul primar psihiatru, Daniela Sichitiu.

Cum trebuie abordate tulburările date de menopauză?

De obicei, primul specialist la care ajung femeile care în perioada de premenopauza sau deja la menopauză este medicul ginecolog. Aceasta pentru principalul fenomen care anunță menopauza îl reprezintă tulburările de ciclul menstrual. Acesta este neregulat sau nu se mai instalează deloc. Însă specialiștii insistă asupra abordării multidisciplinare a menopauzei, având în vedere afectările multiple și diverse de la nivelul organismului. Astfel, specialiștii care pot evalua femeile în această perioadă a vieții pot fi ginecologul, endocrinologul, psihiatrul, cardiologul, urologul, reumatologul, geneticianul, nutriționistul hematologul sau medicul specialist în medicină internă.

„Dacă mai demult medicii făceau de toate, acum încet-încet parcă lucrurile încep să se trieze și fiecare să se axeze pe câte o părticică, dar una pe care să o facă din ce în ce mai bine. Și-atunci și pacienta știe că medicul ei face numai lucrurile respective, deci că are cea mai mare experiență în acea arie. Medicii încep să se nișeze pe anumite domenii ca să fie cei mai buni, iar lucrurile se fac cel mai trainic și mai benefic în echipe multidisciplinare”, spune dr. Călin Todoran, medic primar obstetrică-ginecologie, coordonatorul centrului din Cluj pentru managementul menopauzei.

În cadrul programelor de evaluarea multidisciplinare, medicii recomandă un set amplu de analize și investigații, care sunt urmate de recomandări personalizate pentru fiecare pacientă. Acestea pot include terapii de substituție hormonală pentru a atenua impactul modificărilor de la nivelul organismului.

Ce obiceiuri nocive trebuie evitate la menopauză?

Adoptarea unui stil de viață sănătos este importantă la orice vârstă, dar devine prioritară pentru femeile care sunt în perioada premergătoare menopauzei sau deja la menopauză. Iar sănătatea cerebrală începe în primul rând prin:

• Evitarea excesului de alcool (acesta afectează funcția cognitivă și crește riscul tulburărilor de memorie)
• Renunțarea la fumat (fumatul afectează fluxul sanguin normal către creier și crește riscul declinului cognitiv)
• Evitarea consumului excesiv de zahăr (acesta crește inflamația în corp și rezistența la insulină, cu afectarea funcționării optime a creierului)
• Renunțarea la alimentele procesate (acestea sunt responsabile pentru inflamație și stres oxidativ, cu impact și asupra creierului)
• Combaterea odihnei insuficientă (neglijarea respectării unui program optim de 7-8 ore de somn are impact asupra memoriei și funcției cognitive)
• Evitarea sedentarismului (acesta face ca irigarea creierului să fie insuficientă, crescând astfel riscul declinului cognitiv)

Cum putem ameliora prin dietă, suplimente alimentare și activități benefice pentru creier efectele menopauzei

Există câteva capitole importante care trebuie bifate de către toate femeile care își doresc o funcționarea optimă a creierului după instalarea menopauzei. Câteva dintre recomandările importante vin din din partea medicului Sara Gottfried, autoarea mai multor cărți dedicate programelor de optimizare a sănătății femeilor aflate la menopauză. Astfel, sfaturile medicului vizează:

1. Dieta. Aceasta trebuie să includă alimente bogate în grăsimi sănătoase, proteine slabe și legume din abundență. Printre alimentele care nu trebuie să lipsească din dieta femeilor la menopauză se numără peștele gras, legumele verzi, fructele de pădure, nucile, semințele de in, cerealele integrale, avocado și ciocolata neagră. Există și recomandări în privința consumului de produse pe bază de soia, care conțin fitoestrogeni.

2. Activitatea fizică. Aceasta trebuie practicată cu regularitate pentru că stimulează circulația cerebrală, îmbunătățește memoria și funcția cognitivă.

3. Odihna corectă. La ora actuală, există diverse device-uri care monitorizează calitatea somnului. Odată detectate anumite probleme, calitatea odihnei trebuie prioritizată și îmbunătățită prin respectarea orelor de culcare și trezire, evitarea ecranelor cu cel puțin o oră înainte de somn, adoptarea unor activități relaxante înainte de somn (băi cu plante, masaj ușor).

4. Managementul stresului. Tehnicile de mindfulness, alături de cele din yoga, pot contribui la atenuarea stresului și la îmbunătățirea funcției cognitive.

5. Sănătatea microbiomului. Activitatea bacteriilor din tractul digestiv este în strâns legătură de activitatea cerebrală, ceea ce face ca aportul optim de fibre din plante și cel de probiotice din alimente fermentate (iaurt, murături) să contribuie la o bună funcționare a creierului.

Pe lângă aceste recomandări, există și cele legate de activitățile care presupun o bună stimulare cognitivă. Astfel, pentru o cât mai bună funcționare a creierului în perioada menopauzei, care poate reprezenta jumătate din viața unei femei, se recomandă rezolvarea de cuvinte încrucișate, de puzzle-uri, cititul, învățarea unei limbi străine sau a unui instrument muzical. Nu mai puțin importante sunt socializarea constantă sau activitățile de voluntariat.

Medicul Sara Gottfried vine și cu recomandări în privința unor suplimente care pot pregăti organismul pentru perioada de menopauză, printre acestea numărându-se cele care conțin omega-3, vitamina E, magneziu, maca și ginseng roșu. Însă orice medicament sau supliment trebuie luat la recomandarea medicului curant, care ține cont de boli asociate sau de anumite probleme de sănătate specifice.