Care sunt cele mai comune deficiențe de vitamine și prin ce analize pot fi depistate. Reguli de la medicul de laborator

Deficiențele de vitamine la copii sunt o problemă frecvent întâlnită care pot afecta creșterea și dezvoltarea celor mici pe termen lung, de aceea este important să le depistăm la timp pentru a preveni complicații mai grave. Dr. Paula Predoi, Manager Laborator Campus medical Craiova, Regina Maria, dezvăluie care sunt cele mai comune deficiențe de vitamine, atât la copii, cât și la adulți, și cum pot fi depistate cu ajutorul testelor de sânge.

Vitaminele susțin procesele biologice de bază ale organismului, cum ar fi: metabolismul, imunitatea, dezvoltarea oaselor și a mușchilor, funcțiile cognitive și menținerea sănătății generale.

„Cele mai frecvente deficiențe de vitamine pe care le întâlnim în activitatea clinică sunt vitamina D, mai ales la copii, vitamina C, vitamina B9, vitamina B12, vitamina A, vitamina E”, a precizat dr. Paula Predoi, Manager Laborator Campus medical Craiova Regina Maria (FOTO).

Vitamina D este esențială pentru absorbția calciului și fosforului, necesare pentru oase și dinți sănătoși. Un deficit se poate depista prin efectuarea unor analize de sânge pentru nivelul de vitamina D, dar și prin examinarea clinică a semnelor de rahitism de către medici.

Vitamina C este esențială pentru sistemul imunitar, vindecarea rănilor și sănătatea țesuturilor. Din analize de sânge se poate vedea nivelul de vitamina C, dar și prin examinarea clinică a medicilor care caută semnele de scorbut.

Vitamina B 9 sau binecunoscutul acid folic (în forma sa sintetică) sau folat (în forma sa naturală) este una dintre vitaminele esențiale din complexul B, responsabilă de creștere și dezvoltare, motiv pentru care este deosebit de importantă pentru copii, femeile însărcinate și persoanele care se confruntă cu deficiențe nutriționale.

Vitamina B12 este importantă pentru sănătatea sistemului nervos și producția de globule roșii. Există analize de sânge care pot fi făcute pentru măsurarea nivelului de vitamina B12 și evaluarea funcției hematologice. Medicii știu că anemia megaloblastică poate fi un semn că există prea puțină vitamina B12 în organism.

Vitamina A este importantă pentru sănătatea ochilor, sistemului imunitar și dezvoltarea celulară. Un deficit poate fi detectat la o examinare oftalmologică și prin analize de sânge pentru nivelul de retinol (vitamina A).

Vitamina E este un puternic antioxidant care protejează celulele împotriva stresului oxidativ și a daunelor provocate de radicalii liberi. Deficiența de vitamina E este diagnosticată de către medici după ce fac o evaluare clinică și analize de laborator. Nivelurile plasmatice de vitamina E măsoară concentrația de vitamina E din sânge. Se pot face analize pentru funcția hepatică și malabsorbție și se pot evalua funcțiile neurologice, coordonarea, reflexele și starea nervilor pentru a vedea dacă există un deficit de vitamina E.

,,Toate aceste deficiențe le putem depista atât prin determinarea fiecărei vitamine în parte, a nivelului seric al fiecăreia în parte, cât și într-o analiză uzuală, într-o hemoleucogramă, dacă vedem anumite modificări, în funcție de simptomatologia pacientului să mergem mai departe și să ne gândim că poate să fie și un deficit de vitamină B9 sau B12, spre exemplu”, a explicat dr. Paula Predoi.

Screeningul nou-născutului pentru deficiența de vitamina B12

Dacă o femeie însărcinată nu poate absorbi vitamina B12, acest lucru este periculos pentru nou-născut, deoarece corpul uman nu poate produce vitamine. De asemenea, se poate întâmpla ca descompunerea proteinelor la nou-născut să fie blocată din cauza lipsei anumitor enzime, așa cum este cazul tulburărilor metabolice congenitale foarte rare. Deficitul de vitamina B12 prezent în 3 boli rare metabolice poate afecta dezvoltarea fizică și psihică a copiilor, provocând leziuni ale creierului, convulsii, comă și leziuni ale ochilor, rinichilor și vaselor de sânge, punând  viața în pericol. Se poate însă diagnostica prin analize de sânge și în anumite cazuri e important screeningul. Un studiu efectuat în Germania susține că screening-ului nou-născuților pentru deficiența de vitamina B12 și boli metabolice este de a identifica și trata copiii afectați într-un stadiu incipient – adică înainte ca metabolismul lor să devină dezechilibrat și să provoace leziuni ireversibile, în special la nivelul creierului. Raportul oamenilor de știință arată că beneficiile depășesc daunele, cel puțin în screening-ul pentru deficiența de vitamina B12, în condițiile în care bolile metabolice pot provoca daune ireversibile. Trei dintre acest boli sunt foarte rare: homocistinuria, acidemia propionică și aciduria metilmalonică,  fiecare afectează doar aproximativ 1 din 100.000 până la 500.000 de nou-născuți. În schimb, deficitul de vitamina B12 matern este mai frecvent, cu o incidență mai mică de 1 din 5.000 de copii.

O dietă vegană sau strict vegetariană în timpul sarcinii poate provoca deficit de vitamina B12 la nou-născut. Și deși se recomandă în general un aport adecvat de vitamina B12 în timpul sarcinii, există și bebeluși care se nasc totuși cu deficiență severă de vitamina B12 din cauza deficienței materne.

Nivelurile scăzute de vitamina D la copii și adolescenți sunt legate de procesul lent de vindecare

Nivelurile scăzute de vitamina D pot afecta vindecarea fracturilor la copii, potrivit cercetărilor prezentate în cadrul Conferinței și Expoziției Naționale 2024 a Academiei Americane de Pediatrie. Autorii studiului au recomandat verificarea nivelurilor de vitamina D, atunci când copilul are o fractură care durează mai mult să se vindece decât de obicei.

„Deficitul de vitamina D apare frecvent la adulți, dar și la copii pentru că este singura vitamină pe care o putem sintetiza la nivelul organismului prin piele, sub acțiunea razelor soarelui. Și în sezonul rece, când expunerea la soare nu mai este atât de frecventă, automat apare un deficit de vitamina D, atât la copil cât și la adult”, a afirmat dr. Paula Predoi.

Cum îi pregătim pentru analizele de sânge pe cei mici

Analizele de sânge sunt esențiale pentru a măsura nivelul specific al vitaminelor și pentru a evalua funcția organelor afectate.

,,Este important să avem un repaus alimentar de cel puțin 12 ore recomandat pentru că majoritatea vitaminelor se găsesc în alimente și atunci putem să avem valorile modificate în funcție de consumul de alimente. Dacă avem un copil foarte mic și nu putem să-l ținem atât de mult nemâncat, este important să treacă măcar 3-4 ore de la ultima masă”, a subliniat medicul de laborator, care-i sfătuiește pe părinți să comunice cu micuții înainte de recoltare, să le spună unde îi duc, să le povestească ce se va întâmpla ca să nu fie luați prin surprindere.

,,Avem foarte mulți copii care stau cuminți fără a fi ținuți, pentru că părinții au vorbit cu ei, le-au povestit ce se întâmplă. Este normal să fie speriați, mai ales că în momentul în care intră în cabinetul de recoltare și sunt puși pe scaun, iar pe lângă ei sunt una, două asistente. Dacă mai sunt și ținuți se sperie și mai tare. De multe ori și părinții sunt foarte speriați. Noi în cabinetele de recoltare folosim o cremă anestezică, un anestezic local pe care îl dăm pe mânuța copilașului, așteptăm să-și facă efectul și abia după aceea intră copilul la recoltare. Deci, practic durerea fizică nu există pentru că anestezicul își face efectul și nu doare”, a subliniat medicul.

Atenție la laboratoarele unde se fac analizele și metodele de lucru!

Referitor la rezultate, atunci când trebuie să urmărim în dinamică un rezultat, este important să avem comparație pe aceeași unitate de măsură, pe aceeași metodă de lucru. „Ideal ar fi să facem analizele la același laborator, pe aceleași aparate”, a precizat dr. Predoi.

 ,,Fiecare laborator lucrează analizele pe un anumit aparat, pe o anumită metodă de lucru. Dacă vrem să facem comparații între analize, trebuie să avem grijă să urmărim aceeași metodă de lucru, cu aceleași valori de referință, eventual cu același aparat pe buletin. Pe fiecare buletin de rezultat există valoarea de referință și unitatea de măsură. Este important ca valoarea de referință trecută pe buletin să fie aceeași pentru a putea compara rezultatul de la laboratorul x cu cel de la laboratorul y. Pentru că pot să fie metode de lucru diferite, pot să fie unități de măsură diferite, aparate diferite, la care se adaugă și faptul că și valorile pot să difere în funcție de ce a mâncat persoana cu o zi înainte la anumite analize sau ce s-a întâmplat seara. O valoare de astăzi recoltată nu mai coincide cu valoarea de mâine”, a mai explicat dr. Paula Predoi.