Investigațiile imagistice care ajută la diagnosticarea corectă a migrenelor. Dr. Iuliana Pintea, radiolog Regina Maria: „Durerea de cap cu debut brusc și sever poate ascunde o problemă gravă”

Durerile de cap migrenoase sunt printre cele mai comune afecțiuni ale sistemului nervos, însă majoritatea nu sunt semnul unor boli grave. În anumite situații însă, migrenele pot fi rezultatul unei afecțiuni amenințătoare de viață. Dr. Iuliana Pintea, medic specialist în Radiologie și imagistică medicală în cadrul Rețelei de Sănătate Regina Maria, explică semnele de alarmă în migrene și cum pot ajuta investigațiile imagistice la punerea unui diagnostic corect.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, cefaleea afectează circa 40% din populație, iar durerile de cap migrenoase ocupă locul al treilea într-un clasament al afecțiunilor neurologice comune pentru majoritatea grupelor de vârstă începând cu 5 ani și până la 80 de ani.

Insuficient cunoscută și tratată în întreaga lume, cefaleea are un potențial invalidant atât la nivel personal, cât și social, mai ales dacă apare frecvent. Cercetările arată că tot mai multe persoane sunt afectate de dureri de cap migrenoase, dizabilitățile care însoțesc afecțiunea fiind semnificative. Astfel, studiul The Global Burden of Migraine: A 30-Year Trend Review and Future Projections by Age, Sex, Country, and Region, publicat de Biblioteca Națională de Medicină din SUA,în decembrie 2024, arată că povara globală a migrenei a crescut semnificativ între anii 1990 și 2021, femeile fiind afectate într-o proporție mai mare decât bărbații.

De asemenea, problema a devenit comună și printre adolescenți. Este nevoie, susțin specialiștii, de politici publice pentru diagnosticarea corectă și tratarea corespunzătoare a acestei afecțiuni neurologice. 

Migrenă cronică și migrenă episodică

„Durerea de cap migrenoasă este o afecțiune neurologică manifestată prin cefalee recurentă”, punctează dr. Iuliana Pintea, medic specialist în Radiologie și imagistică medicală în cadrul Regina Maria Suceava.

Dintre toate tipurile de migrenă, adaugă specialistul, două sunt mai importante: migrena cronică și cea episodică.

„Migrena cronică presupune existența a mai mult de 15 zile pe lună de episoade migrenoase, în timp ce migrena episodică mai puțin de 15 zile pe lună”, subliniază dr. Pintea.

Ce este important de reținut este faptul că migrena episodică poate evolua către o migrenă cronică.

„Unii ajung să se închidă în camere întunecoase”

Durerea de cap migrenoasă este atât de puternică încât poate invalida persoana afectată, care nu-și mai poate duce la bun sfârșit activitățile de zi cu zi și simte nevoia să se izoleze. „Unii ajung să se închidă în camere întunecoase pentru că sunt foarte sensibili la stimulii externi, precum lumina, zgomotul, mirosurile de tot felul. Acestea sunt migrene care pot fi însoțite sau nu de aură. Aura reprezintă un spectru de simptome – reversibile – dar care pot afecta vederea, sensibilitatea, vorbirea, motricitatea. Aici sunt incluse acufenele (tinitusul) fosfenele (petele luminoase), paresteziile, afaziile, amețelile, vertijul”, detaliază dr. Iuliana Pintea.

Așadar, există un complex foarte mare de simptome pe care pacienții le pot percepe. „Legat de mecanismul fiziopatologic, acesta este incomplet elucidat la momentul actual, deși s-au făcut foarte multe studii, cercetări și progrese în domeniu. Nu s-au descoperit neapărat anumite cauze, dar pot exista patologii care determină aceste episoade migrenoase”, mai spune dr. Pintea.

RMN-ul cerebral, esențial pentru un diagnostic corect

De cele mai multe ori, pacienții care se confruntă cu dureri de cap persistente le tratează medicamentos cu ajutorul ibuprofenului. Dacă nu trec, abia atunci se adresează medicului neurolog, care, pe lângă consultație, recomandă în multe situații și un RMN cerebral.

Deși majoritatea RMN-urilor realizate la pacienții cu migrene sunt negative, rolul acestei investigații imagistice nu trebuie minimalizat, atrage atenția dr. Pintea. „Pentru că este o investigație crucială pentru pacienți cu simptomatologie atipică și pentru cei care au risc de a dezvolta alte afecțiuni neurologice”, mai explică medicul radiolog.

Comparativ cu RMN-ul cerebral, CT-ul – o altă investigație imagistică care poate fi făcută în cazul migrenei – nu are aceeași sensibilitate și specificitate pe secvențele structurale, punctează dr. Pintea: „Din acest motiv, sunt din ce în ce mai puține trimiteri către un Computer Tomograf cerebral decât către Rezonanță Magnetică, în cadrul patologiei neurologice. Pentru că RMN-ul facilitează identificarea unor patologii precum tumorile cerebrale, malformațiile arterio-venoase, accidentele vasculare cerebrale, afecțiuni care pot fi omise la CT”.

Foarte multe dintre cazurile de migrene pe care specialistul le vede la RMN sunt fără cauză structurală. „Dar este și categoria pacienților neoplazici și, în cazul acestora, vorbim fie de o tumoră cerebrală primară, fie de metastaze cerebrale. În aceste cazuri, avem  modificări structurale vizibile la investigația imagistică a durerii de cap. Dar sunt foarte mulți pacienți la care nu găsim o anumită modificare structurală”, mai spune dr. Pintea.

După efectuarea investigației imagistice, pacientul ajunge din nou la medicul neurolog pentru reexaminare. „Dacă descoperim modificări structurale, o malformație arterio-venoasă, de exemplu, sau o patologie demielinizantă, sau, mai rar, o tumoră cerebrală, direcționăm pacientul către o specialitate neurologică – majoritatea – sau neurochirurgicală, în funcție de patologie. Aici, putem ajuta pentru că RMN-ul are un rol în completarea tratamentului, dacă găsim modificări structurale”, completează specialistul.

Avantajele RMN-ului față de CT

Dr. Iuliana Pintea enumeră principalele avantaje ale RMN-ului cerebral, comparativ cu CT-ul: „Secvențele structurale pe care RMN-ul le are sunt mult superioare celor clasice pe care computer-tomografia le realizează. Pe noi, radiologii ne ajută, de exemplu, secvența de susceptibilitate care este extrem de sensibilă la prezența fierului în creier. Și putem evalua depunerile de fier din parenchimul cerebral sau modificări ale venelor corticale. Secvențe ponderate T2/FLAIR ne ajută la investigarea modificărilor vaselor mici. De exemplu, în cazul migrenei, investigarea leziunilor de substanță albă”.

Depunerile de hemosiderina din creier, mai spune medicul specialist, pot fi rezultatul unor hemoragii cronice: „Depozitele de fier sunt prezente în patologii metabolice și ca o sechelă în urma hemoragiilor.

Cine nu poate face RMN

Examinarea imagistică cu ajutorul rezonanței magnetice nu necesită niciun fel de pregătire specială. Regulile sunt aceleași ca la orice alt tip de RMN, la fel și contraindicațiile, subliniază dr. Pintea: „Contraindicațiile sunt în special la pacienții cu implant metalic, care nu sunt, cum spunem noi, MRI safe. Este vorba despre implant cohlear, despre stimulatoare cardiace, catetere cu componentă metalică sau «clipuri» pentru anevrisme cerebrale, care, în trecut, erau metalice, feromagnetice. Tot contraindicații au pacienții cu diverse schije metalice sau fragmente intrate în mod accidental în corp. Și bineînțeles, mai sunt cei cu proteze folosite cu ani în urmă, cu componentă metalică, pentru șold sau genunchi”.

Semne de alarmă și recomandări pentru pacienți

Dr. Iuliana Pintea subliniază importanța investigației corecte dusă până la capăt pentru aflarea cauzelor durerilor de cap migrenoase: „Am avut recent un pacient de 75 de ani care avea o patologie cardiovasculară, care ajunsese la medicul pneumolog după ani de zile de tuse persistentă. La radiografia pulmonară i s-a descoperit o opacitate de mari dimensiuni. Ulterior, a venit pentru un CT de torace care a confirmat ceea ce s-a văzut la examenul radiografic, respectiv o tumoră pulmonară voluminoasă însoțită de metastaze pulmonare. Și deși pacientul minimalizase faptul că avea amețeli și cefalee pe care le punea pe seama patologiei cardiovasculare, la RMN-ul cerebral s-au descoperit și metastaze cerebrale, care, de fapt, erau substratul simptomelor pe care le avea”.

Prin urmare, semnele durerii de cap nu trebuie ignorate în niciun caz, dimpotrivă. Pentru că ele pot ascunde patologii care pot pune viața în pericol. „Există și niște semne de alarmă, care țin și de pacient, dar țin și de clinicianul care îl consultă. Un semn de alarmă ar fi o durere cu un debut brusc și sever. Asta poate să ascundă o patologie destul de gravă”, atrage atenția medicul radiolog.

De asemenea, pot exista semne neurologice precum cefaleea însoțită de deficit vizual persistent, de parestezii, de scăderea forței musculare, enumeră specialistul alte manifestări care impun un control medical urgent.

În plus, dacă agravarea este progresivă, dacă pacientul se știe cu o patologie oncologică sau din alt spectru sau dacă, de asemenea, debutul este după vârsta de 50 de ani, mergeți cât mai repede la un consult medical, mai recomandă dr. Iuliana Pintea.