Cât rezistă noul coronavirus pe suprafețe și cât rezistă în aer

Cât rezistă noul coronavirus pe suprafețe și în aer

Până de curând, informațiile referitoare la rezistența noului coronavirus pe suprafețe se bazau mai degrabă pe cercetări ale altor virusuri asemănătoare, mai vechi. Recent, au apărut și studii aplicate direct pe SARS-CoV-2, dar rezultatele sunt limitate din cauza duratei scurte care a trecut de la identificarea virusului și până în prezent. Un medic specialist în boli infecțioase detaliază informațiile actuale și spune cum ne poate ajuta disciplina în lupta cu virusul.

SARS-CoV-2, denumirea științifică a noului coronavirus, se transmite cel mai fecvent de la om la om. Acest lucru se întâmplă când o persoană infectată intră în contact cu una neinfectată, iar picăturile de fluide trec de la cel bolnav la cel sănătos prin tuse sau strănut, intrând în organismul sănătos prin gură, nas sau ochi. Însă unul dintre motivele pentru care cele mai multe țări – printre care și România – au instituit măsuri de izolarea la domiciliu a celor sănătoși este faptul că virusul este extrem de contagios și poate fi luat de pe tot felul de suprafețe – clanțe, produse expuse în magazine, scaunele mijloacelor de transport în comun – , pe care rezistă o perioadă îndelungată, fără a se ști cu precizie cât.

Ca să lămurim aspectele legate de cât rezistă virusul pe suprafețe, am vorbit cu Gabriel Gurguță, medic specialist în boli infecțioase.

Ce știm până acum și cât de valabile sunt studiile

Virusurile rezistă pe suprafețele din afara corpului uman o perioadă mai mică sau mai mare de timp. Specialistul în boli infecțioase dr. Gabriel Gurguță , medic în cadrul rețelei de sănătate Regina Maria, atrage atenția că studiile efectuate pentru noul tip de coronavirus se bazează pe experiența altor tulpini virale, cu precădere din familia coronavirusurilor, și sunt limitate din cauza duratei scurte care a trecut de la identificarea virusului și până în prezent.

De exemplu, publicația The Journal of Hospital Infection a pus cap la cap 22 de articole despre durata tuturor tipurilor de coronavirus, cu excepția SARS-CoV-2, care este recent. Rezultatele arătau că toate coronavirusurile rezistau pe suprafețe de sticlă sau lemn până la patru zile, iar pe materiale ca aluminiul rezistau până la opt ore. Totuși, aceste date reprezintă numai indicii vagi referitoare la noul tip de coronavirus. 

„Deoarece timpul de la identificarea acestui nou patogen este unul scurt, numărul și durata studiilor a fost una limitată, astfel că, corelând datele de literatură plus noutățile actuale, reise că una dintre cele mai lungi perioade de viabilitate a virusului este atunci când acesta e regăsit pe suprafețele din plastic, iar cel mai scurt interval, limitat la câteva ore, aparent este cuprul”.

Gabriel Gurguță, medic specialist în boli infecțioase

„Printre alte suprafețe ar fi de menționat cartonul, unde a fost observată o durată de viață de aproximativ 24 de ore. Toate aceste intervale de timp sunt variabile în funcție de condițiile de mediu. De exemplu, o expunere la razele UV solare scade semnificativ durata de viață a virusului. La polul opus, un mediu umed și răcoros poate favoriza acest interval de timp”, mai spune medicul.

Ultimele cercetări despre cât rezistă noul coronavirus pe suprafețe: între patru ore și 17 zile

Cel mai recent studiu despre rezistența virusului în aer și pe anumite suprafețe a fost realizat de Institutul Național de Alergii și Boli Infecțioase din Statele Unite și publicat de The New England Journal of Medicine la 17 martie. Cercetătorii au analizat cât rezistă noul coronavirus pe suprafețe de cupru, plastic, oțel inoxidabil și carton și au comparat stabilitatea SARS-CoV-2 cu cea a virusului SARS-CoV-1, cel mai asemănător coronavirus uman, cel responsabil pentru epidemia de Sindrom respirator acut sever (SARS) din 2002-2004.

În urma cercetării, s-a descoperit că noul coronavirus e mai stabil, adică rezistă mai mult, pe plastic și oțel inoxidabil (inox) decât pe cupru și carton. La 72 de ore de la aplicarea pe plastic și inox, virusul a rămas viabil, deși cantitatea de substanță activă a fost redusă considerabil.

Noul coronavirus a rămas activ pe plastic pentru trei zile, iar pe oțel pentru două zile, în condițiile efectuării experimentului. Pe carton, virusul nu a rezistat mai mult de 24 de ore, iar pe cupru – nu mai mult de patru ore.

Cercetătorii atrag atenția că durata de rezistență a virusului pe suprafețe poate varia în condiții reale de mediu, în funcție de temperatură, umiditate, ventilație și de cantitatea de virus care a fost depozitată inițial pe suprafețele respective.

Dintre materialele studiate, cel mai des intrăm în contact cu plasticul și cartonul.

Institutul Național de Sănătate din SUA, care citează același studiu, notează că stabilitatea virusului SARS-CoV-2 este similară cu cea a SARS-CoV-1, dar că este neclar de ce COVID-19 s-a răspândit atât de mult comparativ cu SARS. În vreme ce epidemia de SARS a însemnat infectarea a 8.000 de persoane din 26 de țări, COVID-19 a ajuns, până la finalul lunii martie 2020, la 715.660 de cazuri de infectare cu noul coronavirus.  

Pe de altă parte, un raport publicat de Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC) din SUA la 26 martie, referitor la nava de croazieră Diamond Princess, arată că a fost descoperit material genetic de SARS-CoV-2 la 17 zile după ce pasagerii au debarcat. ARN (acid ribonucleic) aparținând noului coronavirus a fost găsit „pe mai multe tipuri de suprafețe”, atât în cabinele celor care au prezentat simptome de COVID-19, cât și în cabinele celor asimptomatici. Totuși, nu se știe dacă particulele virale descoperite după cele 17 zile ar fi putut contamina alți oameni.

Ce facem cu hainele și încălțămintea

Medicul Gabriel Gurguță precizează că, în acest moment, sunt date insuficiente legate de durata de viață a virusului pe țesături, cu atât mai mult cu cât materialele textile pot varia de la cele naturale la cele sintetice. În plus, și în acest caz, la fel ca în cazul suprafețelor, și textilele sunt supuse multiplelor variabile ca expunerea la ultraviolete și temperaturi diferite.

Având în vedere că nu avem suficiente date referitoare la rezistența noului coronavirus pe textile, e recomandat să nu purtăm în casă hainele cu care am fost în afara locuinței și să ne spălăm pe mâini după ce ne schimbăm hainele.

„Este recomandat ca, odată cu întoarcerea din oraș, dintr-o călătorie făcută respectând limitările de circulație impuse de statul român prin ordonanțele militare, să schimbăm hainele de exterior cu unele de interior, limitând astfel și mai mult riscurile”.

Gabriel Gurguță, medic specialist în boli infecțioase

Și încălțămintea se poate contamina în exteriorul locuinței, așa că medicul recomandă să nu purtăm în casă încălțările cu care am fost afară. „Acestea trebuie să rămână la ușă sau într-un dulap special destinat încălțărilor și trebuie evitat cât mai mult contactul cu partea inferioară. Orice manevră ce implică manipularea încălțămintei trebuie însoțită de igiena mâinilor”, mai spune Gabriel Gurguță. 

Cum procedăm cu ambalajele de carton și plastic

Aproape toate produsele alimentare pe care le găsim în magazine sunt ambalate. Cele mai multe, în plastic și carton, pe care virusul rezistă trei zile și respectiv o zi – conform ultimelor date. Pentru a nu contamina suprafețele din bucătărie, cum ar fi blatul, masa și frigiderul, toate aceste produse ar trebui să fie scoase din ambalaje atunci când ajungem acasă, înainte de a le depozita în frigider, dulapuri sau cămară. Atunci când ambalajele nu pot fi îndepărtate, e bine să le dezinfectăm. 

E recomandat să mutăm alimentele din ambalajele inițiale în recipiente necontaminate. Când acest lucru nu este posibil, să dezinfectăm ambalajele înainte de a depozita mâncarea.

„În acestă perioadă de maximă alertă, trebuie să efectuăm o igienă riguroasă a tuturor obiectelor cu care interacționăm și, evident, a mâinilor. Toate cumpăraturile din supermarket care au stat pe un raft este posibil să fie contaminate. Decontaminarea lor se poate face fără efort mare, folosind, în chiuvetă, apă și detergent de vase sau săpun obișnuit”, spune medicul Gabriel Gurguță. Acesta menționează că este preferabil ca, mai ales în acestă perioadă, să cumpărăm alimente deja ambalate sau care sunt ambalate la cumpărare. 

Cu ce curățăm suprafețele și textilele

Suprafețele din locuință care pot fi contaminate trebuie dezinfectate cu substanțe pe bază de alcool sau clor, potrivit specialistului în boli infecțioase. În schimb, la haine trebuie să avem grijă, pentru că acestea se pot degrada sub acțiunea clorului.

De altfel, folosirea clorului în orice formă trebuie făcută cu prudență, pentru că vaporii de clor pot avea efect iritant pâna la toxic, dacă se folosesc concentrații prea mari și încăperile nu sunt aerisite, mai atrage atenția medicul. 

Cât rezistă virusul în aer?

Informațiile inițiale referitoare la noul tip de coronavirus arătau că acesta nu rămâne suspendat în aer. Acum, cercetătorii de la Institutul Național de Alergii și Boli Infecțioase din SUA au folosit un nebulizator pentru a răspândi particule din noul coronavirus în aer. Au constatat, în felul acesta, că virusul poate rămâne suspendat în aer până la trei ore, chiar dacă riscul de infectare scade odată cu trecerea timpului.

„Capacitatea particulelor transportoare virale de a sta în suspensie este destul de mică, astfel că, deși este una dintre modalitățile de transmitere, aeropurtarea ocupă al doilea loc, pe primul fiind contactul direct cu suprafețe sau tegumente contaminate”, spune medicul Gabriel Gurguță.

Pentru a reduce riscul de a inhala particule contaminate aeropurtate – cu alte cuvinte, pentru a nu lua virusul din aer – e important să respectăm distanțarea socială și să purtăm măști.

Măști și mânuși. Cât de eficiente sunt și pentru cât timp

Măștile și mânușile sunt recomandate atunci când ieșim din case. În timp ce măștile ne feresc de contaminarea din aer, mânușile previn contaminarea de pe suprafețele pe care le atingem. Având în vedere că ne confruntăm cu o criză de măști și mânuși, medicul specialist atrage atenția că nu orice improvizație ne ferește de noul coronavirus: „Măștile sunt de mai multe tipuri, iar publicul larg are, în majoritatea lui, măști medicale. Acestea reușesc să filtreze eficient aerul inspirat astfel că, atunci când există riscul expunerii la o contaminare aeropurtată (n.r. – din aer), este preferabil să purtăm mască. Există o multitudine de improvizații, dar trebuie știut faptul că o mască medicală e pluristratificată, ceea ce îi crește gradul de filtrare”. 

Pentru deplasările scurte în afara locuinței, e bine să purtăm măști și mânuși pe care să le aruncăm după folosire.

Atât măștile, cât și mânușile, sunt de unică folosință, atrage atenția specialistul în boli infecțioase. „Indicația fermă este ca, odată folosite pe un interval de timp limitat la maxim trei ore, să fie date jos, pentru a limita contaminarea tegumentelor deja protejate, și aruncate la gunoi”, spune Gabriel Gurguță.

În plus, pentru a reduce cât mai mult riscul de contaminare, e recomandat să ne dezinfectăm periodic telefoanele mobile, tabletele, laptopurile, căștile audio sau alte dispozitive pe care le folosim frecvent, precum și cheile de la locuință, de la mașină și brelocurile, cu care suntem în contact cel mai des. Medicul mai avertizează asupra igienei habitaclului automobilului și recomandă în special dezinfectarea suprafețelor intens atinse, cum sunt volanul, schimbatorul de viteze, mânerele portierelor, butoanele și manetele. 

Îți recomandăm și

SPUNE-ȚI POVESTEA »
"]
Căutare