Care sunt semnele care anunță cataracta și cum se tratează. Dr. Ștefan Oprea, Regina Maria: „Operația este mult mai ușor de suportat decât se așteaptă pacienții”


Cataracta este o afecțiune a ochiului care apare de obicei la vârste mai înaintate și care nu poate fi prevenită. Deși singura soluție este cea chirurgicală, operația este mult mai ușor de suportat decât se așteaptă pacienții, spune dr. Ștefan Oprea, medic primar oftalmolog în cadrul Policlinicii Primăverii, parte din Rețeaua de Sănătate Regina Maria.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), cataracta afectează aproximativ 65,2 milioane de oameni și provoacă pierderea moderată până la severă a vederii în peste 80% din cazuri. Pe măsură ce populația îmbătrânește și speranța medie de viață continuă să crească la nivel mondial, numărul persoanelor cu cataractă va continua să crească.
Deși cataracta poate fi ușor tratată chirurgical, în multe țări accesul la îngrijirea ochilor este limitat. Din fericire, nu e cazul României.
Ce e cataracta și ce semne o anunță
Cataracta reprezintă opacifierea cristalinului, spune asist. univ. dr. Ștefan Oprea, medic primar oftalmolog în cadrul Centrului de Oftalmologie Regina Maria din cadrul Policlinicii Primăverii. În cataractă, cristalinul, adică lentila din interiorul ochiului, își pierde transparența, se opacifiază, astfel că lumina nu mai pătrunde în ochi și nu se mai formează imagini clare la nivelul retinei.
Popular, cataracta se numea „albeață”, pentru că, în formele avansate, matifierea cristalinului făcea ca, la nivelul pupilei, zona centrală a ochiului să devină albă.
Primul semn de cataractă pe care o persoană îl sesizează este acela că simte disconfort la lumină. „În funcție de tipul cataractei, poate să deranjeze lumina, poate să aibă impresia că nu mai vede suficient de bine atunci când este întuneric sau amurg, poate pur și simplu să spună că nu mai vede la fel de clar, că nu mai vede la fel de conturat sau că este din ce în ce mai scăzută acuitatea vizuală”, explică medicul oftalmolog.

Alte semne ale cataractei sunt:
îmbunătățirea vederii de aproape și scăderea vederii la distanță; în primă fază, unii pacienți se bucură că pot să citească fără ochelari sau cu ochelari mai vechi, cu dioptrii mai mici;
în timp, nu se mai vede bine nici cu ochelari; apare senzația că ochelarii sunt permanent murdari, din cauza senzației de ceață;
apare vederea dublă (diplopie);
vederea scade la lumină puternică (în formele centrale de cataractă);
pot să apară halouri în jurul surselor de lumină;
apare la ambii ochi, chiar dacă poate exista un decalaj de evoluție pe care
inițial pacientul poate să nu îl sesizeze.
Toate aceste semne de cataractă nu apar însă brusc, ci treptat, mai spune dr. Ștefan Oprea: „Pentru a ne gândi la cataractă, pacientul trebuie să spună că s-a întâmplat treptat această problemă, nu că s-a culcat văzând perfect și s-a trezit văzând mai rău. Dacă s-a întâmplat cumva brusc, mai degrabă ne gândim la altceva și nu la cataractă”.
Diagnosticul de cataractă se pune în cabinetul oftalmologic printr-o investigație simplă numită examen de biomicroscopie. Acesta permite examinarea atât a suprafetei oculare – cornee, conjunctivă, cristalin și iris –, cât și a camerei anterioare a ochiului. Pentru pacient însă e foarte simplu: „Acel aparat ne de o lumină cu care ne uităm la ochiul pacientului. Așa se pune diagnosticul de cataractă”.
Cataracta nu poate fi prevenită. Totuși, de ce apare și când?
Caracta este corelată cu înaintarea în vârstă. Cel mai frecvent apare la pacienții trecuți de 60 de ani și frecvența crește pe măsură ce înaintăm în vârstă, spune medicul oftalmolog, care menționează că se poate întâmpla să apară și la persoane mai tinere.
„Am văzut cataractă și la pacienți de 30, de 40, de 50 de ani, fără o cauză specifică pentru a pune diagnosticul de cataractă secundară unui traumatism sau a unei alte patologii sau a unui tratament. Deci, în principal, se întâmplă la persoane în vârstă, dar apare în mod excepțional și la pacienți mai tineri.”
Dr. Ștefan Oprea, medic primar oftalmolog Regina Maria
De asemenea, mai spune medicul, cataracta nu poate fi prevenită, dacă evoluează firesc, ca opacifiere a cristalinului, fără a fi influențată de alte cauze, cum ar fi un traumatism la nivelul ochilor sau secundar unei alte afecțiuni medicale sau unor tratamente îndelungate, cum ar fi cortizonul.
„Dacă discutăm, de exemplu, de un pacient diabetic, da, atunci încercăm să ținem glicemia în limite normale pentru a preveni apariția cataractei. Dar, dacă discutăm de un pacient sănătos, care pur și simplu se gândește oare ce ar trebui să fac ca să nu fac într-o zi cataractă, acela nu are nimic de făcut”, spune dr. Ștefan Oprea.
Deși până în prezent nu a fost demonstrată o legătură clară între stilul de viață și cataractă, există unele studii care au corelat apariția cataractei cu fumatul, alimentația nepotrivită, consum de alcool în exces și expunerea la raze ultraviolete.
„Nu există nicio vitamină sau vreo măsură de profilaxie pentru a întârzia apariția cataractei sau pentru a încetini evoluția odată ce am fost diagnosticați cu o cataractă, să spunem incipientă. Deci, pacientul nu poate să facă nimic pentru a întârzia sau a preveni aceste lucruri”, mai spune medicul.
„Operația este singura soluție pentru rezolvarea cataractei”
Odată pus diagnosticul de cataractă, în funcție de cum arată cristalinul persoanei, de acuitatea sa vizuală și de gradul de disconfort al acesteia, medicul oftalmolog decide pașii următori. De la caz la caz, fie se decide că boala este la început și că încă nu e cazul unei intervenții chirurgicale, așa că se reprogramează un control oftalmologic în trei-șase luni, pentru a urmări evoluția bolii, fie se propune operația și se continuă investigațiile preoperatorii.
„Când este momentul, pacientul va fi programat pentru operație, pentru că aceasta este singura variantă pentru rezolvarea cataractei. Soluția chirurgicală presupune înlocuirea cristalinului natural opacifiat cu un cristalin artificial, transparent”, spune dr. Ștefan Oprea.
Cristalinul artificial folosit într-o operație de cataractă are valabilitate pe viață și nu trebuie schimbat după o anumită perioadă, iar pacientul operat va vedea bine, în limita celorlalte structuri ale ochiului, cum ar fi nervul optic, retina, corneea.
Din punct de vedere medical, nu există un moment standard, stabilit conform acuității vizuale, care să spună că operația este obligatorie, ci acest moment depinde de gradul de disconfort al persoanei care are cataractă.
„Cataracta, în foarte puține cazuri, reprezintă o urgență operatorie, însă cu cât pacientul se operează mai repede, cu atât și operația este mai ușoară pentru medic, precum și recuperarea pentru pacient. În 2024, într-o lume civilizată, recomandăm ca operația să fie făcută încă de la primele semne de scădere a acuității vizuale care impactează viața de zi cu zi a pacientului.”
Dr. Ștefan Oprea, medic primar oftalmolog Regina Maria
De asemenea, mai spune medicul, operația de cataractă este una simplă, care durează 10-15 minute, cu o anestezie sub formă de picături și se face fără a fi nevoie de internare, pacientul putând să plece acasă în aceeași zi.
„Nu înțepăm pacientul, nu tăiem, nu coasem, nu curge sânge. Deși pentru mulți pacienți e ceva de speriat că mă operez la ochi, chiar dacă operația este de mare finețe, cei mai mulți pacienți pleacă de la noi ușurați pentru că a fost o experiență mult mai ușor de tolerat decât se așteptau”, completează dr. Ștefan Oprea.
Și recuperarea este una ușoară. Tot ce are de făcut pacientul este să aibă grijă la igiena postoperatorie, să nu pună mâna la ochi, să se șteargă doar cu șervețele și comprese sterile și cu ser fiziologic, să respecte tratamentul cu antibiotic și antiinflamator timp de o lună de zile și, tot în această perioadă, că evite efortul fizic în exces. Nu există însă limite legate de efortul vizual. Pacientul poate să își desfășoare activitățile obișnuite, inclusiv stat în fața calculatorului și șofat.