Care sunt cele mai bune tratamente în sinuzită. Dr. Leonarda Burlan, medic ORL Regina Maria Craiova: „Antibioticele nu au ce căuta în rinosinuzita acută virală”


În rinosinuzita cronică apar a cel puțin două din următoarele patru simptome: durere/presiune facială, hiposmie/anosmie (pierderea mirosului), drenaj nazal și obstrucție nazală timp de cel puțin 12 săptămâni consecutive. La acestea se adaugă, potrivit Asociației Americane a Medicilor de Familie, dovezi obiective ale rinosinuzitei cronice care pot fi obținute la examenul fizic (rinoscopie anterioară, endoscopie) sau radiografie, de preferință prin tomografie computerizată sinusală.
„Sinuzitele sunt afecțiuni inflamatorii ale mucoasei sinusale, care afectează și copiii și adulții, dar ținând cont de faptul că nu toate sinusurile sunt prezente de la naștere, apar în diferite perioade ale vieții, adică în copilărie (sinusul maxilar se dezvoltă după vârsta de 4 ani) nu putem să vorbim de sinuzită frontală la vârsta de 4 ani”, a explicat dr. Leonarda Burlan, medic primar ORL la Policlinica Universității Craiova Regina Maria.
În opinia dr. Leonarda Burlan, două simptome sunt obligatorii pentru a stabili diagnosticul de sinuzită: obstrucția nazală și rinoreea, respectiv scurgerea nazală.
,,În funcție de aspectul rinoreei, putem încadra într-o categorie sinuzita. Există sinuzite acute și sinuzite cronice. În cele acute, simptomatologia are o evoluție de până la 12 săptămâni. Ce depășește 12 săptămâni încadrăm în sinuzită cronică”, a explicat medicul orelist.
Cauzele rinosinuzitelor sunt multiple
Rinosinuzita acută se produce, de obicei, în urma unei simple infecții virale (răceli), dar sinusurile inflamate pot să se suprainfecteze bacterian. În ceea ce privește sinuzita cronică, pot fi la bază infecții virale, infecții bacteriene, o adenoidită cronică, polipi, deviații de sept, rinite alergice.
,,Există și sinuzită alergică care poate să fie fungică și în acest caz ne încadrăm în sinuzitele cronice. Acestea sunt rinosinuzite cronice fără polipi și rinosinuzite cronice cu polipi, în care peste 50% au etiologie alergică”, a spus dr. Burlan.
Sunt și factori de risc care pot contribui la apariția sinuzitelor: fumatul activ, imunosupresia, schimbările bruște de altitudine – zbor, scufundări, expunerea excesivă la factori poluanți, la mucegai, infecțiile dentare, astmul și infecții ale căilor respiratorii superioare, fibroza chistică.
Tomografie computerizată pentru sinusuri, după endoscopie nazală
Pentru a putea pune diagnosticul de certitudine în rinosinuzită, medicul face o anamneză (istoricul medical), un examen fizic local și teste imagistice – precum CT-ul și RMN-ul, dar și endoscopia nazală și alte teste care pot evalua cauza sinuzitei.
,,Stabilirea diagnosticului de rinosinozită acută se face prin examen clinic. Prin examenul obiectiv, medicul ORL poate să constate prezența secrețiilor în meatul mijlociu, ajutat de endoscopie nazală care poate să fie rigidă sau fibroscopie pentru confortul pacientului. În rinosinuzitele cronice este obligatorie tomografia computerizată. Sunt niște incidențe specifice prin care se vizualizează anumite caracteristici anatomice. Dar înainte de tomografie computerizată, noi suntem obligați să facem endoscopie nazală”, a precizat medicul.
,,Decongestionantele folosite a la long dau dependență”
Tratamentul de primă linie îl reprezintă irigarea nazală cu soluție salină și spray-urile intranazale cu corticosteroizi. „Tratamentul este strict simptomatic, adică decongestionant nazal, corticoid intranazal ca să ajutăm drenajul, eventual un mucolitic, pentru ca secrețiile să poată să fie drenate, să nu stagneze la nivelul sinusului”, a afirmat dr. Leonarda Burlan.
Decongestionatele fac parte din medicația rinosinuzitei acute, dar pe perioade scurte, fiindcă „acestea modifică structura mucoasei nazale. Ele, după cum se știe, folosite a la long dau dependență. Avem foarte mulți pacienți care rămân dependenți de aceste nazo-constrictoare, pentru că le folosesc mai mult de 5 zile, și a 6-a și a 7-a zi. Am pacienți care le utilizează de ani de zile, ceea ce este greșit pentru că ele înfundă nasul, dau obstrucție nazală și neaerisindu-se sinusul începe să-i doară capul, iar durerile de cap persistă”, a declarat dr. Leonarda Burlan.
Referindu-se la antibiotice, medicul orelist a subliniat că ,,în primele șapte-10 zile nu au ce să caute în rino-sinuzita acută virală, pentru că vorbim de rezistența la antibiotice care este din ce în ce mai evidentă la nivel mondial. Dacă după 7 zile de tratament, simptomatologia persistă, apare durere facială, febră, înseamnă că evoluția nu este favorabilă. Când secrețiile devin purulente, vorbim de suprainfecție bacteriană și atunci punem problema tratamentului antibiotic asociat”.
În opinia medicului român, corticosteroidul intranazal are efect antiinflamator, de reducere a edemului și ajută la drenarea secrețiilor.
Dacă medicul constată prezența secrețiilor în rinosinuzita cronică recomandă efectuarea examenului bacteriologic și apoi poate prescrie un antibiotic, care de obicei este un macrolid.
,,Antibioticul nu are ce să caute într-un tratament al rinosinuzitei acute decât dacă e bacteriană, dacă secrețiile sunt purulente, dacă persistă durere facială și senzația de presiune. Ghidul internațional ne permite să folosim între 5 și 10 zile tratamentul antibiotic”, a punctat medicul.
Dacă evoluția pacientului nu este favorabilă, medicii mai au și alte soluții, inclusiv intervențiile chirurgicale. Operația endoscopică a sinusurilor poate fi eficientă. Prin aplicarea unei scheme terapeutice corecte, simptomatologia poate fi diminuată și sinuzita se poate chiar și vindeca.