Ai divorțat. Now what?

Ai divorțat. Now what?

Dacă citești acest articol, probabil te gândești să divorțezi, ești în curs de divorț sau ai divorțat deja. Indiferent dacă ești cel care a ales acest drum sau cel care nu a avut prea multe de zis în acest sens și chiar dacă, în varianta ideală, amândoi ați agreat că e momentul să puneți capăt căsniciei voastre, cu siguranță ai multe sentimente și gânduri care nu îți dau pace.

Relația voastră nu mai era OK de ceva vreme. Poate ai conștientizat asta, poate nu. Poate ai fost prea preocupat de carieră sau de copii și nu ai mai fost suficient de atent să simți că ceva nu este tocmai cum ar trebui să fie saupoate nu ai mai avut puterea să acționezi când ai observat, totuși, distanța care se punea între voi.

Atunci când te căsătorești, pășești pe un drum plin de speranțe. Toți îți sunt alături, susținându-te și bucurându-se pentru tine. Pentru unii dintre noi este momentul culminant, pe care l-am așteptat o viață întreagă. Este drumul care te face să visezi la viața perfectă, având lângă tine omul cu care vei împărtăși noi experiențe în doi, o casă, copii și multe altele. Aproape nimeni nu se căsătorește cu gândul că va divorța.

La bine și la rău, până când moartea ne va despărți. Iată că te-ai despărțit înainte. Ce se întâmplă de acum?

Motivele pentru care ajungem aici sunt complexe, la fel ca noi. Așa cum nu există doi oameni identici, la fel, fiecare divorț este diferit. Chiar dacă poate avem tendința să generalizăm sau să simplificăm prin niște argumente ce au devenit clișee de acum, ar fi o greșeală. Oricât de greu ar părea, e bine să încercăm să privim situația nuanțat. 

Ce simți după divorț

Te doare. Ai sentimente contradictorii: teamă, rușine, vinovăție, tristețe; gânduri intruzive care nu te lasă să dormi noaptea, întrebări despre ce ai fi putut face diferit pentru a nu se ajunge aici…

Deși poate nu îți vine să crezi, și fostul tău partener trece, cel mai probabil, prin stări similare.

Divorțul este, pentru mulți dintre noi, un eveniment traumatizant și copleșitor. Tot ce s-a construit în doi trebuie să se împartă. Cine păstrează ce? De ce a trebuit să mi se întâmple tocmai mie? Ce voi face de acum înainte? Mă voi descurca? Vor exista foarte multe întrebări cărora trebuie să le găsești un răspuns și o rezolvare.

Viața de dinainte de divorț dispare. Pe lângă schimbările concrete, cum ar fi aranjamentele legate de locuință, împărțirea bunurilor, custodia copiilor, creditele făcute pe numele amândurora, în unele cazuri se împart mai multe: grupul de prieteni, persoane din familia extinsă de care te-ai legat, chiar locuri și activități care odinioară erau comune.

Dacă ești cel care nu și-a dorit divorțul, poate că nu mai ai nici măcar energie să te dai jos din pat și nu știi cum să mergi mai departe.

Este cazul tău? Continuă să citești.

Durează mult până asimilezi despărțirea, mult mai mult decât ai impresia

Divorțul, din punct de vedere psihologic, nu se încheie în momentul semnării actelor. El mai continuă o perioadă și este normal să fie așa.

Cu cât te împaci mai repede cu ideea că nu vei trece peste acest eveniment în câteva săptămâni, cu atât mai bine.

Să ne imaginăm un sistem format din două sau mai multe părți (două în cazul în care erați doar voi doi, mai multe dacă aveți și copii). Voi ați format acel sistem, care acum se schimbă, fundamental, piesă cu piesă.

Va trebui să ai răbdare cu tine să traversezi toate etapele, asemănătoare doliului. Dă-ți timp să plângi, să te descarci. Vei depăși momentul mult mai ușor așa, decât încercând să îți amorțești aceste sentimente copleșitoare și să bravezi spunându-ți, ție și celorlalți, că ești în regulă și că nu simți nimic.

În acest punct, nu este recomandat să te arunci într-o altă relație. Mai ai încă multe de clarificat și un bagaj pe care trebuie să îl pui în ordine înainte de a putea primi, cu adevărat, pe cineva nou în viața ta.

De asemenea, imediat după divorț nu ar fi indicat să iei decizii majore, cum ar fi să te muți în alt oraș sau să îți dai demisia. În astfel de cazuri, durerea vine uneori deghizată și sub forma impulsivității.

Dacă nu te simți în stare să fii sociabil, permite-ți să iei o pauză de la evenimentele sociale. Prietenii tăi cu siguranță vor înțelege și te vor primi înapoi cu brațele deschise atunci când te vei simți pregătit. Din contră, dacă ai nevoie ca oamenii apropiați să îți fie alături în perioada imediat următoare, nu te izola și cere-le deschis sprijinul, chiar dacă nu te simți cea mai încântătoare companie.

Mai poți ține un jurnal în care să îți scrii toate gândurile, oricât de dureroase, confuze și amestecate sunt în acest moment.

Este divorțul un eșec?

Am fost învățați să privim divorțul ca pe un moment de ratare, un motiv de rușine.

Pe lângă durerea provocată de ruptură, avem tendința să ne încărcăm emoțional și cu minciuna spusă de societate, și anume că a divorța este un eșec. Nimic mai departe de adevăr. Ruperea unei relații, fie ea și oficializată, face parte din viață. Suntem ființe ce evolueazăîn permanență.Parcurgem o călătorie în care schimbăm peisajele și nimic nu rămâne la fel. Acest lucru nu este nici bun, nici rău, doar este.

Poate că primul și cel mai util pas este să ne schimbăm tocmai această percepție. Faptul că ai divorțat, la orice vârstă, nu te definește șinu are nici o legătură cu valoarea ta ca persoană. Dacă nu crezi încă asta, uite-te la actorii tăi preferați; nici măcar ei nu sunt feriți de astfel de evenimente.

Divorțul atunci când ai copii

Dacă nu ai avut parte de o separare amiabilă și în poveste se mai află și un copil, lucrurile devin și mai complicate. Copleșit de durerea pe care o simți, poți cădea în capcana de a face din el un părtaș la nefericirea ta.

Nu în puține cazuri, din păcate, copilul devine un pion pe tabla de șah pe care noi încă purtăm lupte interminabile, din care nimeni nu câștigă niciodată.

Copiii au aceleași nevoi ca înainte de divorț: de atenție, iubire și prezență din partea ambilor părinți.

Pentru protejarea sănătății lor emoționale, oricât de îndreptățit te-ai simți să acționezi, în ofensivă sau în defensivă, trebuie să arunci armele și să încerci să comunici elegant și abil cu celălalt, de pe alt palier; să trasați o linie clară și să delimitați relația voastră de cuplu, care s-a sfârșit, de rolul vostru de părinți, care continuă. 

De la prăbușire la reclădire  

Încet, încet, în ritmul tău, înveți să te bazezi, prima oară după atât de mult timp, pe TINE. Devii independent. Odată cu asta, începi să-ți descoperi laturi noi. Înveți că ai puterea să faci niște lucruri despre care nu aveai habar că le poți face. Prinzi gustul și experimentezi.

Îți schimbi coafura, îți găsești noi pasiuni, te apuci de un sport sau de dans, întâlnești oameni noi. Călătorești, îți regăsești latura spirituală, îți schimbi cariera. Lista este lungă și totul depinde de cât de multîi vei permite imaginației tale să preia frâiele.

Redescoperi libertatea și începi să te bucuri de ea, să o savurezi chiar. Relația cu propria persoană este, în definitiv, cea mai importantă relație din viața noastră și, dacă suntem OK cu noi înșine, și celelalte dorințe ale noastre își vor găsi calea către împlinire.

Relații noi

Vei ajunge, cel mai probabil, și în punctul în care te simți singur și vei vrea să faci ceva în legătură cu asta. Este posibil ca la început să îți fie greu să te legi de altcineva. Deși poți să-ți dorești un nou început, ți-e frică să nu dai din nou „greș” și să fii rănit. Îți poate fi teamă să construiești din nou ceva ce ar putea iar să se dărâme după o vreme.

Astfel de frici sunt normale, dar nu le permite să îți blocheze calea către un partener nou, alături de care să te simți împlinit. Atunci când te vei simți pregătit, desigur.

Ai și tu o poveste? Ne-o poți trimite aici

Îți recomandăm să te uiți și la acest video despre sănătatea mintală

Căutare