Medicina longevității este o disciplină axată pe detectarea precoce, pe măsurile preventive și pe abordările personalizate în ideea prelungirii duratei de viață sănătoasă și promovarea îmbătrânirii sănătoase, potrivit definiției cuprinsă în studiul Climbing the longevity pyramid: overview of evidence-driven healthcare prevention strategies for human longevity, publicat în 2024 de PubMed Central, Biblioteca Națională de Medicină, Centrul Național de Informații din Biotehnologie, din SUA.
Analiza este una cuprinzătoare care introduce conceptul de „piramidă a longevității” oferind o abordare structurată pentru înțelegerea diverselor strategii disponibile în acest tip de medicină. Astfel, la bază se află nivelul de prevenție, acele strategii de depistare precoce și de diagnosticare avansată sau de identificare din timp a potențialelor probleme de sănătate.
Următorul „etaj” e compus din modificări ale stilului de viață, susținerea comportamentelor de viață sănătoasă și a măsurilor proactive menite să întârzie apariția afecțiunilor legate de vârstă.
Celelalte trei etaje ale piramidei sunt constituite din diferite tipuri de intervenții personalizate prin care abordarea medicală este adaptată și optimizată în funcție de predispozițiile genetice și profilurile unice de sănătate, astfel încât eficacitatea să fie maximă. Și asta înseamnă de la prescrierea suplimentelor alimentare și până la intervențiile farmacologice sau non-farmacologice și strategiile experimentale care țintesc semnele distinctive ale îmbătrânirii.
Românii merg cu ochii închiși către o catastrofă biologică
„Pentru a înțelege longevitatea modernă, trebuie mai întâi să recunoaștem o realitate ușor inconfortabilă. După părerea mea, suntem o societate care merge somnambulă, ca să spunem așa, spre o catastrofă biologică. Chiar dacă sună destul de ciudat, mie așa mi se pare. Iar societatea românească mai mult decât celelalte”, subliniază dr. Mircea Munteanu.
Pe ce se bazează medicul când spune asta? Pe observațiile făcute atunci când pacienții vin la cabinet și pe baza rezultatelor analizelor medicale. „Când îi întreb despre stilul lor de viață sau orice alt lucru legat de așa ceva constat că pacienții nu reușesc să se țină de niște reguli simple și clare, dar care au influență pe termen lung. Altfel spus, mulți se bazează pe o idee complet eronată potrivit căreia dacă nu ne doare nimic, înseamnă că suntem sănătoși”, adaugă medicul.
Medicina proactivă: De ce screeningul trebuie să înceapă la 20 de ani
Abordarea corectă ar fi aceea a unui screening activ, atrage atenția dr. Munteanu: „Ar trebui să începem să ne căutăm de la 20-30 de ani, pentru că la 40 de ani s-ar putea să fie deja prea târziu. Ateroscleroza, rezistența la insulină – care duc la sindrom metabolic și, într-un final, la diabet zaharat și boli neurodegenerative – sunt procese silențioase care se dezvoltă pe parcursul a două, trei decenii, poate chiar patru. Dacă ar fi să trag o concluzie, în sens modern, longevitatea nu este doar despre a adăuga ani în viață, ci mai ales despre a adăuga viață anilor. Adică nu mă interesează neapărat să trăiesc 100 de ani prizonier în propriul corp și împovărându-mi familia, ci este bine mai puțin, dar de mai bună calitate. Iar atunci când ne vine vremea – pentru că ne vine tuturor – să se termine pur și simplu”.
Pilonii longevității: De la dieta niponă la „terapia” prin somn
Rețeta unei îmbătrâniri sănătoase nu este una standard, punctează medicul. Din punctul de vedere al medicinei longevității, rețeta este o combinație între o medicină de înaltă precizie – adică orientată spre pacient – și o tehnologie de ultimă oră: „Este o abordare bazată mai mult pe date care utilizează de obicei biomarkeri moleculari pentru a identifica degradarea celulară, dar înainte ca aceasta să devină o boală clinică. Comparativ, medicina convențională e reactivă, pe când medicina longevității este proactivă”.
Potrivit dr. Munteanu, orice om care a trecut de adolescență – pentru că în adolescență corpul este încă în creștere continuă – adică undeva la 20 de ani ar trebui ca măcar o dată pe an să-și facă un set de analize uzuale. Iar dacă apare ceva, să meargă țintit către problemă.
Pe lângă screening, dieta este un lucru extrem de important pentru cineva care-și dorește să trăiască mult și să aibă o calitate bună a vieții. „Dacă ne uităm la populația din Monaco sau din Japonia vedem că acolo se trăiește multișor. În Japonia, media de vârstă este de 84 de ani. Japonia are o rată a obezității de 3-4% – cea mai mică la nivel global – comparativ cu 20-24%, în România. Dieta niponă este alcătuită în mare parte din pește – bogat în omega-3 – și în substanțe antiinflamatoare, la fel și în Monaco, comparativ cu România unde dieta hipercalorică și hiperprocesată face ravagii”, punctează dr. Munteanu.
Un alt pilon al longevității este mișcarea. „Trebuie să ne uităm și cât de activi suntem. Japonezii, de exemplu, merg zilnic mii, poate zeci de mii de pași. Merg cu bicicleta. La noi, mulți tratează mișcarea ca pe o bifă. După mine, mișcarea nu ar trebui să însemne doar «m-am trezit, am fost la muncă, am stat la birou și după aceea m-am dus la sală și am făcut o oră de mișcare». Pentru că în felul acesta, din punct de vedere al sănătății, eu sunt aproape inactiv, adică foarte, foarte ușor activ. Ori, eu ar trebui să mă mișc, corpul uman este făcut să se miște sub orice formă – să meargă, să urce scări, să nu stea doar jos, în principal. Acesta ar fi după mine un pilon al longevității incredibil de important”, subliniază dr. Munteanu.
Urmează implicarea socială a unei persoane, care este un alt predictor de longevitate: „La japonezi, persoanele vârstnice sunt încă implicate social și profund respectate, pentru că asta este cultura, iar lucrul acesta combate izolarea socială, un factor foarte important al morții premature. Comparați cu ce este la noi. Și să ne mai uităm la ceva care poate suna ciudat: japonezii, într-o proporție covârșitoare, merg la saună. Sau la băi foarte fierbinți. Sunt băi publice în care apa este aproape clocotită, ca să se înțeleagă. Iar acest lucru este dovedit că reduce inflamația și stresul oxidativ. La Monaco, dacă tot facem paralela aceasta, densitatea relațiilor sociale este destul de ridicată. Ajută și iahturile de acolo, sigur, pentru că arată că nu există stres economic”, detaliază expertul în longevitate. Iar lipsa de resurse financiare contează și ea.
Un alt pilon important al longevității care adesea este trecut cu vederea este somnul și calitatea lui. „Din media pe care am făcut-o la cabinet de când practic medicina, am văzut cred 5% din pacienți care reușesc să treacă de 7 ore de somn, nu vorbesc că ar trebui să doarmă măcar 8 ore sau 8 ore și jumătate pe zi. Și sunt deosebit de multe studii în lume care demonstrează clar că, dacă dormi 6 ore sau mai puțin, îți crește riscul de aproape orice boală cu 50%, iar riscul cardiovascular cu 55%. Și asta în medie. Așa că ar trebui să începem să privim somnul ca pe o componentă incredibil de importantă, nu doar pentru longevitate, ci pentru sănătatea în sine”.
Dincolo de analizele uzuale: Testele care îți măsoară vârsta biologică
Așadar, longevitatea este legată în primul rând de screening, apoi de un set de analize uzuale, după care depinde foarte mult de istoricul medical al unei persoane. Testele genetice, epigenetice, de sânge arată cam unde se poziționează fiecare.
„În România, fiindcă avem o rată a obezității destul de mare, aș spune că una dintre analizele principale ar trebui să fie un scan DEXA full-body pentru analiza compoziției corporale și a densității osoase. Adică, teoretic, nu kilogramele sunt problema, nici Indicele de Masă Corporală, sunt niște parametri destul de învechiți, ci mă interesează, în principal, masa musculară scheletică și grăsimea viscerală, care s-ar depune pe anumite organe și care reprezintă un impediment major”, mai spune medicul.
Masa musculară este un parametru absolut independent al longevității și mortalității din orice cauză, în combinație cu o masă osoasă puternică: „Pentru că pot să am un mușchi extraordinar de dezvoltat și un os incredibil de friabil, și atunci, cumva, degeaba mai am musculatura respectivă, pentru că nu pot să o folosesc. În principal, o masă musculară mai mare ajută la protejarea de aproape orice tip de boală. Adică, dacă am o masă musculară mare, automat o să am și un metabolism, mai ales bazal, destul de ridicat, o să consum pasiv din calorii – corpul știe ce trebuie să facă, știe unde să prioritizeze energia respectivă. Și chiar dacă, să zicem, că am mâncat mai mult în ziua respectivă, corpul tinde mai mult să ardă, decât să pună în cămară, adică să asimileze grăsime. Și, firește, un schelet puternic, pentru că până la urmă musculatura trebuie să stea pe ceva”.
Expertul în longevitate recomandă oricărei persoane trecute de vârsta de 30 de ani să-și facă și un test epigenetic: „Noi, la Regina Maria, facem asta de obicei, folosind un algoritm de tip DunedinPACE, cu care măsurăm ritmul de îmbătrânire biologică. Apoi, din panelul metabolic mai facem apolipoproteina B pentru a măsura riscul cardiovascular, lipoproteina A al cărui nivel este determinat aproape exclusiv genetic, precum și o proteină C reactivă înalt senzitivă – se numește High Sensitive CRP – care măsoară nivelul de inflamație, care ar putea să fie un factor silențios de îmbătrânire. Și, foarte important în programul nostru de longevitate de la Regina Maria, este și testul VO2Max, care măsoară capacitatea organismului de a asimila oxigen în situații de stres”, completează lista dr. Munteanu.
Mitul geneticii: De ce 80% din longevitate se decide zilnic
Dacă ar fi să tragem o concluzie la toate cele de mai sus, subliniază medicul, aceea ar fi că longevitatea se construiește prin decizii marginale, dar cumulate zilnic: „Adică, nu e ceva ce am reușit să schimb acum și gata. Trebuie să treacă timp. La noi, dieta hipercalorică și hiperprocesată influențează incredibil de tare, atât speranța de viață, cât și calitatea vieții, plus sedentarismul cronic – cu greu găsești o persoană care să se miște efectiv, aceasta este cultura – și automat, stresul economic și social. Mulți merg pe ideea că longevitatea este genetică, dar acesta este un mit. S-au făcut foarte multe studii pe gemeni care au arătat că genetica influențează longevitatea doar în proporție de 20-25%, maximum. Restul este stil de viață. Hai să ne uităm la bunicii care au trăit 90-100 de ani, ce mâncau, cât se mișcau, ce aer respirau… Trăim la fel?”
„Longevitatea este ceva ce se construiește prin decizii marginale, dar cumulate zilnic. Nu este ceva ce ai reușit să schimbi acum și gata. Nu! Trebuie să treacă timp!”
Dr. Mircea Munteanu, medic specialist Hematologie, nutriționist și dietetician în Centrul de Longevitate Băneasa
