Totul pentru pacienți sănătoși acasă

„Ceața mintală“ din menopauză: ce spune neurologul Adina Crăciunoiu despre uitare, somn și riscul de demență

Realizat cu sprijinul

Uiți mai des unde ți-ai pus cheile, îți pierzi firul ideii în mijlocul unei conversații, îți vine greu să găsești cuvântul potrivit sau observi că nu te mai poți concentra la fel de ușor ca înainte?

Ceața mintală din menopauză poate semăna cu debutul demenței, dar nu înseamnă că o anunță. Foto: Shutterstock
Ceața mintală din menopauză poate semăna cu debutul demenței, dar nu înseamnă că o anunță. Foto: Shutterstock

În perioada de tranziție către menopauză, astfel de schimbări pot face parte din ceea ce se numește „ceață mintală“. Întrucât unele dintre aceste manifestări pot apărea și la debutul bolii Alzheimer sau al altor forme de demență, femeile pot ajunge să se întrebe dacă nu cumva problemele de memorie și concentrare ascund ceva mai grav. Ce este, de fapt, ceața mintală asociată menopauzei, de ce apare și când ar trebui să ne adresăm unui neurolog a explicat dr. Adina Crăciunoiu, medic primar Neurologie, în cadrul evenimentului „Let’s talk about menopause“, organizat de Rețeaua de Sănătate Regina Maria și Ileana Badiu, cofondatoare a Asociației „Sunt la Menopauză“ şi inițiatoarea proiectului SuperAge.

Ceața mintală nu se manifestă doar atunci când încerci să-ți amintești numele unei persoane pe care abia ai cunoscut-o. O poți observa și în activitățile de zi cu zi: citești de mai multe ori un e-mail până înțelegi exact ce ți se cere sau îți este greu să stabilești cu ce să începi atunci când ai mai multe lucruri de făcut. Poate ai nevoie de mai mult timp pentru a planifica, a lua decizii sau a găsi soluții la probleme pe care înainte le rezolvai fără dificultate. Chiar și trecerea de la o activitate la alta poate deveni mai solicitantă decât înainte.

Aceste dificultăți sunt raportate frecvent în perioada de tranziție către menopauză și au fost investigate în mai multe studii.

Unul dintre cele mai ample proiecte care au urmărit schimbările de sănătate ale femeilor la mijlocul vieții, Study of Women’s Health Across the Nation (SWAN), arată cât de răspândite sunt problemele de memorie în această perioadă: aproximativ două treimi dintre participante au spus că se confruntă cu astfel de dificultăți în timpul tranziției către menopauză.

Dincolo de ceea ce au raportat femeile, cercetătorii au urmărit și dacă aceste schimbări se reflectă în rezultatele testelor cognitive (teste care evaluează memoria, atenția și capacitatea de a procesa informații). Un studiu publicat în 2009 în revista Neurology, care a monitorizat timp de patru ani performanțele cognitive ale femeilor, a observat că, în perimenopauză, participantele nu mai înregistrau aceleași îmbunătățiri la testele de memorie verbală și de viteză de procesare a informațiilor. Aceste îmbunătățiri au reapărut însă în primii ani după menopauză.

Memoria nu este singura funcție cognitivă care poate fi afectată. O analiză publicată în 2023 în revista Current Psychiatry Reports, care a reunit rezultatele mai multor cercetări despre funcțiile cognitive în perimenopauză, a identificat dificultăți și în ceea ce privește învățarea, atenția și memoria de lucru (capacitatea de a păstra temporar informații în minte și de a le folosi). Unele dintre studiile incluse în analiză au semnalat și că femeile pot avea nevoie de mai mult timp pentru a procesa și înțelege informațiile.

De ce apare ceața mintală în perioada menopauzei

Tranziția către menopauză este însoțită de fluctuații ale nivelului de estrogen, urmate de o scădere a acestui hormon.

Schimbările nu se resimt doar la nivelul sistemului reproducător: estrogenul are un rol important și în funcționarea creierului, inclusiv în procesele care țin de memorie, învățare și concentrare. 

Mai exact, estrogenul influențează activitatea unor regiuni cerebrale implicate în aceste procese. Printre ele se numără hipocampul, care participă la formarea și recuperarea amintirilor, și cortexul prefrontal, implicat în atenție, organizare și luarea deciziilor. Hormonul influențează și comunicarea dintre celulele nervoase.

O analiză publicată în 2018 în revista Obstetrics and Gynecology Clinics of North America explică aceste roluri ale estrogenului și arată că variațiile nivelului său din perioada menopauzei pot avea efecte asupra funcțiilor cognitive.

Deși fluctuațiile nivelului de estrogen pot influența funcționarea creierului, ele nu explică singure apariția ceții mintale.

În această perioadă, somnul poate deveni mai puțin odihnitor, inclusiv din cauza bufeurilor și transpirațiilor nocturne. Oboseala acumulată, schimbările de dispoziție și stresul pot influența, la rândul lor, capacitatea de concentrare și memoria. Astfel, mai mulți factori se pot suprapune și pot accentua senzația că nu mai gândești la fel de limpede ca înainte.

Legătura dintre dificultățile cognitive și celelalte simptome ale perimenopauzei este evidențiată și în analiza publicată în 2023 în revista Current Psychiatry Reports. Cercetătorii au identificat o legătură între dificultățile cognitive din perimenopauză și manifestările specifice acestei perioade, precum tulburările de somn, bufeurile, transpirațiile nocturne, oboseala și stările de anxietate sau depresie. Somnul întrerupt și oboseala acumulată, de exemplu, pot face și mai dificilă concentrarea pe parcursul zilei.

Aceste simptome se pot influența reciproc și pot avea un impact important asupra vieții de zi cu zi.

„Insomnia, bufeurile și ceața mintală sunt unele dintre simptomele care deranjează cel mai mult femeile aflate în această perioadă și care ne influențează foarte mult calitatea vieții, confortul și, nu în ultimul rând, randamentul intelectual“, explică dr. Adina Crăciunoiu, medic primar Neurologie în cadrul Rețelei de Sănătate Regina Maria.

Ceața mintală din menopauză sau debutul unei demențe?

Deși aceste dificultăți pot face parte din tranziția către menopauză, unele dintre ele se întâlnesc și la debutul unor boli neurodegenerative (care afectează treptat creierul, precum boala Alzheimer și alte forme de demență). De exemplu, atât femeile care se confruntă cu ceață mintală, cât și cele care dezvoltă o boală neurodegenerativă pot observa că uită mai ușor informații recente, își găsesc mai greu cuvintele, pierd firul unei conversații sau se concentrează cu dificultate. 

Dr. Adina Crăciunoiu, medic primar Neurologie în cadrul Rețelei de Sănătate Regina Maria.

Totuși, simptome asemănătoare nu înseamnă neapărat aceeași problemă de sănătate sau aceeași evoluție.

„Ceața mintală și demența au o simptomatologie cel puțin de început comună, dar asta nu înseamnă neapărat că femeile care se confruntă cu ceață mintală au un risc crescut de a dezvolta demență. Ceața mintală presupune niște dificultăți cognitive care sunt tranzitorii și se pot ameliora odată cu stabilizarea menopauzei, în timp ce demența este o boală neurodegenerativă, a cărei evoluție este mult mai greu de influențat. Nu există neapărat o legătură directă între ceața mintală și riscul de a dezvolta demență, dar poate fi un semn care să determine investigații suplimentare“, explică dr. Adina Crăciunoiu.

Când ar trebui să mergi la neurolog?

Dacă observi că problemele de memorie și concentrare persistă sau îți afectează activitățile de zi cu zi, este bine să le discuți cu un medic neurolog, chiar dacă te afli în perioada de tranziție către menopauză. Cu atât mai mult dacă apar și schimbări precum dezorientarea în locuri familiare sau dificultatea de a gestiona activități pe care înainte le făceai fără probleme. Nu trebuie să presupui că aceste schimbări sunt doar efectul fluctuațiilor hormonale și nici să amâni consultul de teama unui posibil diagnostic de demență. 

„Femeile se îngrijorează mai ales atunci când au un istoric familial de boli neurodegenerative. Dacă au avut o rudă sau o persoană apropiată diagnosticată cu o astfel de afecțiune, în special cu boala Alzheimer, pot ajunge să solicite un consult neurologic pentru a afla dacă dificultățile de memorie și concentrare sunt legate de tranziția către menopauză și se vor ameliora în timp sau dacă ar putea fi vorba despre debutul unei demențe“, mai explică dr. Crăciunoiu.

La consultație, neurologul va evalua simptomele și istoricul medical și va decide dacă sunt necesare investigații suplimentare. „Neurologul nu poate stabili cu certitudine, doar uitându-se la pacientă și stând de vorbă cu ea, dacă este vorba despre ceață mintală sau dacă există riscul debutului unei boli neurodegenerative“, spune dr. Crăciunoiu.

Primul pas este excluderea altor afecțiuni care pot provoca manifestări asemănătoare. „ Problemele tiroidiene, anemia sau deficitele de vitamine pot cauza, la rândul lor, dificultăți de memorie și concentrare“, adaugă medicul neurolog.

Dacă nu sunt identificate astfel de cauze, evaluarea poate continua cu teste neurocognitive, care verifică memoria, atenția și alte funcții cognitive. În funcție de rezultate și de particularitățile fiecărui caz, neurologul poate recomanda și investigații imagistice cerebrale, precum un RMN sau un CT cerebral.

Consultul este important indiferent de cauza simptomelor. Dacă dificultățile sunt asociate menopauzei, femeia poate primi îndrumare pentru gestionarea lor, iar dacă există suspiciunea unei boli neurodegenerative, investigațiile pot ajuta la stabilirea unui diagnostic cât mai devreme. „Sfatul meu este să veniți la neurolog. Nu întotdeauna neurologul are vești proaste. Poate că dacă aflați că nu sunteți la debutul unei boli neurodegenerative, vă va scădea anxietatea și vă veți îmbunătăți viața“, îndeamnă dr. Crăciunoiu.

Cum poți ameliora ceața mintală: de ce este important să tratezi și insomnia

Dacă dificultățile de concentrare și memorie sunt însoțite de tulburări de somn, este important să nu ignori nici acest simptom. Insomnia poate accentua oboseala și dificultățile cognitive, afectând și mai mult randamentul intelectual și calitatea vieții. 

Dar ce înseamnă insomnia dată de menopauză? Medicul neurolog explică: „Insomnia se poate manifesta prin dificultatea de a adormi, atunci când ai nevoie de cel puțin 30 de minute pentru a adormi, prin nopți în care dormi mai puțin de șase ore, cel puțin trei nopți pe săptămână, prin treziri frecvente în timpul nopții sau prin senzația că nu te-ai odihnit deloc, chiar și după o noapte de somn“.

În cazul insomniei asociate menopauzei, una dintre opțiunile care pot fi luate în considerare este terapia hormonală. „Primul lucru pe care îl facem pentru a atenua acest simptom extrem de deranjant este să ne sfătuim cu colegii noștri ginecologi și endocrinologi, care să recomande tratamentul hormonal de substituție“, mai spune medicul neurolog.

Terapia hormonală nu este însă singura soluție și nici nu garantează că insomnia va dispărea. De aceea, pot fi utile și câteva schimbări ale rutinei de somn: să încerci să te culci la aproximativ aceeași oră, să păstrezi dormitorul răcoros și bine aerisit și să eviți să ții lângă pat dispozitive electronice ale căror lumini sau notificări te pot trezi. De asemenea, este bine să limitezi consumul de substanțe stimulante în a doua parte a zilei.

Pe lângă somnul odihnitor, mișcarea regulată, alimentația echilibrată și activitățile care solicită creierul pot contribui la menținerea sănătății cognitive. Încearcă mișcare în mod regulat, mers pe jos, înot sau orice altă activitate care îți face plăcere. Mișcarea poate contribui la o stare de spirit mai bună și la un somn mai odihnitor. La fel de importante sunt relațiile sociale și activitățile care pun mintea la lucru, cum ar fi cititul sau învățarea unui lucru nou.

Andreea Radu

Despre Andreea Radu

Sunt aici fiindca cred ca povestile pe care le citim pot schimba ceva in noi – ne fac sa ne dam seama ca nu suntem singurii care purtam poveri, ne fac sa fim mai ambitiosi cu noi insine si sa ne punem dorinte, ne fac sa speram, ne fac sa fim mai ingaduitori cu cei cu care ne impartim vietile – familie, prieteni, colegi. Cred ca intr-o lume in care tindem sa ne insinguram, avem nevoie de povesti care sa ne apropie, indiferent ca suntem in fata ecranului ca sa le citim sau ca sa le scriem.