În luna aprilie 2026, Engel Roland (68 de ani) a aflat, pe neașteptate, că are o tumoră de colon. Totul a pornit de la niște analize de sânge de rutină, pe care a decis să le facă după aproape doi ani de la ultimul control. Rezultatele au ridicat primul semnal de alarmă și au dus la investigațiile care au confirmat diagnosticul. De aici, lucrurile s-au desfășurat rapid. Engel a ajuns în grija dr. Silviu Makkai, medic primar Chirurgie generală, specializat în chirurgie minim invazivă, laparoscopică și robotică, în cadrul Spitalului Regina Maria Brașov. La aproximativ o lună după confirmarea diagnosticului, a fost operat robotic, iar tumora a fost îndepărtată complet. Recuperarea a fost rapidă, cu dureri minime. Drumul de la diagnostic la recuperare completă îl explică pas cu pas pacientul și medicul care i-a fost alături.
„Nu strică să-mi fac și eu analizele…“
Engel Roland a avut întotdeauna grijă să își facă anual analizele de rutină. De această dată, însă, trecuseră aproape doi ani de la ultimul consult. Când soția lui a trebuit să meargă la medic pentru investigațiile recomandate în urma unei probleme de sănătate, s-a gândit că este un prilej bun să își verifice și el starea de sănătate.
„Soția mea a avut o problemă medicală și trebuia să își facă analizele periodice mai des, la fiecare șase luni. Și atunci am zis că, dacă tot merge ea, nu strică să mi le fac și eu pe ale mele”, povestește bărbatul.
Anemia care nu avea nicio explicație aparentă
Primul semnal de alarmă a venit odată cu rezultatele analizelor de sânge. Deși nu avea niciun simptom, valorile au arătat că era nevoie de investigații suplimentare. „Analizele de sânge mi-au ieșit foarte prost. Hemoglobina era foarte mică, la fel și fierul, foarte scăzut. Și când am primit aceste rezultate, a doua zi, am mers la hematolog“, își amintește Engel.
Dr. Silviu Makkai spune că o anemie severă, mai ales atunci când apare la un adult fără o cauză evidentă, nu ar trebui pusă automat pe seama unei carențe de fier, ci investigată pentru a-i identifica cauza.
„Când vedem o anemie, mai ales la un pacient trecut de 50 de ani, dar chiar și la cei mai tineri, este important să nu o banalizăm și să nu o punem direct pe seama unei lipse de fier. Dimpotrivă, ea trebuie investigată riguros, pentru că poate ascunde o afecțiune importantă“, subliniază dr. Makkai.
În funcție de pacient, următorul pas este identificarea sursei anemiei prin investigații specifice. La bărbați, investigațiile minime ar trebui să includă o endoscopie digestivă superioară și o colonoscopie. În cazul femeilor, pe lângă aceste investigații, este necesar și un consult ginecologic. „Abia după ce sunt excluse cauzele digestive și ginecologice putem lua în calcul o cauză hematologică sau un deficit de aport de fier ca explicație a anemiei“, completează medicul chirurg.
Colonoscopia care a schimbat totul
Rezultatele analizelor au schimbat rapid direcția investigațiilor. Hematologul i-a explicat că anemia nu părea să aibă o cauză hematologică și că era nevoie de un consult gastroenterologic. „În urma consultației la gastroenterologie, mi s-au recomandat endoscopie și colonoscopie. Endoscopia a ieșit curată, dar la colonoscopie mi-au găsit tumora“, povestește Engel.
Diagnosticul a venit cu atât mai greu de crezut cu cât, până în acel moment, Engel nu avusese niciun simptom care să îl facă să suspecteze o problemă gravă. „Am fost complet asimptomatic. Nu am văzut nicio sângerare, mâncam, dormeam, nu am slăbit deloc. Mă simțeam bine, aveam energie. Nu aveam nici cea mai mică idee că poate să fie vorba despre așa ceva“, spune bărbatul.
Astăzi, privind în urmă, crede că decizia de a merge atunci la analize a făcut diferența. „Este o boală parșivă și probabil că am primit un semn de undeva, că a venit timpul să mă controlez“, adaugă Engel.
După colonoscopie, lui Engel i s-a recomandat ca, după confirmarea diagnosticului prin biopsie, să se adreseze unui medic oncolog. El a simțit însă că, înainte de orice alt pas, vrea să afle dacă tumora poate fi îndepărtată prin intervenție chirurgicală.
„Mi-am sunat un prieten foarte bun, despre care știam că are cunoștințe în domeniul medical, și l-am întrebat dacă îmi poate recomanda un chirurg. După aproximativ o jumătate de oră m-a sunat înapoi și mi-a spus să merg la domnul doctor Makkai, de la Regina Maria Brașov“, își amintește Engel.
De la diagnostic la soluție: planul de atac stabilit împreună cu chirurgul
Încă de la prima consultație, Engel a simțit că a ajuns pe mâini bune. „Este un om extraordinar. Am stat de vorbă aproape o oră. Ne-a explicat totul, mie și soției mele, iar apoi a coborât cu noi și s-a ocupat de toate programările, inclusiv de cea pentru operație“.
Pentru Engel, după stabilirea diagnosticului, investigațiile au continuat fără întârziere. Unul dintre pașii esențiali a fost efectuarea unui CT de torace, abdomen și pelvis, investigație necesară pentru evaluarea extinderii bolii și stabilirea etapelor următoare. „Pacienții cu tumori de colon drept ajung la chirurg după ce diagnosticul este confirmat prin colonoscopie și biopsie. Apoi urmează ceea ce numim bilanțul de extensie, prin care verificăm dacă boala s-a răspândit și dacă există metastaze pornite de la tumora respectivă“, explică dr. Silviu Makkai.
De ce a fost necesară o hemicolectomie dreaptă
După efectuarea investigațiilor imagistice, cazul fiecărui pacient este analizat în cadrul unei comisii multidisciplinare – Tumor Board – care stabilește cea mai potrivită strategie de tratament. În cazul lui Engel, investigațiile au arătat că boala nu se răspândise și nu avea metastaze, astfel că recomandarea a fost intervenția chirurgicală.
„În situațiile în care vorbim despre un cancer de colon drept fără metastaze la distanță, indicația este intervenția chirurgicală, mai exact o hemicolectomie dreaptă. În cazul tumorilor localizate pe partea stângă a colonului, intervenția poate fi mai limitată și constă într-o rezecție segmentară, în funcție de localizarea tumorii“, explică dr. Silviu Makkai.
În timpul evaluării preoperatorii, medicii au descoperit că pacientul avea și o microlitiază veziculară multiplă, adică mai mulți calculi (pietre) de mici dimensiuni în vezica biliară, care putea crea probleme ulterior. „Exista riscul unor complicații după operație, cum ar fi o colecistită acută sau migrarea calculilor. Am discutat împreună toate aceste aspecte și am decis, de comun acord, ca în cadrul aceleiași intervenții să îndepărtăm și vezica biliară“, adaugă dr. Makkai.
Patru ore în sala de operație: intervenția robotică DaVinci
În luna mai 2026, la aproximativ o lună de la confirmarea diagnosticului, Engel intra optimist în sala de operație. Pentru el, decizia a fost clară încă din primul moment.
„Eu am zis că trebuie să scot din mine treaba asta. Nu vreau să stau să aștept, mă duc să o scot și gata“, spune bărbatul.
Operația a durat aproximativ patru ore și a fost realizată robotic, cu ajutorul sistemului Da Vinci. Intervenția a permis îndepărtarea completă a tumorii printr-o abordare minim invazivă. În timpul operației, au fost îndepărtate segmentul de colon afectat de tumoră, ganglionii limfatici din zonă și o porțiune de intestin subțire.
„În cazul unei hemicolectomii drepte, rezecția include o porțiune din intestinul subțire și segmentul de colon în care este localizată tumora. Cât de mult colon trebuie îndepărtat depinde de localizarea acesteia. Încerc întotdeauna să păstrez cât mai mult din colon, dar fără niciun compromis din punct de vedere oncologic. Este important să fie îndepărtată nu doar tumora, ci și ganglionii limfatici care drenează zona respectivă“, explică dr. Makkai.
Tot în cadrul aceleiași intervenții, medicul chirurg a îndepărtat și vezica biliară, conform planului stabilit înainte de operație, pentru a preveni eventualele complicații pe care le-ar fi putut provoca calculii biliari.
O recuperare dincolo de așteptări: „A doua zi după operație, puteam să îmi pun singur șosetele”
Trezirea după operație l-a surprins pe Engel care spune că durerea a fost minimă și că s-a putut ridica din pat și mișca mult mai repede decât credea. „După ce m-am trezit din operație, nu am avut aproape deloc dureri. Mă puteam mișca, dormeam în pat pe toate părțile, îmi puneam singur șosetele. Diferența față de o operație clasică este enormă“, povestește bărbatul.
Recuperarea a continuat peste așteptările lui și în zilele următoare. După două zile petrecute în secția de terapie intensivă, a fost mutat în salon și a fost surprins să afle că poate mânca alimente solide mult mai repede decât credea.
„Mă așteptam să stau două săptămâni doar cu lichide, dar în salon mi-au adus pui cu legume. Am rămas surprins. Nu mă așteptam să pot mânca atât de repede aproape normal“, mai spune Engel.
Înainte de externare, Engel spune că a fost impresionat și de atenția pe care a primit-o din partea echipei medicale. „În dimineața externării, domnul doctor a venit să mă consulte, mi-a scos tuburile și s-a asigurat că totul este în regulă înainte să plec. Apoi mi-a spus să îi scriu în fiecare zi cum mă simt. Pentru mine a însemnat foarte mult că a rămas alături de mine și după operație“, povestește bărbatul.
Chirurgia robotică, mai puțină durere și o recuperare mai rapidă
Recuperarea rapidă a lui Engel nu a fost întâmplătoare. Potrivit dr. Silviu Makkai, unul dintre motive este abordarea robotică, care nu schimbă principiile operației oncologice, ci îi oferă chirurgului instrumente mai performante pentru a realiza aceeași intervenție.
„Principiile intervenției sunt aceleași ca în chirurgia laparoscopică. Diferența este că, în chirurgia robotică, efectuăm aceeași operație folosind instrumente robotice, care ne oferă o vizibilitate mult mai bună și o vedere tridimensională. Acest lucru este extrem de important atunci când facem disecții dificile, iar instrumentele au o manevrabilitate net superioară“, precizează dr. Makkai.
Pentru a le explica mai ușor pacienților diferența dintre chirurgia laparoscopică și cea robotică, medicul folosește o comparație simplă.
„Adesea, pacienții mă întreabă care este diferența dintre chirurgia laparoscopică și cea robotică. Le spun că e ca atunci când mâncăm: putem mânca și cu bețișoare chinezești, cu puțin antrenament, sau putem mânca cu cuțitul și furculița. Cam așa este și diferența dintre laparoscopie și chirurgia robotică. Robotul ne oferă niște grade de libertate în plus în ceea ce privește mișcările, iar suturile devin mult mai ușor de realizat“, detaliază chirurgul.
Avantajele se văd și în perioada de recuperare. Potrivit chirurgului, instrumentele robotice sunt concepute astfel încât să reducă presiunea exercitată asupra peretelui abdominal, ceea ce înseamnă, de regulă, mai puțină durere după operație și o mobilizare mai rapidă.
„Robotul este conceput astfel încât instrumentele pivotează în punctele de intrare prin peretele abdominal, fără să exercite presiune suplimentară asupra țesuturilor. Din acest motiv, durerea postoperatorie este, de regulă, mai mică. Exact asta am observat și în cazul domnului Engel, care încă din prima zi după operație era practic fără durere și surprins de cât de bine se simțea“, completează specialistul.
Toate aceste avantaje nu înseamnă doar mai mult confort pentru pacient, ci contribuie și la calitatea actului chirurgical.
„Toate avantajele pe care le oferă chirurgia robotică ne ajută să realizăm o intervenție de o calitate cât mai bună“, concluzionează dr. Makkai.
Viața după cancer: pașii următori și optimismul unui nou început
La aproximativ o lună și jumătate după intervenție, Engel a mers la primul consult oncologic de control. „Chiar acum câteva zile am fost la control la oncolog. Mi-au spus să stau liniștit până în septembrie. Atunci voi face din nou analizele și un CT, iar în funcție de rezultate vom vedea cum continuăm“, spune bărbatul.
Operația este un pas important, însă nu reprezintă finalul evaluării oncologice. După intervenție, tumora și țesuturile îndepărtate sunt trimise la anatomie patologică, unde sunt analizate în detaliu. Acest examen stabilește tipul exact al tumorii, gradul de extindere a bolii și dacă au fost afectați ganglionii limfatici. Pe baza acestor rezultate, cazul este discutat din nou în comisia oncologică multidisciplinară, care decide dacă pacientul are nevoie doar de monitorizare sau și de tratament oncologic suplimentar.
„În funcție de toate aceste informații, stabilim dacă pacientul are nevoie doar de monitorizare sau dacă este indicată chimioterapia adjuvantă“, explică dr. Makkai.
Privind în urmă, Engel spune că nu s-a lăsat copleșit de diagnostic. A încercat să se concentreze pe pașii pe care îi avea de făcut și crede că două persoane au avut un rol decisiv în povestea lui: soția, cea care l-a convins să își facă analizele, și chirurgul care l-a operat.
„Sunt convins că soția mea și domnul doctor Makkai mi-au salvat viața. Dacă soția mea nu trebuia să meargă atunci la analize, probabil că aș mai fi amânat și eu. Iar de aici, cine știe cum ar fi evoluat lucrurile“, concluzionează bărbatul.
