Viața la menopauză: „Nu am fost nicio clipă reticentă la ideea de tratament hormonal, am știut de la început că asta vreau”

La 46 de ani, Diana bifa deja toate simptomele premenopauzei. Dintre toate, anxietatea și ceața mintală au fost cele care au bulversat-o cel mai mult. Când a ajuns în cabinetul dr. Călin Todoran, medic primar obstetrică-ginecologie în cadrul Centrul de Expertiză în Managementul Menopauzei Regina Maria din Cluj-Napoca, s-a liniștit. A aflat că există soluții, iar medicul i-a construit un tratament de substituție hormonală personalizat.

Diana Ismana are 46 de ani și e din Cluj-Napoca. Are o fiică de 14 ani și, de trei ani, e văduvă. Lucrează ca reprezentant medical pentru o companie de farmaceutice, prin urmare se află tot timpul în contact cu medici și, vrând-nevrând, a învățat destule despre corpul ei. 

„Știam că sunt la premenopauză de vreo patru ani, dar simptomatologia nu a fost așa de dură și am ținut-o sub control cu diverse preparate naturale, până când, anul trecut în vară, am reușit să pun cap la cap ceea ce mi se întâmplă și să-mi dau seama despre ce-i vorba, de fapt, și să mă adresez unui medic specializat”, spune ea.

În felul acesta, a ajuns la dr. Călin Todoran, medic primar obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în ginecologie oncologică, în cadrul Policlinicii E. Grigorescu din Cluj-Napoca, parte a rețelei private de sănătate Regina Maria, unde funcționează și Centrul de Expertiză în Managementul Menopauzei.

Ce e premenopauza. Ce e menopauza prematură

Premenopauza este perioada care precede menopauza și care se caracterizează prin schimbări ale ciclului mestrual și prin fluctuații ale nivelurilor hormonilor sexuali: estrogen, progesteron, testosteron.

Această fază poate să apară cu 5-10 ani înainte de instalarea menopauzei, în funcție de fiecare organism. „Insuficiența ovariană poate să apară mai repede sau mai târziu, în funcție de pacientă. De exemplu, acum am un caz al unei femei care are insuficiență ovariană la 28 ani”, spune dr. Călin Todoran, medic primar obstetrică-ginecologie cu supraspecializare în ginecologie oncologică.

Simptomele premenopauzei sunt: modificări de ciclu menstrual, bufeuri, insomnii, schimbări ale stării de spirit, scăderea libidoului, insomnie, oboseală, modificări la nivelul pielii și/sau părului, creșterea iritabilității, scăderea capacității de concentrare, stări de anxietate și depresie.

„În timpul premenopauzei, ovarele încep să producă mai puțin estrogen și progesteron, adică hormonii care reglează ciclul menstrual. Primul hormon care este deficitar și care scade este progesteronul”, explică medicul.

Menopauza este o etapă naturală din viața unei femei, care apare atunci când menstruația încetează definitiv, acest lucru fiind confirmat după un an de zile fără cicluri menstruale. Deși este o etapă firească, dezechilibrele hormonale care apar odată cu menopauza pot duce la probleme legate de sănătatea cardiovasculară sau osoasă, dar și alte probleme de sănătate.

În cazul Dianei, era vorba despre o menopauză prematură, întrucât simptomele – inclusiv lipsa menstruției pentru câteva luni consecutiv – au apărut înainte de 50 de ani.

„O menstruație instalată la 45-46 de ani e prematură. Teoretic, media la care apare menopauza e undeva după 50-51 de ani. Media europeană este la 52 de ani. Dacă intri la menopauză la 45 de ani, ce se întâmplă peste 20 de ani, dacă tu nu beneficiezi de substituția hormonală? În 10 ani de zile ești cu osteoporoză.”

Dr. Călin Todoran, medic primar obstetrică-ginecologie, supraspecializare în ginecologie oncologică

Există mai mulți factori care duc la declanșarea menopauzei premature: factori genetici, antecedente familiale de menopauză timpurie (cu alte cuvinte, dacă mama unei femei a intrat la 40 de ani la menopauză, e de așteptat ca și ea să intre la menopauză prematur), factori autoimuni (afecțiuni ca tiroidita autoimună, lupus etc.) unele tratamente medicale (cum ar fi chimioterapia sau radioterapia, care scad eficiența hormonală a ovarelor), unele intervenții chirurgicale (cum este histerectomia totală, în care ovarele sunt îndepărtate).

În toate aceste cazuri, spune dr. Todoran, ar fi o greșeală ca pacientele să nu aibă ocazia de a intra sub tratament de substituție hormonală.

„Nu există simptom pe care să nu-l fi experimentat.” Prima întâlnire cu medicul

În vara lui 2023, după ce a realizat că singura lună cu menstruație din acel an fusese februarie și după ce a bifat toate simptomele de menopauză ca la carte, Diana a decis că e cazul să meargă la un ginecolog specializat în menopauză. Știa că dr. Călin Todoran e membru în conducerea Societății Europene de Menopauză și Andropauză (EMAS), așa că nu a stat pe gânduri.

„Dacă citești despre simptomatologia de menopauză, nu cred că există un simptom pe care să nu-l fi experimentat: bufeuri, insomnii, depresie, anxietate, brain fog (n.r. – ceață mintală). Dar, dintre toate, cel mai tare m-au speriat două: anxietatea foarte ridicată și toată gama asta de brain fog.”

Diana Ismana, pacientă aflată la menopauză

Și dr. Todoran își amintește cum s-a întâlnit pentru prima dată cu Diana din perspectiva de pacientă: „Acuzele pentru care a venit erau faptul că nu putea să doarmă noaptea, avea o ceață mintală, brain fog, adică nu își aducea aminte unele lucruri și ce task-uri avea de rezolvat în fiecare zi, nu se putea concentra eficient, era fără energie. În plus, nu mai era mulțumită de ea în momentul în care se uita în oglindă, luase în greutate. Spunea: efectiv fac intermittent fasting, nu mănânc nimic sau țin post și am impresia că pun kilograme pe mine chiar dacă beau doar apă”.

Cazul Dianei era unul clasic de premenopauză, își amintește dr. Călin Todoran. Inclusiv creșterea în greutate e ceva obișnuit pentru că, atunci când scade nivelul de progesteron, crește rezistența la insulină și depui mult mai ușor grăsime, indiferent ce și cât ai mânca. „Chiar dacă ții diete drastice și faci lucrurile cum trebuie, organismul nu funcționează la fel de eficient dacă nu ești echilibrat hormonal. Deci inclusiv din acest punct de vedere, al menținerii unei greutăți, e important tratamentul de substituție hormonală”, explică medicul ginecolog.

Centrul de Expertiză în Managementul Menopauzei. O evaluare complexă

Pentru a confirma bănuiala amândurora că e vorba de premenopauză, dr. Todoran i-a recomandat Dianei o serie de investigații medicale: analize ginecologice și hormonale, inclusiv metaboliții estrogenului, a căror importanță este subliniată de medic: „Unii dintre metaboliții estrogenului au rol protectiv, iar alții au rol negativ, cu un impact asupra sânului. Dacă noi știm care este nivelul celor negativi și al celor cu rol pozitiv, știm și cum să modelăm organismul (n.r. – prin tratamentul de susbstituție hormonală) în așa fel încât să împingem în sus nivelul metaboliților cu efect protectiv, ca să nu avem probleme din punct de vedere al sânului”.

Cum a  fost să ai confirmarea medicului că este vorba despre un dezechilibru hormonal cauzat de menopauză?

Diana Ismana:A venit ca o ușurare, sincer, pentru că mi-am dat seama că pot să fac ceva. Tocmai începusem un job nou la o companie nouă și, având toate simptomele astea legate de anxietate și brain fog, la început am fost total sub așteptări. Parcă nici nu puteam să vorbesc, aveam niște emoții foarte ridicate care, împreunate cu ceața aceea pe creier, mă făceau să nici nu-mi găsesc cuvintele, uneori nu puteam să formulez o propoziție clară. Mă împiedica efectiv să-mi fac job-ul, pentru că ăsta e job-ul meu, să vorbesc cu oamenii. Inclusiv eu eram șocată de ce se întâmplă cu mine, pentru că îmi era total necaracteristic. Dar, după ce am realizat ce mi se întâmplă și am pornit planul de tratament cu domnul doctor, am vorbit și cu colegii mei și le-am explicat despre ce este vorba și am găsit foarte multă înțelegere acolo.

În Centrul de Expertiză în Managementul Menopauzei din cadrul Policlinicii E. Grigorescu se lucrează în echipă multidisciplinară. Prin urmare, atunci când ginecologul specializat în menopauză identifică nevoia unor analize sau investigații din sfera unei alte specialități medicale, ia legătura cu un medic endocrinolog, cardiolog, hematolog sau medic specializat în diabet, nutritie și boli metabolice.

„Noi, în România, ca medici ginecologi, știm să recomandăm analize hormonale, de exemplu TSH (n.r. – hormon de stimulare tiroidiană), FT3, FT4, dar după aceea, dacă considerăm că e necesar, trimitem pacienta și la un endocrinolog pentru o ecografie tiroidiană și pentru interpretarea analizelor. Chiar dacă noi, ca ginecologi, știm să ne uităm dacă e un hipotiroidism sau un hipertiroidism sau o tiroidită autoimună, nu putem iniția tratament. Pentru că, dacă pacienta are hipotiroidism, noi facem substituție hormonală, dar avem nevoie și de reglajul tiroidei ca lucrurile să funcționeze și mai bine”, explică dr. Todoran importanța lucrului în echipă.

De asemenea, în Centrul de Expertiză în Managementul Menopauzei din Cluj-Napoca există și psiholog, un specialist al cărui rol devine cu atât mai important atunci când simptomele menopauzei se referă la anxietate, depresie sau tulburări de concentrare. În cazul acesta, nu numai ginecologul trimite paciente către psiholog, ci parcursul este și invers.

„Există paciente care merg la psiholog și psihologul le trimite la noi, dacă suspectează că ar putea să aibă o problemă hormonală. Sau paciente care vin de la psihiatru înspre ginecolog pentru partea de substituție hormonală. Uneori, psihiatrii tratează numai simptomul (n.r. – de exemplu, anxietatea), nu și cauza. Dacă sursa este un dezechilibru hormonal, noi, cu tratamentele de substituție, venim și tratăm cauza, adică deficitul hormonal: de estrogen, progesteron, testosteron și așa mai departe, alți hormoni. În felul acesta, încep să reducă tratamentele de anxietate sau de depresie date de psihiatru. Dar, în acest context, e foarte important să facem o diferență între pacienții care au o boală psihică diagnosticată anterior”, explică dr. Călin Todoran.

Tratamentul de substituție hormonală

Încă de la prima întâlnire, dr. Todoran a verificat cu pacienta modul în care ea se raportează la ideea de a urma un tratament de substituție hormonală și a descoperit că Diana e foarte deschisă în legătură cu acesta. 

„Eu, lucrând în domeniul medical, poate am alt punct de vedere din care privesc lucrurile. Știu toate contraindicațiile, știu ce este de făcut, știu că este nevoie să-mi fac consult mamar o dată pe an, știu istoricul familiei privind alte boli. Am ținut cont împreună cu domnul doctor și de asta, și de istoricul meu, am vorbit și despre riscuri. Și nu am fost nicio clipă reticentă la ideea de tratament hormonal, am știut de la început că asta vreau”, spune Diana.

Nu numai că știa de la alți medici despre beneficiile tratamentului de substituție hormonală, dar și citise din mai multe surse și știa că în străinătate acest tip de tratamente se aplică de 10-15 ani cu succes. 

După ce analizele și investigațiile medicale au confirmat premenopauza și când medicul a avut un profil clar al nivelurilor de hormoni din organism, i-a recomandat Dianei un tratament personalizat, cu estrogen și progesteron, plus vitamina D și acid folic, pentru alte deficiențe constatate la analize.

„În momentul de față, Diana folosește un estradiol bioidentic, adică exact ca ceea ce produce organismul nostru în mod natural. Este un tratament body-identic, cu hormoni bioidentici, dar este un tratament pe care îl găsim în piață, în farmacii, și care este decontat de Casa de Asigurări de Sănătate”, spune medicul.

Ce înseamnă tratament body-identic cu hormoni bioidentici

Pentru că termenii body-identic și bioidentic pot crea confuzie în rândul pacientelor, dr. Călin Todoran îi explică:

„Organismul produce niște hormoni endogeni, cum ar fi estrogenul și progesteronul. Dar există și niște hormoni bioidentici, extrași din plante și sintetizați în laborator, a căror structură este identică cu a hormonilor produși de organism. Mai avem însă și denumirea de hormoni body-identical (n.r. – body identical hormones), care se referă la tratamente în compoziția cărora se folosesc acești hormoni bioidentici.

De fapt, body-identical se referă la terapia de substituție cu hormoni bioidentici, dar care este disponibilă în piață, în farmacii, care este standardizată și pe care s-au făcut și se pot face studii.

Substanța care se folosește este identică și în body-identical și în bioidentical, dar hormonii bioidentici care nu fac parte din tratamentele body-identical nu pot să fie aprobați, tocmai pentru că tratamentele sunt personalizate și nu ai cum să faci studii, de exemplu, pe 100 de femei care sunt pe tratamente personalizate individual.

Sunt situații în care, ca medic, poți să obții un efect terapeutic utilizând o doză mai mică decât cea standard, din farmacie. Uneori, dacă dai prea mult estrogen, poți să creezi o dominanță estrogenică în substituția hormonală și poți să înclini balanța metaboliților de estrogeni mai mult înspre cei cu efect negativ. În terapia de substituție hormonală, tratamentele personalizate se numesc tailored (n.r. – din englezescul a croi), ca și cum faci cămașa după om, ai nevoie de un croitor care să vină să-ți modeleze tratamentul.”

Ajustarea tratamentului

Diana a pornit de la anumite doze de estrogen și progesteron care este body-identical, adică și le cumpără din farmacie, dar care s-au modificat în primele luni de tratament, în funcție de analizele pe care le-a mai făcut pe parcurs, la intervale de o lună.

Personalizarea așa se și face, explică dr. Todoran, pe parcurs: se inițiază un tratament de susbstituție hormonală pornind de la analizele de început; după o lună de tratament, medicul se întâlnește la un control cu pacienta, pentru a observa beneficiile tratamentului și eventuale ajustări ale dozei; ulterior, se menține tratamentul trei luni, după care are loc un nou control; următoarele controale au loc peste alte trei luni, iar mai apoi peste alte șase luni de zile.

În tot acest timp, medicul analizează starea pacientei, evoluția simptomelor de menopauză și modifică sau nu dozele tratamentului. Când tratamentul este stabilizat, pacienta mai merge la medic o dată sau de două ori pe an, incluzând aici și screeningul anual: control ginecologic și ecografie mamară sau mamografie.

„Dacă începi să faci un tratament de substituție hormonală nu înseamnă că trebuie să fii tot timpul la medic. Inițierea trebuie făcută cu o cadență la o lună de zile, la trei luni, la șase luni și, după, intră la controlul anual sau de două ori pe an”, spune dr. Todoran.

Modul de administrare a tratamentului de substituție hormonală e important, pentru că influențează riscurile. „Standardul de administrare a substituției hormonale este prin terapie transdermică sau geluri subcutanate. Transmiterea subcutanată mimează eliberarea hormonală la fel cum fac ovoarele, endogen, adică lent. Prin substituția transdermică, aplicăm tratamentele pe zone care sunt mai pufoase (n.r. – cu țesut adipos mai mare) și ulterior grăsimea e un rezervor pentru acest tip de substituție hormonală. Efectiv, se eliberează lent în organism dozele necesare. Deci metoda de administrare transdermică are cele mai mici riscuri”, mai spune medicul.

De altfel, Diana ia progesteronul pe cale orală, adică pastile, iar estradiolul sub formă de spray: „Îl aplic cutanat pe piele, pe coapsa interioară sau pe antebraț, în zone fără pilozitate”.

„În momentul în care am luat prima doză, am simțit că mi se reduce anxietatea.” Reducerea simptomelor

Simptomele cele mai deranjante cu care s-a confruntat Diana – anxietatea și diminuarea capacității de concentrare – au început să scadă chiar de la prima administrare a tratamentului.

„În momentul în care am luat prima doză, am simțit, efectiv, că mi se reduce anxietatea. Când am văzut că se reduc simptomele după ce mi-am administrat prima doză, am fost în al nouălea cer. În 10 minute de la prima doză deja am simțit că mă liniștesc, mi s-a părut incredibil!”, povestește Diana.

Celelalte simptome specifice menopauzei au început să se reducă considerabil și treptat, mai spune ea, astfel că acum, la șase luni de când se află sub tratament de substituție hormonală și cu dozajul potrivit, le mai resimte doar când și când: „Simptome mai am cam 10%. Partea de brain fog se mai manifestă din când în când, dar foarte rar, iar bufeuri mai am poate o dată pe lună”.

În plus, a slăbit considerabil și fără un efort suplimentar, față de cum era în urmă cu o jumătate de an. „Probabil mâncam pe fond nervos și, în momentul în care am îndepărtat simptomatologia asta, chiar nu am mai simțit nevoia să ronțăi atât. Cred că am slăbit vreo cinci kilograme deja, fără să fac un efort deosebit, din septembrie până în ianuarie”, mai spune ea.

„Pacientele din România sunt din ce în ce mai informate”

Diana Ismana auzise despre dr. Călin Todoran prin prisma locului ei de muncă și l-a ales tocmai pentru că știa că e specializat în menopauză și tratamente de substituție hormonală. A descoperit însă un medic care e nu numai un bun specialist, ci și un om cald și atent la detalii. „Mi-a explicat în foarte amănunt, chiar și cu desene, ca să înțeleg cât mai bine ce și cum se întâmplă în corp, chiar dacă știa că am legătură cu domeniul și mai știu câte ceva. Am mers la el și nu la ginecologul meu obișnuit pentru că am vrut un medic care e specializat în menopauză”, spune ea.

Iar discuția despre riscurile tratamentului de substituție hormonală nu a lipsit. Deși Diana știa despre ele, dr. Todoran a ținut să le explice. „Este important faptul că substituția hormonală vine cu niște riscuri, pe care nu putem să le negăm. Dar, atât timp cât beneficiile depășesc riscurile și le evaluăm corect, putem să facem substituție fără probleme. În momentul în care pacienta are dubii sau consideră că nu are suficiente informații pentru a face substituție hormonală, nu e nimic. Pentru aceste paciente încercăm să găsim alte variante”, spune medicul ginecolog.

Totuși, se-ntâmplă tot mai rar ca femeile care îi trec pragul cabinetului să fie reticente la acest tip de tratament:

„În ultima perioadă, pacientele din România care sunt în premenopauză sunt din ce în ce mai informate. Vin deschise și cer chiar ele substituția hormonală. În ultimele două luni de zile, nu cred că am avut paciente care să zică: nu doresc substituție. Dar, când vin, vor substituție bioidentică.”

Dr. Călin Todoran, medic primar obstetrică-ginecologie, supraspecializare în ginecologie oncologică

„Parcă mă simt mai feminină de când sunt la menopauză”

Din vorbă-n vorbă, Diana își amintește de una dintre prietenele ei, o femeie care are cu 10 ani mai mult ca ea. I-a povestit mai întâi despre simptomele cu care s-a confruntat, iar mai apoi și despre cât de eficient a fost tratamentul în cazul ei. Prietena Dianei a realizat atunci că, atunci când ea însăși s-a confruntat cu simptomele menopauzei, nu i-a spus nimeni despre existența unui astfel de tratament, care ar fi putut să-i facă viața mai ușoară.

Diana știe că, lucrând ca reprezentant medical, are acces la mai multe informații decât multe dintre femeile care au alte ocupații. Tocmai de aceea, crede că e important ca toată lumea să fie informată în legătură cu alternativele de tratament care pot reduce considerabil simptomele menopauzei.

„Am văzut că este o părere generală că, dacă intrăm la menopauză, nu mai suntem femei, nu ne mai simțim femei. Și vreau să spun că, din punctul meu de vedere, din contră! Parcă mă simt mai feminină acum. N-are absolut nicio legătură, mie mi se pare că această idee e doar un construct al societății, care îmi pune o etichetă din punctul ăsta de vedere, dar este total fals!”

Diana, pacientă aflată la menopauză

O altă recomandare a Dianei, venită din propria experiență, este ca femeile care ajung în această etapă de viață să meargă și la psiholog. „Din fericire pentru mine, eu începusem acest proces cu mulți ani înainte. Acum nu mai merg, dar am fost multă vreme, în mod regulat, după ce a murit soțul meu. Aproape un an de zile am mers frecvent și pe mine m-a ajutat foarte mult, așa că acum pot să îmi dau seama ce mi se întâmplă, de aceea n-am mai avut nevoie. Dar, dacă e să privesc o pacientă la modul general, sunt sigură că și partea asta de psihoterapie ajută”, spune ea.

Sfaturi de la medicul specializat în menopauză

Și dr. Călin Todoran are o serie de recomandări pentru femeile care se apropie de menopauză:

• Consultă un medic ginecolog specializat în sănătatea femeilor, cu care să poți discuta despre schimbările pe care le experimentezi, care să-ți ofere sfaturi și tratamente personalizate, care îți poate stabili un plan de gestionare a menopozei în funcție de nevoile și de starea ta de sănătate.
• Încearcă să ai o alimentație sănătoasă, echilibrată din punct de vedere nutritiv, cu alimente bogate în calciu, vitamine, fibre, antioxidanți și, dacă e cazul, folosește suplimente alimentare cum ar fi Omega 3;
• Fă mișcare și încearcă să-ți menții greutatea corporală în limitele normale;
• Încearcă să menții cortizolul (hormonul stresului) la un nivel cât mai scăzut. Gestionarea stresului se poate realiza prin practici de meditație sau yoga;
• Dormi suficient și eficient. Dacă nu poți dormi, poți apela la terapie de substituție cu melatonină;
• Evită alcoolul și tutunul;
• Apelează la ajutorul un psiholog care să te ajute să ai o stare de spirit mai bună;
• Nu ignora sănătatea sexuală.