Stenoza aortică, o amenințare pentru sănătate: „Netratată, evoluează în insuficiență cardiacă și pune viața în pericol”. Ce simptome are, explică chirurgul cardiovascular

Stenoza aortică este un tip de boală valvulară a inimii, o îngustare a orificiului de ieșire din ventriculul stâng, de unde pornește aorta, cea mai mare arteră din corp. Fără tratament, stenoza severă a valvei aortice poate duce la complicații care pun viața în pericol și din ce în ce mai multe persoane suferă de această afecțiune.  Dr. Cătălin Trifan, Medic Primar Chirurgie Cardiovasculară la Ponderas Academic Hospital, explică semnele bolii, cum se pune corect diagnosticul și tratamentele cele mai eficiente.

Inima este un organ multicavitar, care se contractă secvențial, iar pentru a asigura fluxul de sânge unidirecțional, există patru valve. Cea mai importantă dintre ele, care lucrează cel mai din greu, care suportă cea mai mare presiune, este valva aortică. Se găsește la baza inimii, pe care o separă de aorta ascendentă, vasul care transportă sângele de la firul de păr până la unghia piciorului. În stenoza valvei aortice, aceasta este îngustată și nu se deschide complet, lucru care reduce sau blochează fluxul de sânge de la inimă către aortă și către restul corpului.

Stenoza aortică degenerativă este specifică vârstnicilor

Există două tipuri de stenoză aortică: stenoza aortică congenitală, cu care o persoană se naște, dar care, din păcate, este diagnosticată de obicei în perioada de adult în vârstă. „Pacienții diagnosticați cu stenoză aortică vin și cu modificări semnificative ale miocardului, vin cu hipertrofie ventriculară stângă – adică îngroșarea mușchiului inimii – dar și cu dilatări ale acestui vas mare care pleacă de la inimă, care pun în pericol viața dacă nu sunt adresate cardiologului la timp”,  precizează dr. Cătălin Trifan, Medic Primar Chirurgie cardiovasculară la Ponderas Academic Hospital. 

Celălalt tip de stenoză aortică este cea degenerativă, care este și cel mai frecvent întâlnită la pacienții în vârstă. Din cauze care țin de genetică, de factori de risc cum sunt stresul și hipertensiunea sau de expunerile la toxice, valva aortică poate degenera. Această valvă, care ar trebui să fie subțire și eficientă, devine îngroșată, calcificată și ineficientă, nedeschizându-se și neînchizându-se așa cum ar trebui. Dr. Catalin Trifan spune că, în aceste condiții, ventriculul – partea musculară a inimii – trebuie să facă un efort suplimentar. Totodată, pe lângă faptul că inima trebuie să muncească mai mult pentru a împinge sângele, mai trebuie să și lucreze cu volume de sânge pe care credea că deja le rezolvase.

Netratată, stenoza aortică evoluează în insuficiență cardiacă și pune viața în pericol

Pacienții cu stenoză aortică degenerativă se adresează cardiologului după ce se confruntă cu una din două situații care îi îngrijorează. Într-unul dintre cazuri este vorba de un episod în care și-au pierdut cunoștința încercând să facă un efort mai mare, la un stres emoțional sau pur și simplu când s-au ridicat din pat. Acest eveniment se numește sincopă și se întâmplă pentru că, brusc, creierul a avut nevoie de mai mult sânge iar inima nu i l-a putut livra atât de repede pe cât ar fi trebuit, din cauza problemei existente la valva aortică.

Celălalt motiv pentru care o persoană vârstnică ajunge la cardiolog, unde ulterior este diagnosticată cu stenoză aortică degenerativă, sunt fenomenele de insuficiență cardiacă: lipsa de aer și oboseala care apare la eforturi din ce în ce mai mici, gleznele și picioarele umflate. Dr. Cătălin Trifan explică apariția acestor simptome ca urmare a faptului că „în mod cronic, inima nu este capabilă să livreze suficient de mult sânge, iar pe de altă parte sângele care ar trebui să fie împins de-acolo pentru a circula în organism, stagnează din inimă înapoi în plămâni.” 

Cea mai complexă evaluare se face în centrele specializate de cardiologie

Tratamentul stenozei aortice depinde de cât de gravă este afecțiunea și ar trebui să înceapă cu o evaluare într-un centru specializat, într-un centru dedicat, un așa-numit Heart Center (Centrul Inimii). Aceste centre sunt specializate pentru patologia cardiovasculară și implică mulți specialiști din diverse domenii. 

Pentru ca pacientul să primească cel mai bun diagnostic și ulterior cea mai bună opțiune de tratament pentru el – deoarece există mai multe – el trebuie investigat din diverse puncte de vedere. Centrele de acest tip dispun de aparatură performantă și personal ultraspecializat, de cardiolog care realizează ecografia și stabilește diagnosticul, de cardiolog intervenționist, imagist, chirurg cardiovascular, anestezist și nursing. În cadrul evaluării, este investigată severitatea afectării, gradul de stenoză aortică și patologia care a apărut asociat, precum și eventuala necesitate a unei intervenții, fie că este intervențională sau chirurgicală.

În tratamentul chirurgical se ține cont de vârsta pacientului

După evaluarea în urma investigațiilor și discutarea cazului în echipă (Heart Team), pacientului i se oferă opțiunile terapeutice, care sunt mai multe. „În foarte puține cazuri tratamentul medicamentos poate să ajute pacienții cu stenoză aortică altfel decât simptomatic. Vorbim despre o intervenție structurală pentru a rezolva această problemă. Din momentul în care s-a pus indicația, valva este stenotică, stenoza este suficient de strânsă și există suficient de multe criterii pentru a încerca un act, fie el intervențional, fie chirurgical. Și atunci există două posibilități. Una, microinvazivă, este procedeul TAVI, care constă în implantarea sub control radiologic, printr-o înțepătură la nivelul pielii, a unei valve transcateter. Această procedură rezolvă atât problemele de stenoză, cât și de insuficiență cardiacă”, a explicat dr. Cătălin Trifan.

Cealaltă metodă de tratare chirurgicală a stenozei aortice este una minim invazivă. Ea presupune efectuarea unor incizii de 10 cm fie la nivelul sternului, fie între coaste, pe partea dreaptă, având ca scop înlăturarea valvei calcificate și înlocuirea ei cu o valvă artificială (fie metalică, fie biologică).

Ambele procedee au atât avantaje cât și dezavantaje, motiv pentru care se iau în discuție și beneficiile, dar și riscurile pentru pacient. Potrivit dr. Trifan, ca regulă generală, pacienții vârstnici, fragili, cu o speranță de viață mai mică de 10-15 ani sau care au patologie asociată, în general sunt propuși pentru TAVI. Este o procedură cu cele mai mici complicații pe termen mediu și scurt. Pacienții tineri, însă, care sunt în stare să treacă printr-o intervenție chirurgicală pe cord deschis, dar făcută prin abord minim invaziv, de obicei sunt referiți pentru intervenția chirurgicală”, a mai explicat medicul.