ANALIZĂ: Sistemul românesc de sănătate cheltuiește mai mulți bani pe salarii decât pe servicii medicale, în 2025. Ce soluții sunt propuse

Casa Națională de Asigurări de Sănătate va plăti în acest an spitalele publice mai mult pentru salarii decât pentru servicii medicale. Este una dintre concluziile Analizei privind performanța economică și operațională în sistemul de sănătate, publicată miercuri, 23 iulie 2025, de experți ai Academiei de Studii Economice din București, cu susținerea Rețelei private de sănătate Regina Maria. Studiul este al doilea din seria analizelor dedicate unui sistem de sănătate mai transparent care să fie axat pe nevoile pacienților. 

„Vreau să mulțumesc Rețelei private de sănătate Regina Maria pentru că a finanțat acest demers important pentru întregul sistem de sănătate”, a spus ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete. Pe de altă parte, a adăugat oficialul, vreau să mulțumesc tuturor celor care au înțeles că, prea mulți ani la rând, s-a vorbit despre sistemul de sănătate public versus privat. „Eu cred că e un moment bun să discutăm despre un singur sistem de sănătate, în care, cele două componente, privat și public, își dau mâna și continuă parteneriate importante pentru sănătatea oamenilor”, a mai spus Rogobete, la lansarea studiului. 

„Suntem parte activă din sistemul național de sănătate și parteneri ai autorităților, iar din această perspectivă, încurajăm dialogul deschis bazat pe cifre și analize pertinente. Studiile desfășurate de Academia de Studii Economice din București reprezintă puncte de plecare esențiale pentru o conversație transparentă, onestă, care să conducă la cele mai bune soluții pentru un sistem medical solid, sănătos și care răspunde cu adevărat nevoilor pacientului din România”, a afirmat Fady CHREIH (FOTO), CEO Rețeaua de
sănătate REGINA MARIA.

Analiza arată că, în 2024, valoarea plăților pentru „tarife de servicii” a fost de 16 miliarde de lei, iar cea a „transferurilor pentru influențe salariale” de 15,5 miliarde de lei. Potrivit bugetului aprobat pe 2025, se mai arată în analiză, plățile aferente serviciilor vor scădea la 15,7 miliarde de lei, iar cele pentru salarii vor crește la 17 miliarde de lei. Situația este fără precedent și nu mai poate fi continuată, avertizează raportul care face o analiză detaliată a mecanismelor de finanțare din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate – FNUASS – a serviciilor spitalicești contractate de casele de asigurări de sănătate cu unități sanitare publice și private.  

Cine ce contractează

Analiza a inclus 709 unități sanitare publice și private care au contractat servicii de spitalizare de zi sau continuă cu casele, în 2024. Din totalul unităților, 353 au fost publice și 356, private. Din eșantion au fost excluse spitalele aflate în administrarea Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiției, Penitenciarelor și Serviciului Român de Informații.  

Raportul menționează că spitalele de stat tind să contracteze cu casele toate tipurile de servicii, în timp ce spitalele private, nu, cele mai multe spitale private – 220, reprezentând 62% din total – contractând numai servicii de spitalizare de zi. 

În privința duratei spitalizării, unul dintre indicatorii analizați, aceasta a fost în 2024 de 5,2 zile, mai mare în spitalele publice – 5,5 zile – comparativ cu cele private – 2 zile. 

Această diferență s-a menținut la toate cazurile de competență, se arată în raport. Cauzele pot fi multiple; de la profilul cazurilor tratate, tendința spitalelor private de a folosi intensiv paturile, preferința pacienților de a petrece cât mai puțin timp în spitalele private pentru a reduce valoarea coplăților. 

Mecanismele actuale au deficiențe majore

În 2024, spitalele incluse în studiu au încasat de la Fond 28,8 miliarde de lei din care 14 miliarde pentru servicii și 14,8 miliarde, pentru salarii, prin așa-numitele transferuri pentru acoperirea costurilor generate de majorările salariale acordate personalului propriu începând cu anul 2016. 

Dintre sumele încasate pentru servicii, 70% au provenit din spitalizare continuă pentru pacienți acuți, 12,5% din spitalizare continuă pentru pacienți cronici și 17,5% din servicii de spitalizare de zi. Cele mai mari încasări le-au avut spitalele publice de categorie II și III. Din total, 85% din fonduri au fost încasate de spitalele publice și 15% de spitalele private. 

Mecanismele actuale de finanțare a serviciilor spitalicești au deficiențe majore, a punctat expertul în sănătate Radu Comșa. În primul rând, tarifele pe servicii sunt subdimensionate și nu acoperă costurile furnizorilor, nemaifiind actualizate din perioada 2016-2022. 

În al doilea rând, metodele pentru acoperirea diferenței dintre costuri și tarif conduc la ineficiență – spitalele publice primid fonduri indiferent de volumul activității prestate, fapt care le permite să mențină nemodificate schemele de personal chiar și atunci când gradul de ocupare a paturilor nu este optim. 

O altă consecință a actualei formule de finanțare a spitalelor duce la lipsa de motivația în cazul celor publice, care, din moment ce au asigurate salariile nu mai caută soluții de optimizare a funcționării. 

Actualul sistem este unul inechitabil față de furnizori și față de asigurați. Astfel, pe de o parte, spitalele publice sunt de 2 ori mai bine remunerate de Fond comparativ cu cele privat, pentru aceleași servicii prestate, pe de altă parte, cele private percep contribuții la de la pacienți, ceea ce le face prohibitive pentru anumite categorii. 

Nu în ultimul rând, sistemul este nesustenabil, orice majorare a salariilor în spitalele publice antrenând suplimentări de sume care se iau de la servicii. 

„În prezent, finanțarea totală din FNUASS a serviciilor spitalicești nu mai reflectă exclusiv activitatea medicală a furnizorilor, iar plata pentru servicii nu mai reprezintă principala sursă de finanțare. Acoperirea a peste 60% din cheltuielile de personal ale spitalelor publice din subvențiile pentru plata salariilor primite de la Fond poate încuraja o pasivitate a acestora față de propria ineficiență și față de nevoia de schimbare a sistemului de sănătate și ale pacienților”, se mai arată în analiză. 

Soluțiile propuse

Analiza propune optimizarea acestei situații prin finanțarea spitalelor publice din Fond numai pe baza serviciilor furnizate la niveluri tarfifare care să includă costurile curente cu personalul, bunurile și serviciile. Asfel, susțin autorii analizei, noul mecanism va favoriza unitățile sanitare cu adresabilitate și le va sancționa pe cele cu grad mic de ocupare. „Confruntate cu scăderea veniturilor, spitalele publice afectate vor trebui să se reorganizeze, să caute câștiguri de eficiență și să-și adapteze oferta de servicii la obiectivele naționale din domeniu. 

Printre măsurile probabile sugerate în raport se numără; transferul paturilor contractabile și al personalului din secții cu grad mic de ocupare, către secții unde este nevoie de ele; contractarea de servicii incluse în pachetul de bază și în programele naționale de sănătate; reprofilarea către îngrijiri de lungă durată, îngrijiri post-acute, cronici, paliație, geriatrie;reprofilarea pe servicii de ambulatioriu și spitalizare de zi; precum și asocierea cu alte unități sanitare pentru realizarea în comun a achizițiilor publice și anumite activități administrative. 

Analiza este semnată de conf.dr. Sorin Anagnoste, prodecanul Facittății de Administrarea afacerilor, ASE, prof.dr. Nicolae Istudor, rectorul ASE, prof.dr. Tănase Stamule, Facultatea de Administrarea afacerilor, ASE, prof.dr. Alina Mihaela Dima, Facultatea de Administrarea afacerilor, ASE, conf.dr. Vasile Alecsandru Strat, Facultatea de Administrarea Afacerilor, Drd. Irina Badiu și Cristinel George Rotaru, expertul în sănătate Radu-Bogdan Comșa și Dr. Dragoș Nicolae Garofil, șef de lucrări UMF Carol Davila, expert în sănătate.