Din scaunul rulant, la 10 km de mers. „Recuperarea m-a așezat la loc nu doar fizic, ci și mental”

Viața nu a fost deloc blândă cu M.C. Ba chiar se poate spune că a avut de înfruntat mai mult decât poate duce un om. În cei 63 de ani de viață, pe care i-a împlinit în vara anului 2023, a adunat (prea) multă suferință în urma unor evenimente personale devastator de dureroase. Ultimul episod din viața doamnei M.C. aproape că a doborât-o, provocându-i o invaliditate fizică majoră. Experiența prin care a trecut este însă și o excepțională lecție de viață care trebuie spusă tocmai pentru că este o victorie în fața bolii și redobândirea bucuriei de a trăi, dar și dovadă concretă a resurselor nebănuite pe care le avem atunci când suntem puși în situații limită.

Parcursul de la scaunul rulant, pe care M.C a fost nevoită să-l utilizeze după ce a trecut printr-o amputație, la sesiuni de 10 kilometri de mers pe jos, fără niciun element de susținere a necesitat implicarea unei echipe de kineto și fizeoterapeuți din Clinica de recuperare medicală și sportivă Kinetic Sport & Medicine. Cele de mai jos reprezintă povestea drumului de la neputință și deznădejde la recâștigarea binelui fizic și psihic.

De la durere de picioare, la amputație

Inițial M.C. s-a luptat cu o durere acută de picioare. La început a fost suportabilă, apoi din ce în ce mai intensă. Se accentua în timpul mersului, se calma, într-o oarecare măsură în repaus. În urma unui consult, care s-a limitat la un simplu examen clinic, fără niciun fel de investigații imagistice, diagnosticul pe care l-a primit a fost de lombosciatică pe fondul unei afectări profunde a nervului sciatic. A primit un tratament simptomatic, cu analgezice și antiinflamatoare uzuale și i s-a indicat să evite efortul fizic până la ameliorare. În ciuda medicației, durerile au persistat și au devenit din ce în ce mai intense, aducând-o des în situația de a nu se mai putea deplasa.

M.C. locuia la Cluj și era singură. Trecuse prin drama de a-și fi pierdut fiul în urma unei boli cronice, iar ulterior și soțul, astfel că era o necesitate vitală să se poată deplasa. În primăvara anului 2022, M.C. descrie durerea generalizată la nivelul membrelor inferioare ca fiind imposibil de tolerat, în ciuda calmantelor puternice pe care le lua. Într-un moment în care suferința devenise „insuportabilă”, după cum ne-a povestit M.C., a apelat la salvare, care a dus-o la serviciul de urgență din Cluj.

Unul dintre medicii care au consultat-o și-a dat însă seama că problema de care suferă M.C. nu este legată de nervul sciatic, ci avea o cauză vasculară și a transferat-o la Institutul Inimii din Cluj. Investigațiile realizate aici, inclusiv tomografia computerizată, au pus în sfârșit diagnosticul corect: tromboza aortei infrarenale, cu reducerea drastică a vascularizației membrelor inferioare. Dată fiind situația extrem de critică în care se afla M.C. medicii au decis o intervenție chirurgicală de urgență în cursul căreia au efectuat un bypass bifemural. Intervenția a fost o reușită dar, din păcate, ischemia vasculară a membrelor inferioare – cauza durerilor insuportabile prin care a trecut – a dus la necroza de țesut, cea mai frecventă și gravă complicație a ischemiei. Această situație medicală a fost consecința directă a diagnosticului incorect, a intervenției chirurgicale tardive, care deși a fost o reușită, nu a putut reda complet circulația sanguine normală la nivelul membrelor inferioare,

La o lună după operația deschisă pentru bypass-ul de aorta abdominală și după o recuperare foarte dificilă și dureroasă, medicii au fost nevoiți să-i amputeze degetele, o parte din bolta plantară și o secțiune mare din musculatura gambei, toate de la piciorul drept. Au fost îndepărtate oasele metatarsiene, o parte din cele tarsiene, împreună cu articulațiile tarsometatarsiene și mai multe grupe de fibre musculare din structura mușchilor gastrocnemian și solear.

Intervenția i-a salvat piciorul de la o amputația mai amplă, dar a dus la pierderea completă a mobilității și flexibilității membrului inferior drept și la incapacitatea de a-și mai susține corpul în poziție verticală și de a merge.  

Scaunul rulant și depresia

„Amputația a fost un moment dramatic pentru mine. Pe lângă trauma în sine m-a copleșit disperarea că nu voi mai putea merge. Pentru un om singur, așa ca mine, asta era o nenorocire. Mă simțeam pierdută. La început a fost furie, apoi resemnare și o depresie adâncă. M-am agățat într-o oarecare măsură de faptul că leziunile de la gambă s-au vindecat repede și nu a fost nevoie de grefă de piele, dar și de sora mea, singura mea rudă, care a venit de la București la Cluj, să-mi fie alături”, spune M.C.

Îndemnată cu insistență de medici să înceapă un program de recuperare, susținută moral de sora ei, M.C. a venit în București. Aici a fost preluată pentru supraveghere de dr. Andreea Stancu, medic specialist în medicină de familie, la Policlinica Băneasa. A primit recomandarea de a merge la Clinica Kinetic Sport & Medicine, unde în urma investigațiilor și a unei evaluări complete a aparatului locomotor a început un program complex de recuperare medicală, în mai multe etape.

„La Kinetic am ajuns în scaunul rulant. Eram profund marcată de experiența prin care trecusem, extrem de slăbită fizic și mai ales psihic. Nu știu ce mi-a făcut mai mult bine, ședințele de electrostimulare, kinetoterapia sau energia pozitivă a specialiștilor de acolo. Cert este că atenția și grija pe care am primit-o m-au salvat, la propriu, atât fizic, cât și psihic”, spune M.C.

Pas cu pas spre o viață nouă

Prima consultație la Kinetic a avut loc la finele lui august 2022. La acel moment M.C. nu putea sta în poziție verticală, într-un picior, mai mult de câteva secunde, și nu putea sprijini de sol ceea ce-i mai rămăsese din bolta plantară a piciorului drept. Urmare a perioadei lungi de spitalizare și a lipsei de activitate fizică se instalase o atrofie musculară generalizată.

Protocolul de recuperare indica gimnastică medicală, terapie manuală și proceduri specifice de fizioterapie. Luând în calcul starea generală pe care o avea pacienta, s-a stabilit un plan de tratament intensiv, cu trei ședințe pe săptămână, pentru cel puțin două luni de zile, urmând ca la finalul perioadei să fie realizată o nouă evaluare în funcție de care medicii specialiști în recuperare medicală să decidă ce este de făcut mai departe.

„A venit într-o stare foarte afectată. Nu doar fizic, cât și psihic. Era evident că suferea și că era vorba de o stare generală alterată profund, nu doar fizică. I-am spus doamnei, de la prima noastră întâlnire, ca să depășim toate obstacolele împreună. Am început cu ședințe de electrostimulare pentru că trebuia să găsim o cale să mobilizăm musculatura gambei care fusese parțial amputată, parte dintr-un program personalizat de recuperare”, ne-a explicat Denise Ilie, kinetoterapeut la Kinetic Sport&Medicine.

Au fost necesare 72 de ședințe de electrostimulare pentru ca musculatura să se tonifice suficient pentru a merge mai departe pe calea recuperării. Concomitent s-au luat măsurile necesare pentru o proteză. Amputația a fost realizată astfel încât să fie cruțat la maximum posibil țesutul sănătos, dar asta a lăsat în urmă un bont cu diformități, ceea ce a impus realizarea unei proteze personalizate, care să înglobeze cât mai eficient piciorul și să ofere maximum de stabilitate și confort. S-a optat pentru o proteză de silicon a boltei plantare și după ce aceasta a fost montată s-a lucrat pentru ca M.C. să se familiarizeze cu aceasta.

„Prima victorie a fost trecerea de la scaun rulant la cadru. Cu proteză am putut pune piciorul amputat în pământ. Musculatura gambei a devenit mai puternică și după două săptămâni de la începutul recuperării am putut face câțiva pași, pentru prima dată de la amputație, fără cadru în sala de terapie. Fiecare ședință aducea un bine. În plus, atmosfera și suportul, încurajările și laudele tinerilor frumoși, inimoși și pasionați au fost un veritabil medicament pentru sufletul meu”, povestește M.C.

Electroterapia a fost combinată cu ședințele de kineto și fizioterapie și a stimulat masa musculară, ceea ce a crescut mobilitatea. Reevaluarea la două luni de la începutul terapiei fizice o găsea pe M.C capabilă să se deplaseze fără sprijin. Specialiștii care au lucrat cu M.C. (alături de Denise Ilie, coordonatorul programului personalizat, au mai fost kinetoterapeut Beatrice Stroe și fizioterapeut Andrei Apostol) s-au concentrat pe reeducarea mersului, echilibru și tonifierea musculară.

„Am admirat ambiția de care a dat dovadă doamna, de la un moment dat încolo. De la depresie și epuizare fizică, și-a regăsit tonusul și o energie care m-au surprins plăcut și m-au bucurat. Mișcarea are darul de a te salva. Iar tot parcursul de recuperare parcurs de pacientă a probat din nou, chiar și pentru mine, ce beneficii extraordinare are mișcarea”, explică Denise Ilie.

La aproape un an de la debutul terapiei, în iulie 2023 M.C. putea merge pe bandă, fără susținere, 10 kilometri.

„Merg singură! Fără ajutor!”

„Nu mi-am imaginat niciodată că a merge singură, pe stradă, a te urca singură în autobuz și a coborî, fără ajutor, poate să fie o sursă infinită de bucurie. Pentru mine, simplul fapt că pot să merg este acum o sursă de fericire. Trăiesc cu intensitate fiecare zi, pentru că recuperarea prin care am trecut m-a așezat la loc nu doar fizic, ci și mental. M-am împăcat cu toate durerile mele și acum doar mă bucur de viață!”, este ceea ce ne-a mai spus M.C, înainte de a pleca senină, la plimbarea zilnică.

M.C. s-a familiarizat perfect cu proteza, a asimilat-o ca parte din corp și a deprins cum să calce sănătos și cu încredere pe piciorul amputat. Investigațiile medicale pe parcursul perioadei de recuperare au arătat o stare generală de sănătate bună, cu patologiile preexistente menținute sub control prin medicație. Durerile de picioare au dispărut complet, echilibrul a fost restabilit și abilitatea de a merge a fost recâștigată. Căderea psihică profundă pe care a experimentat-o a fost depășită.

Au rămas și sechele, unele dintre ele imposibil de depășit dat fiind faptul că amputația a tăiat și traseele unor terminații nervoase, astfel că este diminuată sau pierdută sensibilitatea cutanată la nivelul unei părți a gambei. Uneori apar ceva dureri la nivelul șoldului și al bontului plantar rămas după amputație, dar sunt dureri suportabile care nu interferează cu activitatea zilnică.

M.C a participat la 153 de ședințe de kinetoterapie complexe care au lucrat fiecare zonă din corp, au stimulat dezvoltarea masei musculare, au calmat dureri și au ajutat-o să învețe din nou să meargă. Nu a lipsit decât la două ședințe, dar și atunci absențele au fost motivate. A ascultat și a participat cu maximum de voință la fiecare exercițiu, antrenament și sesiunea de terapie manuală. Și nu s-a plâns niciodată. 

Ischemia membrelor inferioare

Ischemia membrelor este o etapă severă a bolii arterelor periferice, în care apar blocaje semnificative în fluxul de sânge către picioare. Acest lucru crește riscul complicațiilor cardiace și pune în pericol funcția motorie. Nediagnosticată la timp și netratată (inclusiv prin intervenții de tip bypass de aortă și/sau artere femurale) poate duce la amputație de membre sau segmente ale acestora. Aproximativ 1 din 5 persoane cu ischemie critică a membrelor necesită în cele din urmă o amputare.

Ischemia membrelor este blocarea severă a fluxului de sânge către acestea. Pot fi afectate și membrele superioare, dar cel mai frecvent apare la cele inferioare. Provoacă durere intensă, amorțeală și răni cu vindecare lentă pe picioare. Cauza care duce la apariția bolii este formarea plăcii de aterom (aterosclerotică) pe interiorul arterelor sau o predispoziție genetică pentru formarea de cheaguri de sânge (trombofilie), care restricționează fluxul sangvin.

Musculatura și țesuturile pelvine și abdominale (în cazul afectării aortei abdominale) suferă profund ca urmare a lipsei aportului corespunzător de sânge și duce la atrofia și necroza țesuturilor.

Factorii de risc sunt: înaintarea în vârstă și colesterolul crescut, boli renale cronice, diabetul de tip II, hipertensiunea arterială, fumatul, excesul ponderal, sedentarismul și trombofilia genetică.

Simptomele care nu trebuie ignorate sunt: durere intensă a picioarelor, inclusiv în repaus (este una dintre durerile care pot afecta somnul), picioare reci, cu pielea netedă, fără păr sau foarte uscate, puls slab sau absența pulsului la nivelul gleznelor, amorțeală, furnicături, răni cu vindecare lentă, unghii groase de la picioare.

Boala se diagnostichează pe baza semnelor clinice, iar investigația principală care confirmă cu certitudine afecțiunea este examenul computer tomograf cu substanță de contrast. Tratamentul este medicamentos, chirurgical, endovascular (minim invaziv), prin angioplastie (plasarea unui stent) pentru a deschide arterele blocate sau bypass-ul arterial.

Prevenția bolii se poate face prin menținerea unei greutăți corecte, în raport cu vârsta și sexul, renunțarea la fumat și practicarea de exerciții fizice regulate. La acesta se adaugă menținerea tensiunii arteriale în limite normale, gestionarea corectă a diabetului și reducerea stresului.

Text: Silvana Patrascanu, Senior Medical Editor

Consultant: Denise Ilie, kinetoterapeut la Kinetic Sport&Medicine