Dr. Teodor Negru, ortoped Regina Maria: ,,Entorsele repetate de gleznă apar, de obicei, fiindcă prima entorsă nu a fost tratată corespunzător”
Glezna instabilă poate transforma mersul sau practicarea unui sport în adevărate provocări, în timp ce fasciita plantară este responsabilă de dureri la nivelul călcâiului imediat după trezire. Dr. Teodor Negru, medic specialist Ortopedie și Traumatologie cu supraspecializare în chirurgia sportivă a gleznei și piciorului, în cadrul Rețelei de Sănătate Regina Maria, explică ce înseamnă instabilitatea gleznei, cum apare și când este nevoie de tratament conservator sau chirurgical, dar și ce ar trebui făcut pentru a trata fasciita plantară.
La nivelul populaţiei generale se înregistrează aproximativ 2 milioane de entorse de gleznă pe an doar în SUA, majoritatea fiind în partea laterală a gleznei. „O entorsă de gleznă înseamnă o leziune a ligamentelor, cel mai frecvent în partea laterală a gleznei, și dacă prima entorsă nu este tratată corespunzător, există un risc ca pacientul să rămână cu o instabilitate”, a subliniat dr. Teodor Negru. Cum se simte mai exact instabilitatea? „Un pacient care are o instabilitate de gleznă nu are încredere în gleznă în timpul activităților sportive sau când merge mai ales pe teren accidentat. Simte că îi fuge glezna, că nu se poate baza pe ea”, adaugă medicul.
Cercetările arată că, după o entorsă de gleznă, între 10 % şi 30% din pacienţi pot dezvolta o instabilitate cronică a gleznei, dacă prima leziune nu este tratată adecvat.
Când apare instabilitatea gleznei și cum o abordăm?
Potrivit medicului ortoped, entorsele laterale ale gleznei apar atunci când glezna se mișcă lateral și călcâiul se duce spre interior — un mecanism tipic la mers pe teren accidentat sau în sporturile care implică sărituri, cum este baschetul. Studiile arată că până la 30 % din persoanele care au suferit o entorsă laterală ajung să dezvolte instabilitate cronică a gleznei.
Prima entorsă trebuie tratată corect pentru a preveni recidivele, iar conduita terapeutică inițială pentru prima entorsă de gleznă depinde de pacient.
„Dacă este un sportiv de performanță, există o posibilitate ca prima entorsă să fie operată. Pentru entorsele repetate, recuperarea medicală este tratamentul de primă linie. Tratamentul corespunzător constă în imobilizare la 90 de grade a gleznei în primele două săptămâni, astfel încât ligamentele laterale să se vindece într-o poziție corectă. Dacă nu, ligamentele rămân laxe, iar riscul de entorse repetate crește. Entorsele repetate de gleznă apar, de obicei, deoarece prima entorsă nu a fost tratată corespunzător”, a subliniat dr. Negru.
La a treia, a patra, a cincea entorsă de gleznă, tratamentul conservator constă în imobilizare într-o orteză. „I se dă voie pacientului să calce de a doua zi, dar să aibă un repaus de la activitățile fizice ca să controleze durerea; se dau antiinflamatoare și, ulterior, pacientul poate să înceapă recuperarea medicală”, a mai explicat ortopedul.
Recuperarea medicală constă în: exerciţii de echilibru, de propriocepţie, de întărire a musculaturii peronierilor.
O analiză a oamenilor de știință privind exerciţiile de reabilitare (în special antrenamentul de echilibru şi propriocepţie) a scos la iveală că acestea reduc procentul pacienților care suferă o nouă entorsă, după ce au avut-o deja pe prima. Exercițiile de tip echilibru şi control neuromuscular reduc riscul de recidivă şi contribuie la stabilizarea gleznei, arată un alt studiu. Noile opţiuni de tratament pentru instabilitatea laterală, includ intervenţiile minim invazive si pun accent pe intervenţie timpurie şi recuperare rapidă.
Intervențiile chirurgicale includ:
- Repararea ligamentelor laterale
- Reconstrucția ligamentelor laterale folosind grefon din tendoanele mușchilor ischiogambieri.
„Aceste proceduri restabilesc stabilitatea gleznei, prevenind recidivele și permițând reluarea activităților sportive”, precizează medicul ortoped.
Fasciita plantară: durerea de călcâi care te oprește din mișcare
O altă problemă frecventă este ceea ce se cheamă fasciita plantară, care se manifestă prin durere de călcâi dimineața, la primii pași. La nivel mondial, se estimează că până la 10% din populaţie poate dezvolta fasciită plantară la un moment dat în viaţă.
„Fascia plantară este un cordon gros care se întinde de la călcâi până sub degete (capetele metatarsienelor). În timpul nopții, când nu stăm în picioare, se scurtează, iar dimineața, la primii pași, când se întinde, apare durerea”, a explicat dr. Negru.
Fasciita plantară apare mai frecvent la persoane cu vârste între 40-60 de ani, la cele care au indice de masă corporală (BMI) ridicat precum și cele care stau în picioare foarte mult timp sau practică mers intens.
„Pentru fasciita plantară sunt mai multe tipuri de intervenții chirurgicale, fiecare cu beneficiile și riscurile sale. Există multiple studii care spun că anumite intervenții chirurgicale sunt bune. În funcție de gravitate, în funcție de necesitățile pacientului și de comun acord cu pacientul, se ia o decizie chirurgicală”, a afirmat medicul.
Tratamentul conservator include:
- Stretching al musculaturii posterioare a gambei
- Talonete personalizate
- Shockwave therapy
„Aceste metode au rezultate demonstrate științific și pot reduce durerea fără injecții”, explică medicul. Intervenția chirurgicală se ia în calcul doar dacă tratamentul conservator eșuează după 6-12 luni.
Pentru fasciita plantară cronică, multiple studii arată că terapia cu unde de şoc este o opţiune eficientă, reduce semnificativ durerea şi îngroşarea fasciei plantare.
„De evitat sunt infiltrațiile cu antiinflamator steroidian, care pot duce la o ruptură a fasciei plantare și la un picior plat secundar”, a avertizat ortopedul.
Instabilitatea gleznei și fasciita plantară sunt probleme frecvente, dar tratabile. Diagnosticul precoce, recuperarea adecvată și, acolo unde e necesar, intervenția chirurgicală, permit pacienților să-și recupereze mobilitatea și să-și continue activitățile sportive în siguranță.
