Cum știi dacă ai boala ficatului gras și cum o poți trata? Dr. Cristina Prunoiu, medic internist Regina Maria Craiova: ,,Uneori pacienții nu realizează către ce se poate îndrepta o banală steatoză”

Ficatul, organul care îndeplinește peste 500 de funcții și participă la aproape toate procesele metabolice, se poate îmbolnăvi din cauza grăsimii. 1 din 4 oameni de pe glob suferă de steatoză hepatică, numită și boala ficatului gras. Din păcate, este depistată cel mai frecvent în stadii foarte avansate. ,,În România, după ultimele studii din 2024, aproximativ 4 din 10 persoane suferă de steatoză hepatică, o afecțiune care poate evolua nefavorabil în timp, de la o steatoză simplă, benignă, către inflamație hepatică, adică injuria celulelor hepatice, până la fibroză hepatică, ciroză hepatică și, ceea ce nu ne dorim, cancer hepatic”, a atras atenția dr. Cristina Prunoiu, medic primar medicină internă, Regina Maria Craiova.

Ficatul este cel mai mare organ din corpul omenesc și chiar dacă lucrează din greu, îndeplinind sute de sarcini esențiale, are capacitatea uimitoare de a se repara singur. Steatoza hepatică apare atunci când este prezentă grăsime intrahepatică într-o proporție de cel puțin 5% din greutatea ficatului. Steatoza hepatică este alcoolică și nonalcoolică.

9 din 10 cazuri de steatoză hepatică pot fi prevenite

Cauzele bolii sunt multiple, stilul de viață fiind adesea incriminat. ,,Este o boală multifactorială, poate fi de sine stătătoare și să declanșeze alte perturbări la nivelul organismului, dar în același timp poate exista în contextul altor comorbidități. Cele mai frecvente cauze de steatoză hepatică (ficat gras) sunt: obezitatea (persoanele cu indice de masă corporală peste 30, bărbați cu circumferința taliei peste 102 cm, femei cu circumferința taliei peste 88cm), dislipidemiile, care pot fi de consum, prin exces alimentar sau genetice,  virusurile hepatice B, C, Boala Wilson, diabetul zaharat”, a enumerat dr. Cristina Prunoiu.

Potrivit medicului internist, până la 75% dintre persoanele cu diabet au steatoză hepatică.

Însă 9 din 10 cazuri de steatoză hepatică ar putea fi prevenite prin reducerea consumului de alcool, printr-o alimentație sănătoasă, prin evitarea excesului de calorii și diminuarea consumului de alimente bogate în grăsimi, dulciuri și băuturi îndulcite, prin evitarea sedentarismului, controlul greutății și renunțarea la fumat.

50% dintre pacienți nu au niciun fel de simptom

Sunt anumite categorii de persoane care au un risc crescut de-a avea boala ficatului gras. Cei care lucrează în anumite medii toxice, cu anumite substanțe toxice care declanșează și ele tulburări metabolice, pot face steatoză hepatică.

,,20% din persoanele normoponderale, deci cu greutate normală, adaptate vârstei și sexului, pot avea o steatoză hepatică prin consum exagerat de alimente și băuturi cu fructoză, prin consumul de alimente bogate în grăsimi sau steatoză hepatică determinată genetic. Cred că aici intervine mult și rolul medicului de familie, care având pacienți cu anumite boli și suspicionând o steatoză hepatică, poate să îi trimită către medicul specialist, fiindcă 50% dintre pacienți nu simt absolut nimic, nu au niciun fel de simptom. Alți 50% au simptome nespecifice”, a spus dr. Cristina Prunoiu.

Investigații utile pentru a depista boala ficatului gras

Cei mai mulți dintre pacienții cu ficat gras ajung la medic cu forme severe și complicații. Unii dintre ei vin la medicul specialist pur și simplu la un control sau pentru alte probleme de sănătate.

Realizarea testelor de screening anuale specifice ficatului, inclusiv ecografia abdominală este recomandată tuturor, dar în special celor mai expuși riscului, respectiv persoanele peste 35 de ani, mai ales cele care au și diabet zaharat de tip 2, obezitate, hipertensiune arterială sau orice altă boală metabolică.

,,În momentul în care presupunem o astfel de boală, steatoza hepatică, facem mai multe investigații, teste de laborator care pot să arate cât este de afectat ficatul, dacă este inflamație hepatică, profilul lipidic al pacientului respectiv, dar și teste imagistice și aici vorbim de ecografia abdominală, o metodă care are o sensibilitate de 90% pentru steatoza hepatică, de investigații imagistice superioare: tomografie computerizată, rezonanță magnetică nucleară”, a afirmat medicul internist.

Există și teste invazive precum puncția biopsie hepatică, care se practică mai rar în cazul steatozei hepatice, dar și teste neinvazive, care pot înlocui această puncție biopsie hepatică, și care pot determina gradul de inflamație și activitate a celulelor hepatice și gradul de fibroză.

,,Este foarte importantă evoluția unei steatoze simple către steato-hepatită, de la inflamație către fibroză, ciroză și către cancerul hepatocelular. Sunt situații în care pacienții într-adevăr nu realizează sau nu vor să înțeleagă severitatea și evoluția bolii, către ce se poate îndrepta o banală steatoză”, a semnalat dr. Cristina Prunoiu.

Legătură între boala cronică renală și ficatul gras

Steatoza hepatică nealcoolică este prezentă la 33% din populația adultă din Statele Unite. În 2018, aproape 20% dintre canadieni sufereau de această boală, adică în jur de 7 milioane de oameni. ,,La nivel mondial până la 35% din populație este afectată”, a spus dr. Cristina Prunoiu.

Cercetătorii japonezi, preocupați de această afecțiune, au utilizat o nouă clasificare a steatozei hepatice bazată pe prezența disfuncției metabolice și a consumului de alcool. După ce a analizat 12.138 de indivizi japonezi care au beneficiat de examinări anuale de sănătate care au inclus ultrasonografie abdominală pe o perioadă de 10 ani, dr. Kazuma Mori, de la Școala de Medicină a Universității Medicale Sapporo din Japonia, a ajuns la concluzia că noua definiție a ficatului îmbunătățește predicția bolii renale.

Oamenii de știință japonezi au descoperit că 16,2% dintre participanți (17,2% dintre bărbați; 14,2% dintre femei) au făcut și boală cronică de rinichi. „În practica clinică, este posibil să se identifice pacienții cu risc crescut de boală cronică de rinichi printre cei cu ficat gras, prin noua clasificare a steatozei hepatice”, a declarat dr. Kazuma Mori.

Tratamentul bolii ficatului gras este legat de cauza care a dus la producerea ei. Un rol important îl joacă stilul de viață, greutatea corporală,  alimentație care să nu fie bogată în zaharuri și în lipide.

,,O alimentație până la urmă echilibrată este cheia. Este important uzul și nu abuzul anumitor alimente, iar pacientul trebuie să vrea să își recapete starea de sănătate și să gândească pe termen lung. Consumul de alcool este foarte, foarte important în declanșarea bolii. Un consum de alcool la femei de peste 20 grame alcool pur pe zi, la bărbați peste 30 grame, în decurs de 2 ani de zile poate să ducă la steatoză hepatică. Și aici deja vorbim de boală alcoolică hepatică, care duce către ciroză, către cancer hepatic. Dincolo de dependență, de implicațiile psiho-sociale ale alcoolului, steatoza hepatică este o boală de fapt foarte complexă, care implică nu numai medicul internist, ci și medicul diabetolog, medicul nutriționist, psihoterapeutul. O echipă ar putea să ajute foarte mult persoana respectivă, dacă dorește să fie ajutată”, a afirmat dr. Cristina Prunoiu.

Și copiii pot dezvolta steatoza hepatică

Boala ficatului gras este depistată și la copii, din cauza obezității infantile, tot mai răspândite. Se estimează că un copil canadian din 10 este supraponderal, numărul acestora aproape s-a triplat în ultimul deceniu. În Canada, se crede că boala ficatului gras apare la unul din cinci copii supraponderali sau obezi. La nivel mondial, boala ficatului gras afectează 3% până la 10% dintre copiii cu greutate normală și 25-55% dintre copiii obezi. În plus, studii recente sugerează că anomaliile metabolice pot începe devreme în viață în uter și pot cauza boala ficatului gras la copii mici, astfel se explică de ce aceasta poate fi întâlnită la copii de până în doi ani.

Boala ficatului gras este mai frecventă la băieți decât la fete și la copiii care au membri ai familiei cu ficat gras sau diabet de tip 2. Creșterea aportului caloric și reducerea activității fizice în ultimii ani au contribuit, fără îndoială, la creșterea obezității și la o creștere paralelă a prevalenței bolii ficatului gras nonalcoolic (NAFLD). Dar steatoza hepatică simplă este o afecțiune reversibilă, care poate fi corectată prin modificări ale stilului de viață, cum ar fi activitatea fizică și intervențiile dietetice.