Starea de bine digestivă depinde într-o mare măsură de alimentele pe care le incluzi în dieta zilnică, dar nu numai FOTO: Shutterstock
Acest articol este realizat cu sprijinul
De multe ori, stările de oboseală, deranjul la stomac sau iritațiile pielii, balonările sau borborismele, precum și unele provocări autoimune sunt cauzate sau agravate de probleme digestive.
Microbiomul intestinal, adică totalitatea bacteriilor, virusurilor și fungilor care se găsesc în intestinul nostru, poate fi sănătos, și se definește prin starea de eubioză, sau în stare de dezechilibru, și atunci caracterizăm disbioza. Fiecare persoană are peste 200 de specii diferite, iar diversitatea și numărul echilibrat al acestora definește eubioza.
Legătura dintre disbioză și boli autoimune, boli cardiovasculare sau cancere
Bacteriile pot fi benefice pentru organism sau cu efect nociv, iar când predomină cele cu efect negativ, apar tulburări digestive, superproducție de gaze, meteorism, crampe sau dureri abdominale. Cercetările au stabilit legături între dezechilibrul microbiomului intestinal și boli autoimune, tulburări endocrine, boli cardiovasculare sau gastrointestinale, afecțiuni psihiatrice sau cancere.
Cum influențăm microbiomul intestinal și ce pași avem de făcut pentru o bună sănătate digestivă?
Alimentația este punctul-cheie în modularea microbiomului intestinal. Iar aici rolul major îl are aportul de prebiotice prin fibre alimentare din cereale integrale, dar și leguminoase, vegetale și fructe. Aceste prebiotice hrănesc „bacteriile bune“ din intestin și duc la crearea de acizi grași cu lanț scurt care au efect benefic asupra sănătății. Dar un rol major este atribuit și probioticelor, care pot fi aduse din alimente fermentate: iaurt, chefir, brânzeturi fermentate (ricotta, parmezan) sau murături, kimchi.
Un stil de viață dezordonat favorizează disbioza. Nopțile nedormite, alcoolul, fumatul perturbă grav starea microbiomului intestinal. Un somn odihnitor, revigorant favorizează echilibrul organismului.
De asemenea, controlul stresului, relaxarea ajută la reechilibrarea hormonală. Dezechilibrele hormonale (hormoni sexuali, cortizol, hormoni tiroidieni) afectează motilitatea intestinală, dar și funcționarea tuturor organelor.
Mișcarea sănătoasă energizează tot corpul și stimulează peristaltismul intestinal fiziologic, favorizând tranzitul normal.
Hidratarea corespunzătoare aduce apă, electroliți și menține digestia optimă.
Mindful eating – adică alimentația corectă, responsabilă, înțeleaptă. În practică, mâncăm încet, gustăm cu plăcere aroma, textura fiecărui aliment și facem ca masa să dureze măcar 20 de minute, în așa fel încât să devină o experiență plurisenzorială plăcută și memorabilă pentru creierul nostru.
Aici găsești un chestionar unde poți completa un test simplu care îți analizează stilul alimentar și îți oferă recomandări personalizate pentru o rutină mai prietenoasă cu digestia ta.
Dr. Anca Hâncu
Dr Anca Hâncu, autoarea acestui articol, este doctor în științe medicale, nutriționist, medic generalist, și o puteți găsi la Centrul de medicina stilului de viață MedLife, București, la Clinica Floreasca, București. Dr. Anca Hâncu este și coordonatoarea cursului de medicina stilului de viață în cadrul Universității „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca.
