Cristiana Oprișescu, psihoterapeut Regina Maria: ,,Primul pas în vindecarea depresiei este recunoașterea problemei”. Semnele la care ar trebui să fim atenți
Depresia este o tulburare mentală extrem de frecvent întâlnită în rândul femeilor, deși nici bărbații nu sunt excluși. La nivel global, se estimează că 5% dintre adulți suferă de depresie, care potrivit Organizației Mondială a Sănătății (OMS) poate duce la sinucidere. Oricine se poate confrunta cu depresie, indiferent de vârstă, religie, sex ori educație.
Care sunt semnele că treci printr-un episod depresiv și ce avem de făcut, explică Cristiana Oprișescu, psihoterapeut în cadrul Clinicilor de Psihoterapie Regina Maria (FOTO).
Când tristețea arată altfel. Aceeași stare, simptome diferite
Oamenii care au trecut prin abuzuri, au suferit pierderi grave sau au avut alte evenimente stresante au riscuri mai mari de a dezvolta depresie, acea tulburare mentală comună care se traduce prin pierderea plăcerii sau a interesului pentru activități pe perioade lungi de timp. Depresia poate afecta toate aspectele vieții, inclusiv relațiile cu familia, prietenii și comunitatea, în cazul adulților. Observată din timp, această stare poate fi ameliorată cu ajutorul specialiștilor în sănătate mintală.
„Există anumite simptome specifice sau semne prin care recunoaștem depresia în corpul nostru. Acestea sunt relevante dacă au fost prezente cel puțin două săptămâni și s-au manifestat aproape zilnic în viața individului. În corp, depresia dă cel mai frecvent aceste simptome: oboseală și lipsă de energie, agitație și lentoare psihomotorie, insomnie sau hipersomnie, scăderea apetitului alimentar care este urmată de scădere ponderală semnificativă și sau creștere în greutate. Aceste manifestări sunt adesea asociate cu stare de tristețe accentuată, cu lipsa interesului pentru activitățile plăcute, cu izolare de prieteni și pesimism”, a precizat Cristiana Oprișescu, psihoterapeut sistemic pentru cuplu și familie și psiholog clinician.
Sunt prezente și alte simptome, care pot include:
- slabă concentrare
- sentimente de vinovăție excesivă sau valoare de sine scăzută
- deznădejde cu privire la viitor
- gânduri despre moarte sau sinucidere.
Depresia este cu aproximativ 50% mai frecventă la femei decât la bărbați. La nivel mondial, peste 10% dintre femeile însărcinate și femeile care tocmai au născut suferă de depresie postnatală. Specialiștii în sănătate mintală atrag însă atenția că depresia nu arată la fel, depinde de fiecare individ în parte.
Depresia în funcție de vârstă
Copiii pot fi anxioși sau nervoși, se pot preface că sunt bolnavi, pot refuza să meargă la școală, se pot agăța de un părinte sau își pot face griji că un părinte ar putea muri. Adolescenții pot fi ușor frustrați, se simt neliniștiți sau au o stimă de sine scăzută. Ei pot avea și alte tulburări, cum ar fi anxietatea, o tulburare de alimentație, tulburare de deficit de atenție/hiperactivitate. Sunt mai susceptibili de a experimenta somnolență excesivă (numită hipersomnie) și apetit crescut (numit hiperfagie). Tinerii în schimb sunt mai predispuși să fie iritabili, să se plângă de creștere în greutate și de hipersomnie și să aibă o viziune negativă asupra vieții și viitorului. Ei au adesea alte tulburări, cum ar fi: o anxietate generalizată, fobia socială, tulburarea de panică sau tulburarea dată de consum de substanțe.
Adulții de vârstă mijlocie pot avea mai multe episoade depresive, scăderea libidoului, insomnie la mijlocul nopții sau trezire dimineață devreme. Ei raportează adesea probleme de stomac, cum ar fi diareea sau constipația.
Adulții în vârstă simt adesea tristețe, durere sau alte simptome mai puțin evidente. Ei pot raporta lipsa emoțiilor mai degrabă decât o dispoziție depresivă.
Sinuciderea, a patra cauză de deces la tineri
Un episod depresiv poate fi clasificat ca ușor, moderat sau sever, în funcție de numărul și severitatea simptomelor, precum și de impactul asupra funcționării individului.
Peste 700 000 de oameni se sinucid în fiecare an. Potrivit OMS, sinuciderea este a patra cauză de deces la tinerii de 15-29 de ani. În 2022, aproape 50.000 de americani s-au sinucis, devenind a 11-a cauză de deces în țară și a doua cauză de deces în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 10-14 și 25-34.
Referindu-se la studenți, dr. Neha Jain, profesor asociat de psihiatrie la Universitatea din Connecticut, a explicat că există mai multe semne de avertizare pe care cei din jur pot să le observe: o schimbare majoră în tiparele de alimentație sau de somn a unui tânăr, creșterea anxietății, furiei sau agitației.
„Când un student vorbește doar despre dorința de a muri, se simte fără speranță, deprimat, vorbește despre sentimentul de rușine sau vinovăție, vorbește despre a fi o povară pentru ceilalți, este complet retras și nu mai interacționează cu oamenii poate fi un semn de avertizare”, a precizat medicul american, care îi îndeamnă pe cei care prezintă semne sau simptome de depresie care nu dispar, să discute cu un profesionist în sănătate mintală, iar pe cei din jurul acestora să-i încurajeze să caute ajutor.
Și psihoterapeutul român are un mesaj pentru aceste persoane. „Poți să depășești depresia, dacă iei la timp măsurile potrivite. În cadrul unei ședințe de psihoterapie putem să vorbim împreună despre depresie. Primul pas în vindecare este recunoașterea problemei, iar pașii următori îi putem face împreună”, a spus Cristiana Oprișescu.
Anxietatea și depresia vin la pachet
Anxietatea și tulburările depresive sunt frecvente, luate împreună cele două afectează peste 40 de milioane de adulți din SUA. Organizația Mondială a Sănătății a estimat că pandemia de COVID-19 a dus la o creștere cu 27,6% a depresiei și la o creștere cu 25,6% a tulburărilor de anxietate la nivel mondial în 2020.
Cele mai frecvente tulburări de anxietate includ fobiile- fricile de animale, cum ar fi păianjeni, pisici sau câini; de înălțimi, de furtuni, cutremure, de ace sau de proceduri medicale invazive; dar și de avioane, lifturi sau locuri închise, dar și tulburările de anxietate socială, de separare.
„Anxietatea este o stare de neliniște în care simțim frică, tensiune în corp, îngrijorare. Și acestea au uneori un nivel foarte scăzut, alteori un nivel foarte ridicat. Știm cu toții că oamenii simt anxietatea la un moment dat în viață. De exemplu, putem să simțim anxietate atunci când susținem un examen sau când mergem la un interviu pentru un job. În astfel de situații, anxietatea este ceva firesc. Emoțiile sunt normale, dar în momentul în care nu mai putem să controlăm emoțiile și îngrijorarea ne cuprinde în constant în toate activitățile pe care le facem în fiecare zi, înseamnă că avem o problemă de sănătate mintală care trebuie luată în serios și tratată ca atare”, a afirmat Cristiana Oprișescu.
Este obișnuit ca cei care se luptă cu tulburări de anxietate să se lupte și cu depresia sau invers. Aproape 10% din populația lumii suferă de anxietate și depresie. Deși tulburările de anxietate și depresie sunt tratabile, există terapii nonfarmacologice și tratamente eficiene pentru depresia ușoară, moderată și severă, inclusiv medicamente, doar un mic procent din persoanele afectate fac tratament.