Creier tânăr în ciuda vârstei. De ce este important să-ți antrenezi creierul, explică un specialist în longevitate

Creierul ne controlează gândirea, mișcarea, emoțiile și tot el este depozitarul personalității și al amintirilor noastre. Pe cât de complexă este structura lui – una dintre cele mai complexe din univers – pe atât de sensibil este. Sănătatea acestui organ este foarte importantă atât pentru longevitatea vieții, cât și pentru calitatea acesteia. Ce putem face pentru a-i păstra bunăstarea cât mai mult timp, detaliem mai jos.

Creierul este compus din miliarde de celule nervoase, numite neuroni, care colectează, procesează și trimit informații către restul corpului. O rețea complexă de circuite electrice leagă toți acești neuroni și le permit să „comunice” între ei. Conexiunile sunt cruciale pentru că prin ele neuronii transmit mesajele către ale părți ale corpului, cu ajutorul sistemului nervos.

De ce copiii învață mai ușor comparativ cu adulții

La tinerețe, creierul abundă de neuroni care îl ajută să preia rapid informațiile noi și să formeze noi conexiuni neuronale. Această abilitate a creierului de a forma și adapta vasta rețea de conexiuni neuronale se numește neuroplasticitate. Iar această neuroplasticitate este motivul pentru care copiii învață mult mai ușor o limbă străină sau orice altceva, comparativ cu adulții, explică dr. Prashanthi Vemuri, expert al Clinicii Mayo în cercetarea creierului și a tulburările neurodegenerative.

Creierul se află în creștere, dezvoltare și maturizare până în jurul vârstei de 25 de ani, mai spune specialistul, după care începe să se micșoreze, rata de contracție crescând după vârsta de 60 de ani.

Această schimbare, intervenită pe măsură ce îmbătrânim, poate afecta funcțiile cognitive precum memoria, viteza de procesare a informațiilor, învățarea, luarea deciziilor, aspecte care pot face o persoană să simtă că are o minte mai puțin ascuțită, odată cu vârsta.

În plus, leziunile la nivelul capului, bolile din categoria demențelor – precum Alzheimer – boala Parkinson pot provoca deteriorarea sau distrugerea celulelor nervoase care nu mai pot fi înclouite.

Studii recente au arătat că, deși numărul de neuroni se poate reduce odată cu vârsta, neuroplasticitatea acestui organ îl ajută să-și păstreze capacitatea de a se adapta atât structural, cât și funcțional, pe parcursul vieții.

Top 10 piloni ai unei vieți lungi și sănătoase

O serie de strategii ajută la menținerea și chiar la îmbunătățirea sănătății creierului. O viață nu doar lungă, ci și sănătoasă se sprijină pe zece piloni, este de părere conf. univ. dr. Ana Capisizu, medic primar de geriatrie și gerontologie, Cordonator al Centrului de Longevitate din Policlinica Regina Maria Floreasca. Acești piloni sunt mișcarea, alimentația, somnul, managementul stresului, stimularea cognitivă, conexiunile sociale, renunțarea la fumat, activitățile plăcute – precum muzica, pictura, grădinăritul – și nu în ultimul rând, screeningul medical.

 ,,Dacă ar fi să fac o prioritizare a acestora, într-o ordine a importanței asupra sănătății aș propune: mișcarea, alimentația, somnul, managementul stresului. De asemenea, este foarte importantă stimularea cognitivă pentru sănătatea mentală, ca și conexiunile sociale. Omul este o persoană socială și are nevoie de acest tip de relații. Izolarea nu îi este favorabilă, îl conduce la vulnerabilitate, la depresie”, a precizat coordonatoarea Centrului de Longevitate, din Policlinica Regina Maria Floreasca pentru HotNews.

Persoanele care sunt active fizic au mai multe șanse să-și mențină mintea ascuțită. Activitatea fizică, efectuată în mod regulat, îmbunătățește echilibrul, flexibilitatea, puterea, energia și dispoziția deopotrivă. Cercetările sugerează că exercițiile fizice pot reduce riscul de a dezvolta boala Alzheimer.

Specialiștii Departamentului de Sănătate și Servicii Sociale al SUA – Department of Health and Human Services  – recomandă adulților sănătoși să efectueze cel puțin 150 de minute pe săptămână, de activitate fizică moderată, cum este, de exemplu, mersul pe jos. Sau 75 de minute pe săptămână de jogging.

Leziunile cerebrale sunt periculoase

O leziune cerebrală poate avea un impact semnificativ pe termen lung asupra vieții unei persoane. Aceste leziuni pot afecta gândirea, coordonarea, memoria, vorbirea, emoțiile. Recomandarea ar fi ca întotdeauna când efectuați o activitate fizică supusă riscului de răni la cap să purtați o cască. Astfel de activități sunt ciclismul, schiul, călăria, mersul pe motocicletă sau un vehicul de teren. Alte cauze comune al traumatismelor craniene sunt accidentele de mașină și căderile. Centura de siguranță trebuie fixată mereu atunci când circulați cu automobilul, iar pentru a nu cădea fiți atenți la scări – de preferat să fie bine iluminate -, pe teren denivelat. Asigurați-vă că toate covoarele sunt bine fixate pe podea astfel încât să nu există riscul de a vă împiedica sau a aluneca pe ele.

O altă metodă de a ne păstra creierul în formă este aceea de a avea grijă de sănătate. Anumite afecțiuni mmedicale pot crește riscul de a dezvolta probleme de gândire și de memorie. De asemenea, pot crește riscul de a suferi un accident vascular cerebral în urma căruia vasele de sânge din creier să fie deteriorate. Printre cele mai frecvente dintre aceste afecțiuni se numără diabetul, bolile de inimă și hipertensiunea arterială. Persoanele care au aceste afecțiuni trebuie să țină seama de sfaturile medicale pentru a le controla, iar cele care nu le au pot cere sfatul profesioniștilor din sănătate în privința prevenției.

Socializarea ține creierul sănătos

Întâlnirile cu prietenii sunt, la rândul lor, o modalitate de a preveni depresia și a înlătura stresul. Atât depresia cât și stresul sunt factori care pot accelera pierderea memoriei. Izolarea socială și singurătatea au fost, de asemenea, factori legați de un risc mai mare de scădere a abilităților de gândire și de boală Alzheimer.

Somnul de bună calitate îmbunătățește funcțiile creierului și memoria și ne menține alerți pe timpul zilei. Este indicat ca fiecare adult să doarmă între 7 și 9 ore pe noapte. Somnul sănătos trebuie să fie o prioritate, condițiile care-l perturbă – apneea, de exemplu – netratate pot crește riscul de demență și declin cognitiv.

Alimentația este un factor important în sănătatea creierului. În special dieta MIND – Mediterranean-DASH Intervention for Neurodegenerative Delay, potrivit Mayo Clinic. Regimul alimentar combină dieta mediteraneană cu cel DASH – Dietary Approaches to Stop Hypertension – cu scopul de a preveni declinul cognitiv și a îmbunătăți sănătatea psihică. Dieta se bazează pe consumul de alimente sănătoase pentru creier precum cerealele integrale, peștele, nucile, uleiul de măsline, fructele și legumele. Acestea conțin vitamine și minerale, acizi grași omega-3 și antioxidanți care îmbunătățesc concentrarea mintală și încetinesc declinul cognitiv, potrivit Harvard.edu. Dieta limitează consumul de unt, branză, carne roșie și dulciuri.

„Use it or lose it” – „Folosește-l sau se va atrofia”

Pentru a se menține sănătos creierul are nevoie de antrenament, așa cum și mușchii au. Activitățile precum rezolvarea cuvintelor încrucișate, cititul, șahul, învățarea unui instrument muzical, voluntariatul, antrenează mintea ajută la îmbunătățirea funcției creierului și a memoriei.

În schimb, unele medicamente, drogurile, alcoolul pot afecta modul în care celulele nervoase comunică unele cu altele. De asemenea, pot avea efect asupra capacității creierului de a reacționa, planifica, de a rezolva probleme și de a controla impulsurile. Instrucțiunile referitoare la administrarea medicamentelor trebuie respectate întocmai, inclusiv cele obținute fără prescripție medicală. Cât privește alcoolul, acesta trebuie limitat la un pahar pe zi, pentru femei și două, pentru bărbați.

Ieșirea din activitate este un moment important pentru a ne concentra asupra neuroplasticității creierului nostru, recomandă dr. Vemuri, pentru că acesta este un moment care aduce cu sine o schimbare semnificativă în stilul de viață al unei persoane. Adesea, funcția cognitivă poate scădea deoarece oamenii efectuează sarcini mai puțin complicate, iar solicitările asupra creierului sunt mai mici, explică specialistul: „Prin urmare, pensionarea poate fi o oportunitate de a ne folosi creierul pentru a-l putea păstra funcțional.”