Momentul adevărului: știi ce tip de atașament ai?

    Alex și Diana sunt împreună de un an. Vor să meargă la terapie de cuplu din cauza neînțelegerilor dintre ei pe care nu le pot rezolva singuri. Mai exact, când cei doi se ceartă, suferă, fiecare în parte, foarte tare. Problema lor nu este faptul că nu se iubesc, ci faptul că în disputele lor se rănesc reciproc foarte tare.
    Dinamica lor arată așa: Alex se închide în sinea lui, în timp ce Diana are nevoie să discute „la cald”despre ceea ce li se întâmplă. Cu cât Alex se retrage și se închide mai mult, cu atât Diana insistă. Ceea ce nici unul, nici altul nu știu este că stilurile lor de atașament le influențează reacțiile.

    Maria este entuziasmată de noul bărbat din viața ei, Cătălin, cu care se vede de aproximativ o lună și jumătate. Se simte deja îndrăgostită de el și este preocupată să nu facă vreun pas greșit și să-l îndepărteze. Și-a propus să îl lase pe el să preia inițiativa, dar este atât de nerăbdătoare încât se gândește toată ziua să îi trimită sms-uri sau e-mailuri nostime, ca să îi atragă atenția. Cătălin se întreabă însă dacă Maria este femeia visurilor lui sau nu.
    Cum arată aceasta „femeie ideală”? Are un corp de fotomodel, îi citește gândurile, are încredere în sine, nu se ceartă niciodată și totul este perfect între ei. Cam toate femeile în carne și oase pe care le-a întâlnit, l-au dezamăgit, necomparându-se cu această fantasmă minunată. Începe să vadă deja defecte și la Maria. Parcă nu i se mai pare atât de frumoasă ca la început, parcă mestecă într-un fel anume… Are, oare, relația lor vreun viitor? Sau, în plan individual, au șanse să își găsească „persoana potrivită”?

    Ce este stilul de atașament?

    John Bowlby – reputat psiholog britanic – este cel care a dezvoltat teoria legăturilor de atașament pe care le formăm de-a lungul vieții, considerând comportamentele de atașament ca fiind temelia oricărei interacțiuni pe care o avem cu oamenii, în special în relațiile romantice.

    Atașamentul se formează dintr-o nevoie primară, pe care o avem încă de la naștere, de a intra în relație cu cineva. Primele noastre figuri de atașament sunt, așadar, reprezentate de părinții noștri. În funcție de ceea ce ne-au oferit aceștia, la nivel de afecțiune și de comunicare, ne vom dezvolta, la maturitate, propriul stil de a relaționa. De pildă, dacă am avut o copilărie în care ne-am simțit în siguranță, protejați și apropiați de părinții noștri, vom dezvolta ceea ce se numește un stil de atașament securizant. Dacă, în schimb, am avut o copilărie în care nu ne-am simțit în siguranță, poate cu o mamă anxioasă și hiperprotectivă, cu părinți reci, absenți emoțional sau abuzivi, cel mai probabil vom dezvolta un stil de atașament insecurizant. 

    Care sunt principalele stiluri de atașament?

    1. Stilul de atașament securizant

    Dacă ai un stil de atașament securizant, te simți apropiat de oameni. Cel mai probabil ai o stimă de sine bună și îi consideri pe ceilalți demni de încredere și capabili de afecțiune. Dai dovadă de siguranță de sine, ești mai puțin înclinat către conflicte și ai capacitatea de a iubi și de a ierta. În cadrul relațiilor intime ești optimist și te simți iubit.

    2. Stilul de atașament anxios

    Dacă trăiești cu o anxietate de abandon ridicată, ai tendința să dai vina pe tine ori pe celălalt sau te simți deseori impulsiv, deznădăjduit și nu ai încredere în tine sau în partener în timpul  tentativelor de soluționare a conflictelor. Alte semne că ai acest tip de atașament sunt spaima că vei fi părăsit, gânduri despre un potențial sfârșit al relației, anxietate și o sensibilitate ridicată la semnalele de respingere.

    Dacă te afli în această categorie, cel mai bine pentru tine este să găsești un partener cu un stil de atașament securizant, care îți va împlini nevoile de apropiere și intimitate fără să se sperie de ele, va face din starea ta de bine o prioritate și va interpreta corect indiciile verbale și nonverbale pe care le transmiți.

    3. Stilul de atașament evitant

    Persoanele cu un stil de atașament evitant pun semnul egal între pierderea independenței personale și intimitate, încercând, în consecință, să limiteze apropierea față de persoana iubită.

    Un stil de atașament evitant se caracterizează prin retragere fizică și psihică, refuzarea apropierii, sentimentul că ești constrâns să te dezvalui sau evitarea intimității sexuale. Simți deseori ambivalență și îți reprimi furia, dezangajându-te afectiv de partener. 

    În relațiile de cuplu, aceste tipare își vor face simțită prezența cu siguranță. Doi parteneri cu un stil de atașament securizant vor ști să își comunice corect nevoile și să își gestioneze eficient conflictele, în timp ce este posibil ca două persoane cu un stil de atașament evitant să nu înceapă o relație tocmai din cauza trăsăturilor comune care nu vor crea tensiunea erotică necesară demarării. Tiparul anxios va fi mereu temător că ar putea pierde relația și nu de puține ori acest scenariu chiar are loc, provocat chiar de el.

    Dacă nu devenim conștienți de aceste trăsături, ajungem în povești similare de iubire, cu sfârșituri similare, întrebându-ne la nesfârșit „De ce mi se întâmplă mereu asta?”.

    Strategii de schimbare

    Dacă îți dai seama că stilul tău de atașament îți provoacă dificultăți în relații și vrei să te schimbi, iată câteva sfaturi:

    1. Descoperă-ți strategiile de retragere. Dacă simți că intri în zona în care te retragi, nu acționa. Oprește-te și analizează de ce faci asta. Este posibil să fie mecanismul tău care se declanșează în fața apropierii emoționale față de altcineva. Nu uita, împreună, dar separat nu este o rețetă bună pentru relații. 
    2. Conștientizează că nu există „alesul”. Da, greu gând, dar adevărat. Chiar dacă există, gândește-te ce pierzi în timpul în care îl aștepți: ratezi șansa unor conexiuni autentice și satisfăcătoare cu alți oameni, care se pot transforma în relații de iubire la care nici nu ai visat!
    3. Caută cărți sau urmărește materiale științifice, studii psihologice menite să te ajute să clarifici în ce constă stilul tău de atașament, astfel încât să reușești să îl observi și să îți oprești reacțiile la timp.
    4. Respectă-te și respectă-ți partenerul! Pentru a elimina tensiunile din relații și pentru a avea o satisfacție relațională mare, e nevoie să înveți să îți controlezi gândurile negative și să adopți comportamente noi, concrete, mai sănătoase pentru interacțiunea dintre voi.
    5. Dezvoltare personală: fie că alegi calea terapiei sau cursuri de dezvoltare personală, îți crești șansele nu numai să îți găsești sau să îți păstrezi relația de cuplu, dar să fiți amândoi fericiți și apropiați în relație.
    6. Meditează: această sugestie se aplică mai ales dacă ești un partener anxios sau evitant. Meditația te ajută să îți calmezi reacțiile de impulsivitate și să abordezi interacțiunea cu partenerul cu mai mult calm.
    7. Învață să comunici eficient. Aceasta poate că este cea mai importantă sugestie. Comunicarea eficientă este temelia oricărei relații. Mai exact, acest lucru înseamnă să îți comunici gândurile și emoțiile într-un mod adecvat, astfel încât să fie înțelese de celălalt partener.

    Suntem ființe capabile de schimbare și adaptare. Chiar dacă relațiile noastre de atașament din copilărie nu au fost perfecte sau ideale, maturitatea ne dă șansa să corectăm ceea ce am învățat greșit. Concentrează-ți în primul rând atenția pe autenticitate, compasiune și empatie. Acestea vor fi întotdeauna mai puternice decât orice forme de autosabotare sau distrugere ai avea. Și, nu în ultimul rând, nu uita că viața este un proces continuu de învățare, așa că ai toate șansele să găsești și să construiești relația care te va face fericit!

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook