Care sunt cele mai bune diete care ne ajută să trăim mult și bine, explică dr. Ruxandra Avramescu, medic specialist diabet zaharat, nutriție și boli metabolice - SmartLiving

Care sunt cele mai bune diete care ne ajută să trăim mult și bine, explică dr. Ruxandra Avramescu, medic specialist diabet zaharat, nutriție și boli metabolice

Dieta joacă un rol important în longevitate, nu degeaba medicii nutriționiști pledează pentru consumul unor alimente care-i ajută pe oameni să trăiască mai mult și să-și reducă riscul de boli cronice ce scad calitatea vieții. ,,S-au dovedit eficiente dietele care reduc riscul cardiovascular, rezistența la insulină, precum dieta de tip Mediteranean, dieta DASH, dar și dieta MIND pentru susținerea funcției cognitive”, ne-a explicat dr. Ruxandra Avramescu, medic specialist diabet, nutriție, boli metabolice, medic în cadrul Centrului de Longevitate Regina Maria Floreasca și coordonatorul Centrului de Management al Obezității la Regina Maria Perla.

Nu exista pana in prezent dovezi stiintifice care sa sustina o dieta universala, ideala pentru prelungirea vietii, dar exista dovezi referitoare la beneficiile  asupra starii de sanatate  si a calitatii vietii a unor alimente incluse in unele diete consacrate, cum ar fi: alimente minim procesate, produsele integrale, legumele si fructele, leguminoasele, oleaginoasele.

,,Dacă privim corect termenul de longevitate, adică de creștere a duratei de viață cu păstrarea stării de sănătate fizică. mentală și emoțională, exista diete cu evidențe științifice pentru scăderea riscului de îmbolnăvire. Pentru prelungirea duratei vietii insa, exista studii doar pe animale- pe soareci. La oameni insa, procesele sunt mult mai complexe si mai individuale, pentru ca vizeaza si absorbtia nutrientilor care e diferita de la individ la individ functie de microbiomul intestinal, metabolismul este diferit,  necesarul caloric este diferit.

Speranța de viață poate crește cu până la 10 ani în urma unor diete sănătoase

Un studiu efectuat de cercetători britanici a demonstrat că aderarea oamenilor la regimuri alimentare sănătoase poate preveni dezvoltarea bolilor netransmisibile și poate influența speranța de viață. Trecerea de la un stil alimentar nesănătos

la implementarea recomandărilor dietetice ale Ghidului Eatwell de către britanici a fost asociată cu creșterea speranței de viață de 8,9 pentru barbati și respectiv de 8,6 ani pentru femeile de 40 de ani,. Populația generală din Marea Britanie care a adoptat recomandările acestui ghid s-a bucurat de o creștere a longevității cu 10,8 ani în cazul bărbaților, respectiv 10,4 ani în cel al femeilor.

Oamenii de știință britanici au arătat că modelul alimentar asociat longevității a inclus un aport moderat de cereale integrale, fructe, pește și carne albă; un aport ridicat de lapte și lactate, legume, nuci și leguminoase; un aport relativ scăzut de ouă, carne roșie și băuturi îndulcite cu zahăr și un aport redus de cereale rafinate și carne procesată.

,,Semințele, nucile, uleiul de măsline, cerealele și produsele integrale, legumele si fructele, peștele sunt baza dietei mediteraneene. Dieta DASH seamănă cu dieta mediteraneană, doar că insistă mai mult pe aportul de legume si fructe bogate în potasiu si pe scaderea consumului de sare pentru a preveni hipertensiunea arteriala, asociata riscului cardiovascular.Dieta MIND pune accent pe tipul de grăsimi nesaturate, cu beneficii pentru creier și anume pe consumul de pește gras bogat în omega 3, precum scrumbie, sardine, somon, dar și pe consumul de ulei de măsline și de oleaginoase (nuci, semințe crude) . Prin aportul acestor nutrienți ( grasimi nesaturate, fibre si antioxidanti) se îmbunătățește tensiunea, colesterolul, dar scade si  rezistenta la insulina  si  se previne diabetul”, a explicat dr. Ruxandra Avramescu.

Cele mai bune diete în 2024

Experți americani în nutriție, medici specializați în diabet și sănătatea inimii au evaluat mai multe diete pentru caracterul nutrițional, riscurile și beneficiile pentru sănătate, sustenabilitatea pe termen lung și eficacitatea bazată pe dovezi. Ei au analizat punctele forte și punctele slabe ale fiecărei diete și au întocmit o listă cu cele mai bune diete pentru 2024. Potrivit US News & World Report primele în top sunt: dieta mediteraneană, considerată numărul 1 în general, dieta DASH clasată pe locul secund și dieta MIND, care utilizează două diete dovedite – DASH și mediteraneană – care este pe locul trei.

Dieta mediteraneană este potrivita pentru cei care caută o dietă sănătoasă pentru inimă, o dietă prietenoasă cu diabetul sau pentru cei care țin la sănătatea oaselor și articulațiilor.

Dieta DASH este potrivită tuturor celor care suferă de hipertensiune arterială, fiindcă planul de alimentație este flexibil, echilibrat și sănătos pentru inimă. Dieta MIND se concentrează pe alimentele care îmbunătățesc sănătatea creierului pentru a reduce riscul de declin mental.

Postul intermitent și postul periodic – efectele lor asupra îmbătrânirii celulare se studiază încă

Un studiu publicat în 2021 și intitulat sugestiv ,,Post intermitent și periodic, longevitate și boală” și-a propus să descrie diferitele metode de post (postul intermitent și postul periodic) și efectul lor asupra longevității la mai multe organisme, de la drojdie la oameni, legându-le de principalele căi de semnalizare de detectare a nutrienților și concentrându-se pe beneficiile perioadelor de post și de realimentare. De asemenea, cercetătorii au luat în discuție atât potențialul terapeutic, cât și efectele secundare ale postului intermitent cu accent pe cancer, pe boli autoimune, pe boli neurodegenerative. pe boli metabolice și cardiovasculare. Conform studiului, la om, restricția alimentară în proporție de 15% reduce markerii sau factorii de risc pentru o serie de boli legate de vârstă, inclusiv diabet, cancer și boli cardiovasculare, dar provoacă și efecte secundare, care se refera la un indice de masă corporală (IMC) scăzut , cu scaderea masei musculare.

,,Se vorbește foarte mult de postul intermitent, ca metoda de reducere a numarului de calorii, dar cand ne referim la longevitate, este importanta si calitatea caloriilor. Cu alte cuvinte este important și ce mănânc în perioada de hrănire precum și când mănânc, adică orarul meselor. Dintre tipurile de post intermitent, studiile arată că postul intermitent cu organizarea meselor în prima parte a zilei (până în ora 14) are efectele cele mai bune pentru sănătatea metabolică. Acesta se numește time-restricted eating. Altfel, postul intermitent cu reducerea numărului de calorii in zile alternative sau doar două zile pe săptămână, are aproximativ aceleași efecte cu o restricție calorică obișnuită”, a precizat dr. Ruxandra Avramescu.

Postul intermitent și postul periodic acționează asupra îmbătrânirii celulare și a factorilor de risc de boală, dar potențialul de a preveni și trata bolile și efectul postului asupra îmbătrânirii celulare și a mecanismelor moleculare implicate de abia acum încep să fie dezlegate.

,,Cele mai multe studii pe efectele  postului intermitent sunt de durată scurtă, deci nu pot da concluzii despre consecințele asupra longevității. Există un studiu publicat anul acesta -2024 ,în care postul intermitent ținut pe o perioadă mai mare de timp este asociat cu moarte precoce. Este un studiu destul de controversat, exista niște limitări ale studiului, de aceea este necesar să se continue cercetările. Riscul negativ pe care poate să-l aibă un post intermitent este legat, prin scăderea numărului de calorii, de scăderea aportului de proteine Postul intermitent ar putea să aibă insa efecte bune care merita a fi studiate, pentru că se asociază cu niște mecanisme celulare benefice longevitatii, cum ar fi creșterea nivelului de apoptoză, de autofagie, de reparare a organismului, cu scăderea riscului de cancer. De asemenea, s-a constatat că postul intermitent activeaza niște gene (FOXO)  răspunzătoare de mecanismele de reparare ale organismului, deci ar putea să fie implicat în longevitate si de aceea necesită aprofundare prin studii”, a concluzionat dr. Ruxandra Avramescu.

Ai și tu o poveste? Ne-o poți trimite aici

Îți recomandăm să te uiți și la acest video despre sănătatea mintală

Căutare