Viață fără stres. Rețeta descoperită de o câștigătoare a Premiului Nobel
Cele mai multe povești de succes sunt de fapt lecții despre gestionarea stresului și despre puterea rezilienței. Dr. Katalin Karikó, în vârstă de 70 de ani, biochimistă și câștigătoarea premiului Nobel pentru medicină în 2023, a povestit într-un interviu recent cum și-a dobândit perseverența, curajul și încrederea în propriile idei. Inspirată de endocrinologul Hans Selye, pionierul studiilor despre stres, ea a învățat să transforme presiunea și piedicile în motivație. Iată cum a reușit ea, de-a lungul vieții, să nu lase stresul să o împiedice să devină una dintre cele mai importante femei din lumea științifică actuală.
În 2023, Katalin Karikó a primit Premiul Nobel pentru medicină, pentru descoperirile care au făcut posibilă dezvoltarea vaccinurilor ARN mesager (mRNA) într-un timp record. Katalin Karikó nu a dezvoltat vaccinul COVID-19 în sine, dar a studiat decenii la rând ARN-ul mesager, în ciuda neîncrederii celor din jurul său, a lipsei de interes pentru cercetarea sa, a respingerii cererilor sale de finanțare.
Drumul până la una dintre cele mai mari realizări ale științei moderne nu a fost unul ușor, menționează publicația Scientific American. Karikó își spune povestea și în cartea ei de memorii: Breaking Through: My Life in Science care este, de fapt, descrierea călătoriei unei tinere din Ungaria până în sala unde Regele Suediei i-a înmânat premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină. O carieră spectaculoasă, dar cu foarte multe momente de cumpănă, dezamăgiri peste dezamăgiri și, odată cu ele, mult stres de gestionat.
- Citește și: 7 tehnici pentru a combate stresul cronic
Cartea care i-a schimbat perspectiva
Dr. Katalin Karikó a subliniat frecvent în interviurile pe care le-a oferit importanța rezilienței la nivel personal și cum a reușit să gestioneze stresul de-a lungul vieții sale până-n prezent. Perspectivele ei se bazează pe propria experiență, dar și pe învățăturile endocrinologului maghiar-canadian Hans Selye, pe care l-a descoperit când avea 16 ani și a cărui activitate privind impactul stresului asupra organismului i-a influențat profund modul în care a abordat (și încă abordează) provocările din viața sa. Hans Selye este fondatorul „teoriei stresului“, primul om de știință care a identificat legătura dintre stres și unele afecțiuni fizice. De altfel, Selye a fost cel care a inventat și a definit termenul „stres“ în anul 1930.
Cartea „Stresul vieții“ („The stress of life“) scrisă de Hans Selye a ajutat-o pe Karikó și în 1984, unul dintre cei mai grei ani din viața sa, când tatăl ei a murit subit. În momentul pierderii tatălui său, nu a putut să nu se gândească „De ce mi se întâmplă asta?!“, dar a încetat să-și mai adreseze o astfel de întrebare după ce și-a amintit în mod special următoarea recomandare a endocrinologului Selye: „Nu căuta vinovați, concentrează-te pe ceea ce poți controla, transformă stresul rău în stres bun”. Iar când spune stres bun, Katalin Karikó se referă la tensiunea care te ajută să te ridici atunci când ești la pământ, să mergi mai departe sau chiar mai repede atunci când simți că nu mai poți.
„Trebuie să înveți cum să faci față stresului. Este foarte important. Am fost foarte norocoasă că am învățat asta de la Hans Selye, care era și el maghiar și a studiat stresul. În Ungaria, când aveam 16 ani, i-am citit cartea și de atunci am învățat să mă descurc.“
Dr. Katalin Karikó, pentru The Nobel Prize
Stresul, insistă ea, poate fi gestionat dacă prioritizezi sănătatea mintală, faci mișcare cu regularitate, identifici ceea ce nu poți controla și te concentrezi asupra acelor factori asupra cărora ai un minim control.
Sfaturi pentru gestionarea stresului de la Katalin Karikó:
1 Concentrează-te pe ceea ce poți face și pe ce poți schimba
Majoritatea oamenilor sunt epuizați la job, mai ales pentru că se compară cu ceilalți: cu cei care muncesc mai puțin, dar primesc mai mult, sunt plătiți mai bine, sunt promovați, consideră Katalin Karikó. Doar că nu poți schimba astfel de realități, așa că cel mai bine e să nu le acorzi atenție, sunt doar distrageri de la scopul tău. În schimb, insistă ea, consumă-ți energia pentru a deveni tot mai bun, pentru a munci mai mult, pentru a fi mai creativ și a obține performanță.
„Trebuie să te concentrezi pe ceea ce poți face tu. Dacă acorzi atenție altcuiva, de exemplu, nu vei avea succes. Trebuie să te concentrezi asupra a ceea ce poți tu să faci, asupra proiectului tău. Să te bucuri de munca ta indiferent cu ce te ocupi. Asta este cel mai important“, spune laureata Premiului Nobel.
„Ne petrecem cea mai mare parte din timp muncind, e important să ne bucurăm de ceea ce facem. Dacă îți place jobul tău, vei deveni tot mai bun și te vei bucura tot mai mult de el.“
Dr. Katalin Karikó, laureată a Premiului Nobel
Și dr. Mihai Bran, psihiatru, a explicat pentru SmartLiving.ro de ce este foarte important să conștientizezi ce poți controla și ce nu și, mai mult, să îți cultivi o gândire critică: „Să ne gândim ce putem și ce nu putem controla. Și să ne ocupăm de ce putem controla pentru că, altfel, anxietatea va crește și mai mult“, spune dr. Bran.
Evitarea scenariilor negative și, în schimb, crearea unor scenarii alternative ancorate în prezent sunt soluții pentru gestionarea cât mai echilibrată a situațiilor stresante din viață.
2 Transformă stresul negativ într-unul pozitiv
Un alt sfat pe care Katalin Karikó îl oferă pentru gestionarea stresului ține de dihotomia „stresul negativ“ versus „stresul pozitiv“, cel din urmă fiind esențial pentru evoluție când îl canalizezi corespunzător.
„Ai nevoie de stres pozitiv, așteptări și entuziasm. Nu aș fi azi aici dacă nu aș fi fost revocată de mai multe ori din funcția mea. Nu am putut schimba acele decizii, dar a depins de mine ce am făcut în continuare.“
Dr. Katalin Karikó, laureată a Premiului Nobel pentru Medicină
Dr. Karikó creditează din nou conceptul de „eustres” (stres benefic) al endocrinologului Selye, care susținea că stresul te poate ucide în funcție de cum reacționezi la el, dar că o viață fără stres ar putea fi plictisitoare. Cu toții avem nevoie de stres, dar trebuie să învățăm cum atitudinea potrivită poate să transforme o stare de stres negativ într-o stare de stres pozitiv.
Despre eustres a explicat și psihologul Iulia Barca: „De multe ori stresul ne ajută să ne adaptăm solicitărilor exterioare, reușind să fim alerți în mijlocul unui eveniment important, dându-ne un plus de energie și concentrare (eustres).“
3 Transformă eșecul în combustibil
Katalin Karikó și-a exprimat în repetate rânduri recunoștința față de cei care i-au îngreunat drumul profesional cu tot felul de piedici. „Le mulțumesc celor care au încercat să-mi facă viața mizerabilă pentru că m-au făcut să muncesc mai mult”, spune Karikó într-una dintre discuțiile sale cu omul de știință și medic cardiolog Eric Topol.
Mai mult, cred că nu e sănătos să porți ranchiună nimănui, oricât de frustrat ești la un moment dat:
„Chiar dacă atunci când ești frustrat ai senzația că o modalitate de a te elibera de stres poate fi răzbunarea, nu face asta. Va escalada și se va întoarce împotriva ta. Din contră, exersează recunoștința chiar și față de persoanele care îți pun piedici de-a lungul carierei tale.“
Dr. Katalin Karikó, laureată a Premiului Nobel
5 Crede în tine
Mediul înconjurător poate fi intimidant, mai spune Katalin Karikó în discursul ei de acceptare a diplomei de Doctor onorific din partea Universității Radboud din Olanda.
„Eram o fată dintr-un oraș mic din Ungaria care studia la o școală American Ivy League. M-am întrebat: pot să mă gândesc eu la ceva la care toți acei oameni de știință foarte deștepți care lucrau pentru acea universitate celebră nu se gândiseră deja? A trebuit să îmi răspund DA, de ce nu? A crede în tine însuți îți garantează o infinitate de posibilități, a crede că vei eșua este sfârșitul călătoriei tale.“
Dr. Katalin Karikó
6 Sport în fiecare zi
Pentru Karikó, sportul este foarte important. Rutina ei zilnică include exerciții fizice intense – aleargă dintotdeauna 6 km zilnic, iar la 50 de ani a finalizat un maraton. Dr. Karikó are în prezent 70 de ani și arată și se simte foarte bine. Consideră sportul esențial pentru construirea rezistenței fizice și psihice. „Sănătatea fizică și cea mintală sunt foarte importante. Fac mișcare în fiecare dimineață”.
Stilul ei de viață în sine este un mod de a face față stresului în mediul profesional și în viața personală și de a trăi în armonie. Printre credințele sale de viață se numără și respectul față de colegii săi și față de munca pe care aceștia o practică: „Vă rog, fiți buni cu colegii voștri! E posibil ca într-o zi colegii voștri să devină experți și poate chiar o să aveți nevoie de ajutorul lor“, le spune mereu studenților ei. De altfel, Karikó a apelat la foști colegi pentru a le cere ajutorul în cadrul experimentelor pentru descoperirea celui mai bun ARN mesager.
De asemenea, crede că alegerea unui partener de viață care să te înțeleagă poate contribui enorm la succesul profesional. Soțul ei a înțeles cât de importantă este știința pentru ea și a susținut-o și a urmat-o chiar și în cele mai grele condiții: „Mi-a susținut fiecare decizie chiar și atunci când, pentru știință, a trebuit să ne mutăm într-o țară străină, deși abia aveam câțiva bani în buzunar și un copil de 2 ani.“
7 Ce poți face TU?
Poate cel mai important combustibil pentru succesul savantei atât în viața profesională, cât și în gestionarea stresului și echilibrul personal, este o întrebare pe cât de simplă, pe atât de puternică: Ce poți face TU?
Mantra ei, pe care le-o spune mereu și celor mai tineri, dar și celor mai în vârstă, a fost încă de la 16 ani:
„Ce poți face TU? Nu ce ar trebui să facă șeful tău, soția sau soțul tău, vecinul tău? Trebuie să decizi ce poți face tu raportat la o situație anume, asta este ceea ce elimină tot stresul.“
Dr. Katalin Karikó, laureată a Premiului Nobel pentru Medicină
