3 greșeli frecvente care ne afectează sănătatea inimii. Dr. Ștefan Busnatu, cardiolog: „Cu siguranță că suntem mai stresați decât alte nații!”
Să vezi oameni tineri, de 40-45 de ani, care trec printr-un infarct e cea mai grea experiență pe care o trăiește un cardiolog, spune dr. Ștefan Busnatu într-un interviu pentru SmartLiving.ro. Ne stresăm prea mult, din lucruri mărunte și nu ne prețuim sănătatea așa cum ar trebui, crede specialistul.
În România, se moare mult din cauza bolilor cardiovasculare, mai mult decât în orice altă țară europeană, după cum arată datele din Profilul de țară din 2021 în ceea ce privește sănătatea. Sunt multe motive pentru care am ajuns în această situație, de la problemele din sistemul de sănătate și până la greșelile de zi cu zi pe care le fac românii, spune într-un interviu pentru SmartLiving.ro dr. Ștefan Busnatu, medic specialist cardiolog la Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni“ și prodecan la Facultatea de Medicină a Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, din București.
Ca ambasador al României pe prevenție cardiovasculară din partea Asociației Europene de Cardiologie Preventivă (membră a Societății Europene de Cardiologie), medicul Ștefan Busnatu mizează pe puterea exemplului personal pentru a-și convinge pacienții să adopte un stil de viață mai sănătos. Sportul este unul dintre cele mai bune lucruri pe care le putem face pentru sănătatea inimii, spune dr. Busnatu. Îl practică zi de zi înainte a merge la spital și își convinge pacienții să facă mișcare prin puterea exemplului.
„Suntem mai stresați decât alte nații”
SmartLiving.ro: De ce se moare atât de mult din cauza bolilor cardiovasculare în România?
Dr. Ștefan Busnatu: Noi avem câțiva factori de risc suplimentari celor din zonele central-vestice europene. Avem factorii de risc tradiționali și vorbim aici despre fumat, lipsa de activitate fizică, alimentație și consum de alcool.
Pe lângă aceștia, din păcate, mai avem niște factori care sunt foarte pregnanți în România: poluarea și stresul mental pe care îl resimte populația, stres care, din păcate, e condiționat de nivelul social și de tot ce se întâmplă în jurul nostru.
Vorbim și despre contextul pandemic, despre războiul din țara alăturată, dar și despre traiul de zi cu zi, care nu face decât să accelereze riscul cardiovascular. Acesta este contextul în care ne aflăm și motivele care ne poziționează pe noi acum pe primele locuri la mortalitate.
În România, o persoană cu aceeași vârstă și cu aceeași expunere la factori de risc tradiționali are un risc de trei ori mai mare de a face un eveniment cardiovascular, în comparație cu o persoană care trăiește în Elveția, de exemplu. Asta se întâmplă pentru că suntem bombardați din diverse direcții de lucruri care, la momentul actual, ar trebui să fie controlabile, dar nu prea le putem controla, pentru că ele nu depind atât de persoane, cât de societate.
Citește aici despre cum se evaluează riscul cardiovascular.
SmartLiving.ro: Credeți că suntem mai stresați decât alte popoare?
Dr. Ștefan Busnatu: Cu siguranță că suntem mai stresați decât alte nații! Cred că nivelul de trai al populației generale este un factor de mare impact asupra bolii cardiovasculare. Acesta este motivul pentru care mulți oameni ajung la medicul cardiolog cu acuze de palpitații și dureri toracice.
Prin mecanismul de suprasolicitare psihică, organismul are tendința să descarce mai multă adrenalină și mai mulți hormoni de stres care nu fac decât să „biciuiască” sistemul cardiovascular.
Citește aici despre ce poți face pentru a diminua stresul de la muncă.
Prevenția bolilor cardiovasculare în România
SmartLiving.ro: Multe dintre decese ar putea fi prevenite, dar țara noastră cheltuiește pe prevenție de zece ori mai puțin decât media europeană. Cum stăm la prevenția bolilor cardiovasculare?
Dr. Ștefan Busnatu: La prevenția bolilor cardiovasculare, s-ar putea ca diferența să fie chiar mai mare de atât. Noi nu avem servicii dezvoltate la nivelul celor existente în Europa pentru pacienții cardiovasculari, nici dacă vorbim despre prevenția primară, nici despre cea secundară.
Dacă ne gândim la programele de recuperare cardiacă din România, care înseamnă prevenție secundară, nu avem centre în care să îndrumăm pacienții după ce au suferit un infarct, de exemplu, pentru a fi sprijiniți și a nu mai ajunge la spital. Aceasta în ciuda faptului că a fost dovedit că generează o reducere a costurilor cu spitalizările și o scădere cu circa 30% a mortalității prin boala cardiovasculară.
Rata de respitalizare după un eveniment cardiac este, din păcate, extrem de mare în țara noastră. Suntem în situația în care un pacient internat cu infarct miocardic riscă să mai ajungă de încă trei-patru ori în spital, din cauza degradării funcției cardiovasculare. Lucrurile acestea pot fi prevenite dacă se instituie un program de recuperare cardiacă în care pacientul să fie învățat ce să facă pentru a nu mai ajunge în situația respectivă.
SmartLiving.ro: Unde sunt cele mai mari probleme, în sistemul sanitar de România sau la nivelul populației?
Dr. Ștefan Busnatu: Cred că lucrurile sunt undeva la mijloc. Lucrurile ar trebui făcute împreună, atât de către autorități, cât și de către pacienți. Oamenii trebuie informați că ar trebui să aibă acces la niște lucruri care le pot optimiza sănătatea. Este și motivul pentru care militez foarte mult pentru popularizarea acestor servicii de recuperare în direcția pacienților și a populației generale.
3 greșeli frecvente care ne afectează sănătatea inimii
SmartLiving.ro: Care credeți că sunt cele mai frecvente trei greșeli pe care le fac românii cu privire la sănătatea inimii?
Dr. Ștefan Busnatu: Cea mai mare greșeală este să fumezi. Nu o fac doar românii, dar acest viciu este, din păcate, extrem de prevalent în populația din România. Au fost luate măsuri legate de fumatul în spațiile publice și de semnalizările de pe pachetele de țigări, dar se pare că sunt necesare mult mai multe pentru a reduce consumul de tutun.
O altă greșeală este lipsa de activitate fizică. Românilor nu prea le place să se miște și observăm lucrul acesta când mergem în afara țării și vedem câtă activitate fizică fac cei din zona central-vestică a Europei. Câți oameni care ies să se plimbe sau să alerge vedem acolo seara și câți oameni vedem la noi?
Al treilea lucru important de menționat este consumul de băuturi alcoolice. În România, el este destul de ridicat, peste media europeană, și reprezintă un real pericol pentru boala cardiovasculară.
SmartLiving.ro: Ne afectează inima și ritmul alert în care trăim? Și dumneavoastră aveți un ritm foarte alert – aveți gărzi la spital și sunteți implicat în multe activități medicale.
Dr. Ștefan Busnatu: Da, și eu am un ritm alert și chiar mă gândeam zilele astea că întotdeauna am crezut în puterea exemplului, în a face oamenii să adopte un stil de viață sănătos prin faptul că te văd pe tine că ești capabil să faci anumite lucruri.
Deși am în minte că trebuie să dorm 7-8 ore pe noapte, realitatea e că, din păcate, am început să reduc din durata somnului în ultima vreme, pentru a acoperi alte activități. Când vorbim despre sănătatea cardiovasculară și nu numai, somnul este extrem de important.
Citește aici tot ce trebuie să știi despre bolile de inimă.
5 lucruri importante pentru o inimă sănătoasă
SmartLiving.ro: Și pentru că discuția ne-a adus la factorii de protecție cardiovasculară, ne puteți spune ce să facem pentru sănătatea inimii?
Dr. Ștefan Busnatu: Cel mai important lucru pentru o inimă sănătoasă ar fi să facem cel puțin 150 de minute de activitate fizică de intensitate moderată pe săptămână. Ideal ar fi să facem 300 de minute de mișcare săptămânal.
Aici găsești câteva idei de antrenamente scurte, pe care le poți face și atunci când nu ai timp.
Al doilea factor extrem de important când vorbim de sănătatea cardiovasculară e reprezentat de alimentație, care ar trebui să fie săracă în grăsimi de origine animală și bogată în fibre alimentare. Fibrele ne ajută foarte mult la reglarea florei intestinale și, totodată, în formarea principiilor nutritive necesare pentru utilizarea eficientă a nutrienților.
Al treilea lucru important este somnul despre care am discutat anterior. El este important pentru reducerea stresului care se acumulează după toate activitățile cotidiene.
Al patrulea lucru important pentru inimă este consumul cu moderație al băuturilor alcoolice. Vorbim despre o cantitate maximă de 15 grame de alcool pur pe zi pentru femei și de 30 de grame pe zi pentru bărbați, ceea ce înseamnă circa 200 ml de vin pe zi. Aceste recomandări sunt valabile doar pentru persoanele care nu au o patologie cardiovasculară asociată.
Ultimul lucru, dar la fel de important pentru sănătatea inimii, cred că ar fi să ne găsim echilibrul mental. Ar trebui să avem activități care să ne permită să reducem stresul cotidian și să dobândim echilibrul mental de care avem nevoie pentru un sistem cardiovascular optimal din punct de vedere al funcționării.
„De 20 de ani, fac sport în fiecare zi”
SmartLiving.ro: De ce credeți că ne este greu să facem aceste schimbări pentru sănătatea noastră? Ce ne împiedică?
Dr. Ștefan Busnatu: Cred că nu le facem într-o manieră susținută. Un lucru important care poate determina un pacient să facă schimbări sănătoase pentru el este să aibă o relație deschisă cu medicul său curant. Acest liant psihologic este necesar pentru a adopta un stil de viață sănătos. Este important și pentru a menține aderența la terapie. Oamenii au nevoie să aibă încredere în medic pentru a fi convinși să facă lucrurile care sunt benefice pentru sănătatea lor.
Un alt lucru important este de a avea un model de om care reușește să facă schimbări sănătoase. Cum vă spuneam, cred că este importantă și puterea exemplului. Pentru mine, sportul e foarte important și încerc să-mi conving pacienții de importanța lui.
SmartLiving.ro: Cât de multă activitate fizică faceți?
Dr. Ștefan Busnatu: De 20 de ani, fac sport în fiecare zi. Merg la sală în fiecare dimineață, înainte de spital, de la 6.00 la 8.00, iar în weekend fac diverse activități fizice – alergare, plimbări cu bicicleta.
Cred sincer că datorită condiției fizice pot susține toate activitățile pe care le am, iar condiția fizică am dobândit-o prin activitate fizică regulată. Pe lângă activitatea curentă din spital și gărzi, sunt implicat în multe proiecte. E necesar să ai resurse, atât fizice, cât și mentale, pentru a le susține.
Dacă nu aș fi făcut sport, cred că organismul meu nu ar fi avut randamentul la care funcționează acum. Vorbim și de randament fizic, și mental, pentru că sportul are și un rol foarte important de susținere a proceselor cognitive. Făcând activitate fizică graduală, cu dozare progresivă a intensității, ajungi să-ți condiționezi organismul astfel încât să poți să susții aceste activități.
SmartLiving.ro: V-ați convins și pacienții să facă sport?
Dr. Ștefan Busnatu: Eu cred că am convins mulți pacienți să facă mișcare, mai ales pe cei care au urmat programe de recuperare cardiacă prin proiectele pe care le-am desfășurat în trecut. Pe lângă aceștia, am mulți pacienți care vin pentru testarea de efort, iar în urma ei, pleacă cu recomandare de activitate fizică. Țin legătura cu aceștia mai departe, pentru a le urmări progresul la 6 luni sau un an, în funcție de particularitățile pe care le au din punct de vedere al riscului cardiovascular.
SmartLiving.ro: Le vorbiți despre dumneavoastră pentru a-i convinge să facă schimbări sănătoase în viața lor?
Dr. Ștefan Busnatu: Majoritatea pacienților mei caută informații despre mine și deja știu cu cine discută când ajung la prima consultație. Având informații despre mine, mă întreabă de multe ori cum reușesc eu să fac diverse lucruri. Discutând cu ei, ajungem la concluzia că sunt lucruri pe care ar putea și dânșii să le facă pentru a-și păstra sănătatea.
Deschiderea și comunicarea cu pacientul sunt lucruri extrem de importante, pentru că ajunge să aibă mai multă încredere în el. Comunicarea este extrem de importantă pentru a avea un management bun al pacientului.
„Sănătatea poți să o pierzi în câteva secunde”
SmartLiving.ro: Care sunt cele mai dificile experiențe pentru un medic cardiolog?
Dr. Ștefan Busnatu: Mă impresionează foarte mult pacienții care ajung la spital cu infarct la vârste tinere, cu familie, cu copii… Oamenii nu-și dau seama că se poate întâmpla asta la 40-45 de ani. Unii se lasă afectați de niște lucruri pe care le consideră extrem de dramatice, cum ar fi că au greșit niște cifre la serviciu. Se stresează foarte mult din motive mărunte.
Află din acest articol ce simți când faci infarct și ce ai de făcut
Când vezi un pacient de 45 de ani pe masa de coronarografie că se sufocă și nu mai poate respira, te gândești cum ai putea să faci oamenii aceia care au greșit trei cifre la serviciu să-și dea seama că ăsta e un nimic. Dacă ai greșit trei cifre la serviciu și te stresezi mult, pune-ți problema sănătății tale. Nici nu știi dacă mai poți controla lucrurile mai departe și dacă vor evolua favorabil.
Cred că e extrem de important să conștientizăm că sănătatea e o chestiune pe care poți să o pierzi în câteva secunde. E foarte, foarte important să o prețuiești și să faci lucrurile care țin efectiv de tine ca să ai o sănătate puternică. Sunt oameni care ar fi putut să aibă grijă de ei și au dat cu piciorul… Ajung să conștientizeze când e prea târziu.
SmartLiving.ro: V-ați dori, deci, ca populația să conștientizeze importanța sănătății și prevenției.
E și motivul pentru care duc o comunicare în această direcție, tocmai pentru a sublinia lucrurile pe care vi le-am menționat.
„Suntem pe drumul cel bun”
SmartLiving.ro: Într-o postare pe pagina dumneavoastră de Facebook de acum câteva luni, ați lansat un apel către pacienți să nu mai dea „atenții” în spitale, după ce ați avut un astfel de incident. Când credeți că vom scăpa de acest fenomen și când vom ajunge la o stare de normalitate în sistemul de sănătate din România?
Dr. Ștefan Busnatu: Suntem pe drumul către o stare de normalitate, dar cred că viteza e variabilă. Apelul l-am făcut tocmai de la premisa de a accelera drumul către această stare de normalitate. Medicii din generațiile noi au o altă perspectivă și lucrurile au tendința să fie propagate către toată comunitatea medicală, ceea ce e un lucru foarte bun.
Și în cazul acesta, la fel ca în prevenție, cred că e important să existe un efort agregat și din partea pacienților, și din partea medicilor. De fapt, nu e un efort, cât o conștientizare care trebuie făcută de ambele părți, astfel încât lucrurile acestea să nu se mai întâmple. Din fericire, cred că suntem totuși pe drumul cel bun.
CV Dr. Ștefan Busnatu
- S-a născut pe 13 martie 1988;
- Medic specialist cardiolog din anul 2017 la Spitalul Clinic de Urgență Bagdasar-Arseni, Clinica de Cardiologie;
- Prodecan la Facultatea de Medicină a Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București;
- Consilier onorific al Ministrului Sănătății, din 2021;
- Șef de lucrări la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București;
- Coordonator Centrul de Inovație și eHealth, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București;
- Directorul proiectului Cardionline – Soluție inovatoare pentru telereabilitarea cardiacă, o aplicație care permite realizarea recuperării cardiace la domiciliu;
- Cercetător Horizon2020, proiect european InteropEHRate derulat de Spitalul Clinic de Urgență Bagdasar-Arseni, Clinica de Cardiologie.