Testul care îți arată cât de rezistent e creierul tău. Neurochirurg: „Este o paradigmă revoluționară în domeniul sănătății creierului“. Află-ți scorul
Cu cât scorul de îngrijire a creierului este mai mare, cu atât riscul de demențe și de accident vascular cerebral scade. Vestea bună e că noi ne putem crește acest scor FOTO: Shutterstock
O metodă modernă pentru evaluarea sănătății creierului și prevenirea afecțiunilor neurologice, precum demența sau accidentul vascular cerebral, a fost studiată de specialiști, în cadrul unui studiu de amploare. Este vorba despre Scorul de Îngrijire a Creierului (Brain Care Score), un instrument care îți poate spune cât de predispus ești la afecțiuni ale creierului. Vestea bună e că îl poți îmbunătăți.
Criza globală a sănătății creierului este recunoscută, în prezent, ca fiind una dintre cele mai mari amenințări ale bunăstării omenirii. În România, 80% din bolnavii de Alzheimer rămân nediagnosticați, potrivit statisticilor citate de Hotnews. În ceea ce privește accidentul vascular cerebral, cele mai bune estimări disponibile la acest moment arată că în România au loc anual aproximativ 60.000-70.000 de accidente vasculare cerebrale, potrivit ALIA (Asociația pentru Lupta Împotriva Accidentului Vascular Cerebral).
Demența și accidentul vascular cerebral pot fi prevenite
Dezvoltarea de noi terapii care să trateze eficient și să prevină demența și accidentul vascular cerebral sunt o preocupare continuă a lumii medicale. Însă studiile epidemiologice au identificat că, în scopul prevenției, problema poate fi abordată uitându-ne la factorii de risc care pot fi modificați de noi înșine.
40% din cazurile de demență au fost puse pe seama unor factori de risc modificabili, ceea ce îi face pe specialiști să le considere prevenibile. În ceea ce privește accidentul vascular cerebral, proporția e și mai mare: cel puțin 60% din cazurile de atac cerebral puteau fi prevenite prin modificarea factorilor de risc (inclusiv a celor de comportament).
Cu toate acestea, sistemele de sănătate pun prea puțin accent pe prevenția primară a afecțiunilor creierului. Scorul de Îngrijire a Creierului (Brain Care Score – BCS) a fost dezvoltat de specialiștii de la McCance Center for Brain Health, în parteneriat cu pacienții, tocmai pentru a pune la dispoziția publicului și personalului medical un instrument practic, bazat pe dovezi științifice, cu scopul de a-i determina pe pacienți să facă acele ajustări de comportament care modifică factorii de risc pentru sănătatea creierului.
Prin utilizarea unei abordări integrate, Scorul de Îngrijire a Creierului (Brain Care Score – BCS) facilitează o mai bună înțelegere a relațiilor complexe dintre factorii care afectează sănătatea creierului și riscul de boli neurologice. Prin intervenții personalizate și adaptate la nevoile fiecărui individ, BCS poate contribui semnificativ la îmbunătățirea sănătății creierului și prevenirea afecțiunilor cognitive și neurologice.
Potrivit unui studiu publicat în Frontiers in Neurology la finalul anului 2023, persoanele cu un BCS mai crescut prezintă un risc mai mic de a dezvolta demență sau de a suferi un accident vascular cerebral în etapele ulterioare ale vieții.
- Citește și: Legătura surprinzătoare dintre somn și demență
BCS a fost dezvoltat în colaborare cu pacienții, familiile și profesioniștii din domeniul sănătății, conform declarațiilor lui Jonathan Rosand, autor al studiului și investigator principal în cadrul Centrului de Medicină Genomică al Institutului de Cercetare Massachusetts General Hospital.
Fiecare creștere cu 5 puncte a Scorului de Îngrijire a Creierului a fost corelată cu o reducere cu 59% a riscului de dezvoltare a demenței și cu o scădere cu 48% a riscului de a suferi un accident vascular cerebral la adulții cu vârste sub 50 de ani la momentul înscrierii în studiu.
Ce include Scorul de Îngrijire a Creierului (BCS)
BCS include recomandări ale Asociației Americane a Inimii, pentru sănătatea cardiovasculară, precum și factori de risc ai cancerului, care pot fi modificați. BCS cuprinde factori precum tensiunea arterială, nivelul colesterolului, hemoglobina glicozilată (A1c), indicele de masă corporală, dar și aspecte ce țin de stilul de viață precum: alimentația, consumul de alcool, activitățile aerobice, somnul și renunțarea la fumat. În ceea ce privește starea socială și emoțională, acestea se referă la relații, la capacitatea de gestionare a stresului și la găsirea sensului în viață.
Dr. Alexandru Cristescu, medic primar neurochirurg, ne-a oferit o perspectivă asupra importanței și beneficiilor acestui instrument în domeniul sănătății creierului.
SmartLiving.ro: Cum poate fi folosit Scorul de Îngrijire a Creierului – BCS – pentru a evalua riscul de demență sau de accident vascular cerebral la pacienți?
Dr. Alexandru Cristescu: Scorul BCS reprezintă o paradigmă revoluționară în domeniul sănătății creierului, oferind o abordare holistică și integrată pentru evaluarea riscului și promovarea sănătății creierului.
Prin analizarea factorilor implicați, acest instrument ne permite să înțelegem mai bine interacțiunile complexe care influențează sănătatea creierului și riscul de afecțiuni neurologice, inclusiv accidente vasculare cerebrale sau modificări degenerative cerebrale.
Factorii care influențează riscul de demență și AVC
SmartLiving.ro: Cât de util considerați că este acest instrument nou dezvoltat?
Dr. Alexandru Cristescu: Utilitatea acestui instrument nu poate fi subestimată. Prin identificarea și evaluarea precoce a acestui scor, atât medicii, cât și oamenii de rând pot interveni în mod proactiv pentru a îmbunătăți sănătatea creierului și a reduce riscul de demență sau accident vascular cerebral și, în general, de a avea un stil viață mai sănătos cu beneficii multiple. Mai mult decât atât, scorul BCS deschide noi oportunități pentru cercetare și dezvoltare în domeniul prevenirii și tratamentului bolilor neurologice.
SmartLiving.ro: Care sunt factorii luați în considerare în cadrul BCS și cum influențează aceștia riscul de demență sau de accident vascular cerebral?
Dr. Alexandru Cristescu: Factorii luați în considerare în cadrul BCS reprezintă pilonii fundamentali ai sănătății creierului și includ aspecte precum:
- activitatea fizică,
- dieta echilibrată,
- gestionarea stresului,
- sănătatea mintală.
Acești factori nu numai că influențează riscul de demență sau de accident vascular cerebral, dar și promovează o sănătate generală optimă și bunăstare. Prin înțelegerea legăturilor dintre diferiți facori de natură medicală, socială și comportamentală, se facilitează rezultatele benefice cu efect pe termen lung pentru orice persoană.
Scorul de Îngrijire a Creierului, cel mai util la vârstnici
SmartLiving.ro: Există vreo vârstă specifică la care BCS este cel mai util în evaluarea riscului de demență sau accident vascular cerebral?
Dr. Alexandru Cristescu: Nu există o vârstă specifică la care acest scor este cel mai util, deoarece sănătatea creierului este o preocupare vitală pentru toate etapele vieții.
Cu toate acestea, utilizarea acestui instrument poate fi deosebit de benefică pentru persoanele în vârstă sau cu factori de risc crescuți, unde impactul măsurilor aplicate ca urmare a acestei evaluări este mult mai vizibil.
SmartLiving.ro: Ce acțiuni specifice pot fi întreprinse pentru a îmbunătăți scorul BCS și a reduce riscul de demență sau accident vascular cerebral?
Dr. Alexandru Cristescu: Îmbunătățirea scorului și reducerea riscului de afecțiuni neurologice implică acțiuni concrete și intervenții personalizate croite pe complianța și nevoia fiecărei persoane în parte. Recomandările includ adoptarea unui stil de viață sănătos, care să includă exerciții regulate, o dietă echilibrată, gestionarea stresului și menținerea unei vieți sociale active, precum și verificări medicale de rutină.
Multe dintre aceste acțiuni nu sunt o noutate, dar înțelegerea importanței acestora și modul în care sunt influențate reciproc determină o mai bună respectare a acestor principii.
- Citește și: Primele semne ale demenței. Cât e de grav că nu-ți găsești cuvintele sau că uiți unde sunt cheile
BCS poate revoluționa prevenirea și tratamentul bolilor neurologice
SmartLiving.ro: Care sunt principalele modificări ale stilui de viață sau intervenții medicale recomandate pentru a îmbunătăți scorul BCS și a reduce riscul de demență sau accident vascular cerebral?
Dr. Alexandru Cristescu: Principalele modificări ale stilului de viață sau intervenții medicale recomandate pot include:
- exerciții regulate,
- o dietă bogată în fructe, legume și acizi grași omega-3,
- gestionarea stresului prin tehnici de relaxare sau psihoterapie,
- menținerea unei vieți sociale active,
- consultarea medicului pentru evaluarea și tratamentul condițiilor medicale preexistente sau a factorilor de risc.
Bineînțeles că modificările parametrilor medicali au o pondere mai mare în protecția creierului, dar efectul benefic este exponențial mai mare în combinație cu adaptarea stilului de viață.
SmartLiving.ro: Ce rol ar putea juca scorurile BCS în prevenirea altor afecțiuni cognitive sau neurologice, precum boala Alzheimer sau alte tulburări cognitive?
Dr. Alexandru Cristescu: Aceste instrumente, cum este scorul de îngrijire a creierului, au potențialul de a revoluționa prevenirea și tratamentul afecțiunilor neurologice, inclusiv boala Alzheimer și alte tulburări cognitive. În mod clar există efecte benefice încă nestudiate complet care se pot dovedi la fel de importante în viitorul apropiat.
Prin promovarea unei abordări proactive și integrate pentru sănătatea creierului, putem spera să aducem schimbări semnificative în sănătatea și bunăstarea populației.
Cum îți poți afla Scorul de Îngrijire a Creierului
Scorul de Îngrijire a Creierului are valori de la 0 la 21 și cuprinde patru componente fizice – tensiunea arterială, hemoglobina glicată, colesterolul și indicele de masă corporală, cinci elemente de stil de viață – nutriție, consum de alcool, fumat, exerciții fizice aerobice și somn – și trei factori sociali – stres, relații și scop în viață. Cu cât scorul obținut este mai mare, cu atât riscul de afecțiuni ale creierului este mai mic.
| Categoria | Criteriul/Descrierea | Punctaj | Scor |
|---|---|---|---|
| Tensiune arterială | Tensiune în repaus mai mare de 140/90, cu sau fără tratament | 0 | |
| Tensiune arterială | Tensiune în repaus cu valori de 120-139/80-89, cu sau fără tratament | 2 | |
| Tensiune arterială | Tensiune în repaus mai mică de 120/80 | 3 | |
| Glicemie | Hemoglobina A1c mai mare de 6,4 | 0 | |
| Glicemie | Hemoglobina A1c între 5,7 și 6,4 | 1 | |
| Glicemie | Hemoglobina A1c mai mică de 5,7 | 2 | |
| Colesterol | Peste 190 mg/dl | 0 | |
| Colesterol | Mai mic de 190 sau fără nevoia de tratament | 1 | |
| Colesterol | În cazul unei boli cardiovasculare, colesterolul LDL e păstrat în limitele CDC | 1 | |
| Indicele de masă corporală | Mai mic de 18,5 kg/m2 | 1 | |
| Indicele de masă corporală | 18,5-25 kg/m2 | 2 | |
| Indicele de masă corporală | 25-29,9 kg/m2 | 1 | |
| Indicele de masă corporală | Peste 30 kg/m2 | 0 |
Pentru a evalua scorul legat de dietă, specialiștii au identificat 5 obiceiuri alimentare în funcție de care se obține punctajul:
- 4,5 porții de fructe și legume pe zi;
- 2 porții de proteine slabe pe zi (carne slabă, lactate cu puține grăsimi și proteine vegetale – fasole, mazăre, năut, linte, soia);
- 3 sau mai multe porții de cereale integrale pe zi;
- mai puțin de 1.500 mg de sodiu pe zi (două treimi dintr-o linguriță de sare sau 2,7 g de sare);
- mai puțin de 1 litru de sucuri pe săptămână
| Categoria | Criteriul/Descrierea | Punctaj | Scor |
|---|---|---|---|
| Dietă | Dieta săptămânală nu include cel puțin 2 dintre recomandările de mai sus | 0 | |
| Dietă | Dieta săptămânală include cel puțin 2 dintre recomandările de mai sus | 1 | |
| Dietă | Dieta săptămânală include cel puțin 3 dintre recomandările de mai sus | 2 | |
| Alcool | Mai mult de 4 unități de alcool pe săptămână | 0 | |
| Alcool | 2-3 unități de alcool pe săptămână | 1 | |
| Alcool | 0-1 unități de alcool pe săptămână | 2 | |
| Fumat | Fumător activ | 0 | |
| Fumat | Nu am fumat niciodată/M-am lăsat acum mai bine de un an | 3 | |
| Exerciții cardio | Mai puțin de 150 de minute de activitate fizică moderată sau sub 75 de minute de activitate fizică intensă pe săptămână | 0 | |
| Exerciții cardio | Cel puțin 150 de minute de activitate fizică moderată (de exemplu, mersul) sau peste 75 de minute de activitate fizică intensă pe săptămână | 1 | |
| Somn | Problemă netratată cu somnul sau somn mai scurt de 7 ore pe noapte | 0 | |
| Somn | Tulburări de somn sub tratament și somn de 7-8 ore pe noapte | 1 |
| Categoria | Criteriul/Descrierea | Punctaj | Scor |
|---|---|---|---|
| Stres | Un nivel crescut de stres care îți afectează viața adeseori | 0 | |
| Stres | Un nivel moderat de stres care uneori îți afectează viața | 1 | |
| Stres | Un nivel de stres controlabil care îți afectează rareori viața | 2 | |
| Relații sociale | Am puține sau nu am deloc relații apropiate cu alte persoane decât partenerul și copiii | 0 | |
| Relații sociale | Am cel puțin două persoane, în afară de partener și de copii, pe care le simt apropiate și cu care pot vorbi despre lucruri private și cărora le pot solicita ajutorul la nevoie | 1 | |
| Scopul în viață | Adeseori mă chinuiesc să găsesc valoarea și sensul vieții mele | 0 | |
| Relații sociale | Cel mai frecvent simt că viața mea are un sens/un scop | 1 |
