INTERVIU Cum a transformat Sânziana Foia, doctorandă la Imperial College, o experiență personală într-o invenție care poate salva vieți: „Trebuie să iasă ceva bun din toată durerea asta”

Sânziana Foia, doctorandă în bioinginerie la una dintre cele mai bune universități din lume, Imperial College din Londra, a creat Papcup, un dispozitiv medical de dimensiuni mici, „cât un pumn”, prin care femeile se pot testa acasă pentru HPV – virusul responsabil pentru cancerul de col uterin. Ar putea deveni o alternativă la screeningul clasic – în cabinetul medicului, „o procedură care, pe lângă faptul că e foarte impersonală, este și extrem de inconfortabilă”, explică Sânziana, într-un interviu pentru SmartLiving.ro. De altfel, acest domeniu n-a mai fost inovat de zeci de ani, mai spune tânăra doctorandă. De ce e important ca femeile din întreaga lume să aibă acces la o modalitate de testare acasă, mai puțin costisitoare, mai comodă și mai rapidă? Cancerul de col uterin, provocat de tulpini periculoase ale virusului papiloma uman, este unul dintre tipurile de cancer care pot fi prevenite. În 99% din cazuri poate fi tratat și vindecat, însă, cu toate acestea, rămâne unul dintre cele mai mortale cancere pentru femei. „Cauza o reprezintă, în mare parte, barierele existente în calea screeningului cervical”, explică românca.
Cine este Sânziana Foia
Originară din Oradea, Sânziana Foia este, în prezent, doctorandă în bioinginerie la Imperial College London, din Marea Britanie, a doua cea mai bună universitate din lume, potrivit clasamentului internațional QS Rankings 2025. Aici, tânăra lucrează la dezvoltarea biosenzorilor pentru monitorizarea nivelului de medicamente antimalarice din corp.
Vara trecută, BBC îi dedica un articol româncei, datorită invenției sale menite să ajute femeile în procesul de screening pentru cancerul de col uterin. Mai exact, Sânziana Foia a creat un dispozitiv medical, pe care l-a numit Papcup, prin care femeile de orice vârstă se pot testa acasă pentru HPV, virusul care crește riscul pentru cancerul de col uterin, cu rezultate în câteva minute.
Sânziana Foia a acceptat să vorbească, într-un interviu exclusiv pentru presa din România, despre invenția ei, într-un domeniu care n-a mai fost inovat de zeci de ani, după cum menționează tânăra în articolul publicat de BBC.
Sânziana Foia a absolvit școala generală și liceul în România, la Colegiul Național „Emanuil Gojdu” din Oradea. După liceu, a plecat la studii în Anglia, unde a urmat un master integrat la Imperial College London. „Un master integrat este, practic, un program universitar mai lung și mai avansat decât un program de licență clasic, în cadrul căruia nu primești titlul de licență separat, ci direct pe cel de master, după finalizarea unui proiect complex”, a explicat ea.
Ideea a pornit dintr-o experiență personală pe care a avut-o cu testul Papanicolau în cabinetul medicului de familie din Londra, spune Sânziana. Tânăra doctorandă a mai povestit, în interviul pe care îl redăm integral, cum funcționează Papcup, cum a reușit să obțină finanțări pentru dispozitiv, în ce stadiu se află acum proiectul ei și ce impact crede că va avea asupra sănătății femeilor din întreaga lume.
SmartLiving.ro: Sunteți creatoarea dispozitivului Papcup, cu ajutorul căruia femeile se pot testa acasă pentru infecția HPV, cu rezultate în câteva minute. Aș vrea să ne povestiți, în primul rând, de unde a pornit ideea de a crea acest dispozitiv, o alternativă la screeningul clasic – în cabinetul medicului.
Sânziana Foia: Ideea a pornit dintr-o experiență personală pe care am avut-o cu testul Papanicolau în cabinetul medicului de familie, aici, la Londra. E o procedură care, pe lângă faptul că e foarte impersonală, este și extrem de inconfortabilă. Uneori poate fi chiar dureroasă și, ca femeie, te găsești într-o poziție foarte vulnerabilă, în fața unui străin. În Anglia, testul Papanicolau nu se face la ginecolog, adică la un medic cu care, să zicem, ai avea o relație de încredere, cineva care te cunoaște sau la care mergi constant pentru consultații.
Testul este efectuat, de fapt, în cabinetul medicului de familie de către un asistent medical, însă contextul este foarte diferit față de România. Din experienta mea, în România, oamenii dezvoltă o relație personală cu medicul lor de familie și asistenții săi – este cineva care te cunoaște, pe care îl vezi de-a lungul anilor și cu care poți construi o legătură de încredere. În Anglia, acest lucru nu există, pentru că, chiar și în cadrul cabinetelor medicale de familie, doctorii se schimbă foarte des. Nu ești alocat unui anumit medic, ci poți fi alocat oricărui doctor disponibil.
De când locuiesc în Anglia, din 2015, mie nu mi s-a întâmplat niciodată să fiu consultată de același medic de două ori. De fiecare dată este o persoană complet nouă, un străin, ceea ce face și mai dificil să te simți confortabil în contextul unei proceduri atât de intime cum este testul Papanicolau.
Acest context face ca tot procesul să fie cu atât mai dificil. Vorbim despre o procedură care poate fi traumatizantă mai ales pentru femeile care au trecut prin experiențe de violență sexuală sau abuz fizic. În plus, Anglia are o diversitate culturală și religioasă foarte mare, ceea ce înseamnă că există multe femei pentru care ideea de a-și expune părțile intime, chiar și într-un context medical, este de neconceput.
„Dacă ați ști voi…”
Așa că au fost mai multe experiențe care s-au cumulat și care au dus, într-un final, la ideea pentru Papcup. Cred că a fost o combinație de trei momente principale.
Primul a fost chiar experiența mea cu screeningul cervical și cât de inconfortabil a fost pentru mine.
Al doilea a fost legat de ciclul meu menstrual, care este foarte dureros. De fiecare dată când trec prin asta, îmi spun: „Doamne, trebuie să iasă ceva bun din toată durerea asta.”
Și al treilea moment-cheie a fost unul profesional. Sunt doctorandă în bioinginerie la Imperial College London, unde lucrez la dezvoltarea biosenzorilor pentru monitorizarea nivelului de medicamente antimalarice din corp. Fiind parte din această disciplină, biosenzorii sunt un subiect central în munca mea. La un moment dat, am avut o discuție cu niște colegi – toți bărbați, apropo – și ei dezbăteau cum nu există nicio modalitate de a colecta neinvaziv o mostră de sânge suficient de mare pentru a putea detecta anumiți biomarkeri. Iar eu, în capul meu, mă gândeam: „Dacă ați ști voi cât sânge pierdem noi, femeile, spontan și complet neinvaziv, în fiecare lună…”
În seara în care am avut ideea, am stat până la două noaptea căutând publicații în literatura de specialitate ca să-mi validez conceptul, încercând să înțeleg dacă detecția în sângele menstrual este un subiect explorat. Am început tot atunci să fac schițe despre cum îmi imaginam eu că ar trebui să funcționeze și să arate dispozitivul.
SmartLiving.ro: Cum funcționează dispozitivul de testare Papcup?
Sânziana Foia: Papcup este un dispozitiv de dimensiuni mici, cam cât un pumn, care funcționează cu ajutorul unor cartușe de testare. Practic, colectezi o probă de sânge menstrual și o introduci în dispozitiv. Acesta detectează dacă HPV-ul – virusul care crește riscul de cancer de col uterin – este prezent. Spre deosebire de metodele tradiționale, Papcup nu necesită un laborator pentru a efectua analiza.
De obicei, HPV-ul este dificil de detectat, iar metodele clasice necesită ca orice mostră prelevată să fie mai întâi procesată, purificată, iar ADN-ul viral să fie amplificat. Cu alte cuvinte, trebuie să crești cantitatea de HPV în probă înainte de a-l putea detecta, deoarece concentrațiile sunt extrem de mici pentru metodele tradiționale.
Papcup, însă, folosește o tehnologie diferită – cea a biosenzorilor – care permite detectarea unor concentrații extrem de mici de biomarkeri. Biosenzorii funcționează pe baza unor electrozi modificați chimic. Proprietățile acestor electrozi sunt ajustate astfel încât să interacționeze foarte specific cu analitul de interes – în cazul nostru, cu virusul papiloma uman. În urma acestei interacțiuni, se generează un curent electric care este detectat și măsurat de dispozitiv, iar rezultatul este corelat cu nivelul de biomarkeri din probă.
Această tehnologie face posibilă analiza rapidă și accesibilă, direct din confortul locuinței.
SmartLiving.ro: În ce stadiu se află acum dezvoltarea proiectului, când vor începe testările clinice?

Sânziana Foia: Am testat deja conceptul nostru – așa-numitul proof of concept – în laborator, unde am construit un biosenzor capabil să detecteze concentrații extrem de mici de fragmente de HPV.
În momentul de față, strângem fonduri pentru a continua dezvoltarea biosenzorului astfel încât să atingă performanțele necesare pentru un dispozitiv medical. Scopul nostru final este să creăm un produs care să îndeplinească cele mai înalte standarde de rigurozitate și care să poată fi folosit în siguranță de către femei pentru screeningul cervical.
Pentru a ajunge acolo, testările clinice sunt esențiale, iar standardele pentru dispozitivele medicale sunt extrem de stricte. De aceea, procesul de a aduce un produs medical pe piață durează mai mult decât în alte domenii.
Totuși, Papcup a atras deja foarte mult interes. Am avut parte de o validare din partea potențialilor utilizatori, ceea ce înseamnă că există o cerere reală pentru acest produs. Pe scurt, am descoperit că femeile își doresc o astfel de soluție, iar acest interes s-a tradus și printr-un val de atenție din partea presei.
Finanțările
Acum, ne concentrăm pe strângerea fondurilor necesare pentru a continua dezvoltarea biosenzorului, pentru a realiza toate testările preclinice și clinice și pentru a accelera procesul de dezvoltare, astfel încât Papcup să fie disponibil cât mai repede pentru femei.
Am fost, într-adevăr, parte din programul Venture Builder Incubator organizat de Universitatea din Edinburgh, iar locul meu în acest program a fost finanțat de Cancer Research UK – cea mai mare organizație caritabilă din lume dedicată cercetării în domeniul cancerului. Acest program a fost o oportunitate importantă pentru Papcup, dar nu a fost singurul. Un alt program pivotal pentru noi a fost Hackstarter, organizat de Imperial College London Advanced Hackspace. Prin acest program am primit prima noastră finanțare de £2.500, care ne-a permis să demonstrăm că tehnologia noastră funcționează, chiar și în stadiul ei incipient, și să o testăm pentru prima oară în laborator.
În prezent, fac parte și dintr-un accelerator național numit Accelerating FemTech, finanțat de Innovate UK, ramura guvernului britanic dedicată inovației. Sper ca acest program să ne ajute să facem progrese semnificative în dezvoltarea Papcup și să ne aducă mai aproape de obiectivul nostru final – să oferim femeilor o soluție sigură și accesibilă pentru screeningul cervical.
Mama ei, inginer, a ajutat-o în proiectarea dispozitivului
SmartLiving.ro: Am citit, de asemenea, în presa britanică că mama dumneavoastră, inginer, v-a ajutat în proiectarea dispozitivului.
Sânziana Foia: În timp ce eu mă ocupam de construcția biosenzorului, vorbeam cu mama despre cum să transpun procesele pe care le fac în laborator într-un dispozitiv mic și compact. Am început să discut cu ea foarte devreme despre cum am putea concepe acest dispozitiv, iar ea a fost cea care a luat schițele mele foarte precare și le-a transformat într-un proiect de inginerie real. Mama este un inginer și designer desăvârșit. Probabil este cel mai talentat și inovator inginer pe care l-am întâlnit vreodată.
SmartLiving.ro: Ar putea revoluționa dispozitivul dumneavoastră procesul de screening pentru cancerul de col uterin? Ce impact credeți că va avea asupra sănătății femeilor?
Sânziana Foia: Cred cu tărie că ușurința cu care femeile vor putea efectua screeningul cervical, odată ce Papcup va fi disponibil pe piață, va însemna că mai multe femei se vor proteja împotriva riscului de a dezvolta cancer de col uterin.
„Cancerul de col uterin este unul dintre cele mai prevenibile tipuri de cancer. În 99% dintre cazuri poate fi tratat și vindecat, însă, cu toate acestea, rămâne unul dintre cele mai mortale cancere pentru femei. Cauza o reprezintă, în mare parte, barierele existente în calea screeningului cervical.”
Sunt convinsă că Papcup va schimba fundamental sănătatea femeilor.
În plus, există un context istoric relevant care trebuie menționat. În multe cazuri, cercetările medicale au fost realizate predominant pe subiecți de sex masculin, iar rezultatele au fost generalizate pentru femei, fără a ține cont de diferențele biologice și fiziologice dintre sexe. Acest lucru a dus la rezultate inadecvate în diagnosticare și tratament pentru femei.
În ginecologie, situația este și mai sensibilă: multe dintre metodele și dispozitivele medicale folosite astăzi au fost dezvoltate prin experimente forțate asupra femeilor, fără a se ține cont de confortul sau de demnitatea acestora.
Astăzi, însă, există o mișcare puternică de a îmbunătăți sănătatea femeilor – ideea este să punem un accent real pe nevoile și experiențele lor. Cred că orice dispozitiv care își propune să îmbunătățească experiența medicală a femeilor contribuie la această schimbare.
Papcup poate fi utilizat și de femeile care au intrat la menopauză
SmartLiving.ro: Va putea fi folosit și de femeile aflate la menopauză, de exemplu, sau de către cele care au o menstruație neregulată sau care lipsește, din varii motive de sănătate?
Sânziana Foia: Absolut, dispozitivul Papcup va fi compatibil și cu probe prelevate în mod tradițional. De exemplu, femeile la menopauză își vor putea preleva proba folosind o perie specială (swab) și vor putea utiliza Papcup în confortul locuinței lor, într-un mediu sigur și familiar.
SmartLiving.ro: Sunteți, în prezent, doctorandă la Imperial College London. Ne puteți da detalii despre studiile dumneavoastră de până acum? Liceul l-ați făcut în România? Când ați plecat prima dată din țară pentru studii?
Sânziana Foia: Am făcut școala și liceul în România, la Colegiul Național „Emanuil Gojdu” din Oradea. După liceu, am plecat la studii în Anglia, unde am urmat un master integrat la Imperial College London. Un master integrat este, practic, un program universitar mai lung și mai avansat decât un program de licență clasic, în cadrul căruia nu primești titlul de licență separat, ci direct pe cel de master, după finalizarea unui proiect complex.
Am studiat chimie, cu specializare în chimie medicală, iar Imperial College este, actualmente, a doua cea mai bună universitate din lume.
În cadrul studiilor mele, am optat să îmi petrec anul patru lucrând full-time în cercetare la Institutul Francis Crick din Londra, unul dintre cele mai mari institute de cercetare din Europa. Apoi m-am întors la Imperial College pentru a-mi finaliza masterul.
Pentru proiectul de master, am lucrat la dezvoltarea unui biosenzor pentru detecția timpurie a unui tip foarte agresiv de cancer pancreatic. Am fost motivată să-mi continuu studiile și cariera în domeniul detecției și diagnosticului, în special din cauza unei experiențe personale. Tatăl meu a suferit un atac ischemic atunci când aveam 17 ani, iar asta m-a făcut să-mi doresc cu tărie să contribui la dezvoltarea unor metode prin care bolile și accidentele pot fi prevenite. Cred cu tărie că biosenzorii reprezintă viitorul în acest sens.
În prezent, îmi continui studiile cu un doctorat în bioinginerie, tot la Imperial College. Proiectul meu se concentrează pe detectarea și monitorizarea medicamentelor antimalarice în organism.
„Tata e mândru, iar eu sunt extrem de mândră să fiu fiica lui”

SmartLiving.ro: Cum a început pentru dumneavoastră pasiunea și iubirea pentru știință? Părinții v-au susținut, v-au fost alături în carieră?
Sânziana Foia: Nici nu-mi amintesc cand a început pasiunea mea pentru știință. Cred că a fost acolo mereu, ca un fel de parte intrinsecă a vieții mele. Înainte de toate, am fost mereu curioasă și am vrut să înțeleg lumea din jurul meu… cum funcționează lucrurile, de unde vin. Vă imaginați că am fost unul dintre copiii aceia exasperanți care nu se mai opresc din a întreba „De ce?!“. Însă mie mereu mi-au răspuns părinții la toate „de-ce“-urile, chiar încurajându-mă să întreb mai mult!
Ca profesie, tatăl meu este inginer de aeronave și aerospațială, iar mama mea este inginer metalurg și economist. Tata, în special, a fost cel care mi-a trezit pasiunea pentru știință… cred că încă dinainte să pot vorbi. Este un om extraordinar cu o minte colosală și un povestitor deosebit.
Primele noastre conversații despre știință au fost legate de spațiul cosmic, iar eu eram fascinată. De mică, am dezvoltat o pasiune puternică – aș putea spune chiar violentă – pentru astrofizică și astronomie. Eram convinsă că, atunci când voi crește, voi deveni cercetător la NASA. Discutam despre Big Bang și Univers cu tata încă dinainte să merg la școală.
În plus, am învățat să citesc foarte devreme, iar asta a însemnat că încă de la grădiniță devoram enciclopedii – mai ales (ați ghicit!) cele despre spațiul cosmic. Această fascinație a contribuit mult la dorința mea de a înțelege procesele naturale și de a descifra modul în care funcționează lumea.
Părinții mei m-au susținut mereu necondiționat. Am fost mereu încurajată să urmez ceea ce mă pasiona și ceea ce visam să fac. Mi-au transmis mesajul că nu există nimic în lume ce n-aș putea să ating.
„După AVC-ul tatălui meu mi-am dorit mult să contribui la a preveni boli grave și suferința pe care o aduc.”
Din nefericire, părinții mei au fost nevoiți să plece în Italia, în încercarea de a ne salva casa în timpul crizei financiare din 2009. Aceasta a fost o perioadă foarte tristă și dificilă pentru mine (aveam 12 ani când a plecat mama, și 13 când a plecat tata) și plină de greutăți pentru familia noastră.
Când aveam 17 ani, tata a suferit un atac cerebral, chiar înainte ca eu să încep pregătirea pentru facultate. Pentru mine a fost o lovitură foarte puternică, pentru că tata a fost mereu – și este! – cel mai bun prieten.
Toate aceste dificultăți m-au împins să îmi doresc cu atât mai mult să fac ceva extraordinar. Simțeam o nevoie profundă de a-mi asigura viitorul prin ceea ce voi reuși să construiesc.
În fața nesiguranței create de circumstanțele dificile, am devenit și mai hotărâtă să îmi urmez pasiunea pentru știință și să îmi creez un drum care să fie al meu, indiferent de obstacole. Mi-am dorit și să fac ceva ce ar avea impact pozitiv în lume, iar după AVC-ul tatălui meu mi-am dorit mult să contribui la a preveni boli grave și suferința pe care o aduc.
Părinții încă mă susțin la fel cum mă susțineau atunci când abia le treceam de genunchi. Tata e mândru, iar eu sunt extrem de mândră să fiu fiica lui.