Prietenia dintre frați nu e un dat, ci o provocare, dar merită

Prietenia dintre frați nu e un dat, ci mai degrabă o provocare, dar merită toate eforturile. Cum o cultivăm sănătos și de ce să nu oprim competiția dintre frați

În labirintul relațiilor umane, legătura dintre frați iese în evidență ca una dintre cele mai profunde și complexe. Este o relație marcată de sânge și amintiri comune, dar în același timp poate fi și un teren fertil pentru dezvoltarea unei prietenii autentice și durabile. Această relație aduce beneficii individuale inestimabile, cum ar fi suportul emoțional constant, contribuția la dezvoltarea personală și socială, menținerea tradițiilor familiale și oferirea unei perspective unice asupra lumii. Prietenia dintre frați poate fi, cu adevărat, un legământ pe viață.

Eu nu am frați, dar am crescut într-o familie mare, iar tatăl meu are trei frați, relativ apropiați ca vârstă. Relația dintre ei, una de frăție, prietenie, aventură, complicitate, umor și suport mi-a definit copilăria. Mesele de duminica de la bunici, unde ne adunam cu toții sau cele de sărbători erau presărate de povești din copilăria lor pe care, ascultându-le, noi, copiii, ne prăpădeam de râs și parcă retrăiam tot ceea ce se întâmplase. 

Am căutat mereu această „relație” în cercul meu de prieteni. De mică mă uitam cu fascinație la frații care se jucau în parc, îi depistam în primele două minute, pentru că aveau acel cod unic, doar de ei înțeles, format din gesturi, priviri, jumătăți de cuvinte rostite din colțul gurii, o anume înclinare a capului, sau tonalitatea vocii, care îi făcea să se înțeleagă. Erau cei mai buni prieteni.

În adolescență, deși vedeam că aceiași frați se ceartă uneori, totuși erau și cei mai buni prieteni, mergeau la petreceri, învățau sau chiuleau împreună. Mereu împărtășeau lucruri. Adultă fiind, am văzut frăția și prietenia din postura de mamă a doi băieți care, deși au personalități și interese foarte diferite, se completează unul pe celălalt într-un mod unic.

Prietenia între frați

Prietenia dintre frați începe de regulă în copilărie, fiind o sursă de confort și siguranță pentru cei mici. Totuși ea nu este un dat, ci mai degrabă o provocare. Necesită cultivare și îngrijire, la fel ca orice altă formă de relație.

Prietenia se adâncește și evoluează pe măsură ce frații trec prin diferite etape ale vieții, ea construindu-se inițial prin joc și aventuri comune, după care, în adolescență și la maturitate, se transformă într-un suport reciproc în fața provocărilor vieții. În tot acest proces frații au oportunitatea de a dezvolta o înțelegere profundă unul față de celălalt, zidind piatra de temelie pentru formarea unei legături emoționale puternice și de durată.

Conceptul prieteniei dintre frați vine chiar din Antichitate, fiind un subiect care l-a preocupat și pe marele Aristotel. Iată câteva dintre observațiile lui pline de esență:

Frații se iubesc de la naștere, au o legătură de sânge incontestabilă.“ Povestind cu o prietenă despre cei cinci frați ai săi, ea îmi spunea: „E într-adevăr o legătură unică cu fiecare în parte și nu se poate înlocui cu nimic în lume. Mereu am spus că orice am face și oricât de nesuferiți am fi câteodată unul cu celălalt, legătura asta nu se rupe. E o legătură din aia pe care o simți până în măduva oaselor”. 

Au o istorie comună și partajează aceleași valori familiale“.

Relația lor este testată de timp.“ Frații traversează momente frumoase, dar și dificile împreună, momente care îi leagă sau, din contră, îi îndepărtează. Reconcilierea este de multe ori delicată, presupune smerenie, căință și iertare de ambele părți.

Relația se transformă pe măsură ce frații trec prin diferite etape ale vieții, de la copilărie la maturitate și este marcată nu doar de aspectele pozitive, ci și de provocări. Părinții au un rol vital  în cultivarea și menținerea unei relații armonioase între frați, punând accent pe echilibru, atenție  și corectitudine în tratamentul acordat fiecărui copil. Rivalitatea naturală dintre frați poate coexista cu un sprijin reciproc profund, dinamică ce contribuie la consolidarea legăturii dintre ei.

Rolul părinților în relațiile dintre frați 

Influența părinților în modelarea și susținerea acestei dinamici este un aspect crucial: ei nu sunt doar furnizori de educație și îngrijire, ci și mediatori esențiali în formarea relațiilor fraterne.

Încurajarea momentelor de conectare și  a activităților comune, cum ar fi jocurile în familie, activitățile sportive sau chiar și simplul act de a citi împreună sunt benefice, întrucât frații împărtășesc emoții, experiențe, provocări, adrenalină și construiesc amintiri, consolidând astfel prietenia dintre frați.

Cultivarea respectului, empatiei și sprijinului reciproc între frați, prin exemplul propriu și prin modul în care gestionează interacțiunile dintre copii, ajută ca relația lor să fie armonioasă. Echilibrul în tratamentul acordat copiilor, recunoașterea și valorizarea individualității fiecăruia, fără a crea sentimente de inegalitate asigură relații sănătoase și solide. 

Tratamentul preferențial, pe de altă parte, poate genera conflicte și resentimente. Părinții își pot asuma un rol activ în rezolvarea conflictelor dintre frați, oferindu-le oportunitatea de a învăța cum să negocieze și să rezolve problemele într-un mod constructiv. Acest lucru îi ajută pe copii să dezvolte abilități de comunicare și de rezolvare a conflictelor, care mai târziu se vor dovedi a fi esențiale pentru orice relație sănătoasă. 

Competiția dintre frați nu e întotdeauna nocivă

Rivalitatea fraternă este un fenomen obișnuit și adesea inevitabil care are o dinamică aparte în funcție de etapa dezvoltării (copilărie, adolescență sau viața adultă). De regulă, ea se naște din competiție, care apare în diverse forme: la început competiția pentru atenția și aprobarea părinților, competiția din „curtea blocului”, apoi cea legată de rezultatele de la școală și de parcursul academic, iar la vârsta adultă, competiția pentru statutul social sau material.

Toate pot fi sursa unei rivalități, potențată mai departe de diferențele de personalitate și de interese. Dar atenție, competiția nu este oaia neagra a frăției, ea poate fi sănătoasă până într-un anume punct dacă stimulează descoperirea „darurilor” noastre și atingerea potențialului individual. 

Pentru a nu ajunge la conflict sau rivalitate, mai mult, pentru a consolida prietenia dintre frați, este esențial ca ei să își exprime și să își gestioneze sentimentele de invidie sau de frustrare în moduri sănătoase, fără a dăuna legăturii dintre ei. Practicile constructive de comunicare și rezolvare a conflictelor sunt vitale în acest sens.

Cei care învață să comunice deschis unul cu celălalt, să-și asculte și să-și respecte punctele de vedere, vor reuși să depășească obstacolele inerente oricărei relații. Împărtășind speranțe și vise, vulnerabilități și temeri, momentele dificile și reușite, în loc de prăpastia rivalității, pot construi un stâlp emoțional de neegalat. 

Ce beneficii are prietenia între frați

Prietenia fraternă este un catalizator pentru creștere personală, dezvoltare socială și înțelegere reciprocă. Interacțiunile și jocurile din copilărie, discuțiile și dezbaterile constante din etapele următoare, contribuie în viața de zi cu zi la dezvoltarea abilităților sociale și la construirea relațiilor sănătoase și din afara familiei.

Bazându-se pe experiențe comune, relația și prietenia dintre frați oferă suport emoțional constant prin nivelul de înțelegere și empatie pe care adesea este greu să îl găsim în alte relații. Este o  sursă de putere în momentele dificile, momentele de criză sau de schimbare, oferind o bază stabilă de încredere și securitate. 

Un alt aspect important este rolul fraților în menținerea tradițiilor și valorilor familiale. Ei sunt păstrătorii amintirilor și tradițiilor familiei, având capacitatea de a lega trecutul de prezent și de a transmite valorile și poveștile familiale generațiilor următoare. 

Frații sunt de multe ori oglinzile noastre, relația cu ei oferindu-ne o perspectivă unică asupra propriei persoane și a lumii înconjurătoare. Prin interacțiunile cu ei, învățăm să navigăm prin diferențe de opinii și personalități, dezvoltăm toleranță și înțelegere pentru perspective diferite și ne adaptăm mai ușor în toate domeniile vieții.

În concluzie, avem mare nevoie de frați, așa cum avem si de prieteni, iar dacă se întâmplă sa găsim aceste lucruri în același loc, este o experiență unică și satisfăcătoare pentru viețile noastre. Dacă aveți un frate pe care nu l-ați văzut demult, cu care nu ați vorbit de o vreme, pe care nu l-ați ascultat la nevoie, trimiteți-i un gând frumos. Iar dacă aveți un frate în apropiere, dați-i repede o îmbrățișare. 

 

Ai și tu o poveste? Ne-o poți trimite aici

Îți recomandăm să te uiți și la acest video despre sănătatea mintală

Căutare