Microbiomul intestinal: cheia sănătății fizice și mintale. Cum îți influențează emoțiile, digestia și imunitatea
Microbiomul intestinal este esențial pentru funcționarea optimă a organismului. Potrivit medicului Violeta Ion, acesta are un rol major în metabolizarea substanțelor nutritive, în protecția împotriva agenților patogeni și în educarea sistemului imunitar. Mai mult decât atât, influența sa se extinde la sănătatea mintală și echilibrul emoțional, demonstrând legături directe cu afecțiuni precum depresia, anxietatea sau chiar tulburările neurodegenerative. Pe măsură ce cercetările avansează, devine tot mai evident că menținerea unui microbiom echilibrat este esențială nu doar pentru sănătatea digestivă, ci și pentru prevenirea și gestionarea unor boli complexe, inclusiv cele metabolice sau psihiatrice.
Microbiomul intestinal este compus din bacterii, virusuri și fungi. Aceste microorganisme au un potențial extraordinar de a influența procesele fiziologice și patologice, inclusiv pe cele mintale.
„Microbiomul are funcții metabolice, protejează împotriva agenților patogeni, educă sistemul imunitar și, prin aceste funcții de bază, influențează direct sau indirect majoritatea funcțiilor noastre fiziologice.“
– Dr. Violeta Ion, medic specialist geriatrie-gerontologie
Medicul precizează că microbiota intestinală a fost explorată pentru potențiale interacțiuni cu gazda, inclusiv pentru efecte asupra metabolismului, a răspunsurilor imune și neuroendocrine. Microbiota intestinală joacă un rol important în absorbția substanțelor nutritive, în sinteza enzimelor și în producția de acizi grași cu lanț scurt.
Legătura dintre microbiom și sănătatea mintală
Potrivit studiilor, intestinul produce neurotransmițători, adică mesageri chimici care sunt trimiși și primiți de neuroni și ajută inclusiv la reglarea emoțiilor. Unii specialiști consideră că depresia și anxietatea sunt tulburări produse de un dezechilibru chimic creat în intestin și că peste 30 de neurotransmițători diferiți și aproape 90% din serotonina din organism, hormonul fericirii, provin din intestin, potrivit Cleveland Clinic.
Un dezechilibru al florei intestinale poate avea consecințe severe, atât pentru sănătatea tractului digestiv, cât și pentru sănătatea mintală. Mai exact, cercetătorii au descoperit că persoanele cu anumite tulburări digestive, cum ar fi boala Crohn și colita ulcerativă, au un risc mai mare de depresie și anxietate.
Pe lângă depresie și anxietate, există mai multe tulburări de ordin psihic care au fost asociate cu schimbările și dezechilibrele microbiomului și cu afecțiunile digestive:
- boala Alzheimer,
- tulburarea cu deficit de atenție/hiperactivitate,
- tulburările de spectru autist.
- tulburarea bipolară,
- tulburare obsesiv-compulsivă,
- schizofrenie.
Analize pentru microbiom
„Analiza microbiomului intestinal se bazează pe izolarea microbilor prin caracterizare dependentă de cultură și extracția ADN-ului. Dacă un microorganism crește ușor într-un mediu de cultură, asta nu înseamnă neapărat că este cel mai abundent sau cel mai important din proba de fecale. În această privință, testele bazate pe culturi sunt inexacte, deoarece favorizează bacteriile dependente de oxigen, dintre care majoritatea sunt agenți patogeni, în timp ce lipsesc bacteriile care cresc fără oxigen, care includ marea majoritate a comensalilor intestinali (n.r. – microorganisme care conviețuiesc și se hrănesc unul cu resturile celulilalt).”
Dr. Violeta Ion, medic specialist geriatrie-gerontologie
Al doilea tip major de teste ale microbiomului sunt, potrivit medicului, testele de scaun pe bază moleculară, folosind metode bazate pe ADN, cum ar fi secvențierea de generație următoare sau secvențierea genomului întreg, acesta din urmă permițând deducerea funcțiilor microbiotei intestinale. Testele actuale au însă dezavantajul că oferă puține informații în scop diagnostic sau prognostic.
Simptomele care semnalează o floră intestinală distrusă
Dezechilibrul între bacteriile benefice și bacteriile nocive poartă denumirea de disbioză intestinală. Este cunoscut faptul că disbioza contribuie la permeabilitatea intestinală. Adesea numit „intestin permeabil”, acest proces inflamator se referă la pierderea funcției barierelor fiziologice de protecție a intestinului din mucoasa intestinală.
Iată câteva semne care pot apărea în cazul unui dezechilibru microbian intestinal:
- simptome digestive: tulburări de tranzit (diaree, constipație), crampe abdominale, meteorism abdominal, flatulență, pirozis, intoleranțe alimentare, sindrom de intestin iritabil, deficite de vitamine și aminoacizi;
- dureri articulare;
- probleme dermatologice – erupții cutanate, acnee, eczeme, leziuni de tip psoriazic, dermatite;
- probleme neurologice – tulburări de memorie, de concentrare, anxietate, depresie, oboseală cronică, cefalee;
- alergii.
Medicul menționează că au fost descrise și câteva afecțiuni care sunt asociate cu dibioza intestinală. Dintre acestea, amintește afecțiunile digestive, cum sunt boala Crohn și colita ulcerativă, unele boli neurologice, cum sunt boala Parkinson, scleroza multiplă, boala Alzheimer, afecțiuni psihiatrice ca sindromul depresiv-anxios, boli metabolice (diabet zaharat, obezitate) etc.
Factori care afectează flora intestinală
În funcție de etapele vieții fiecărui individ există, conform specialistului, anumiți factori care influențează flora intestinală:
- Tipul de naștere (se consideră că indivizii născuți natural intră în contact cu bacteriile din zona vaginală a mamei, motiv pentru care sistemul imunitar al nou-născutului este stimulat timpuriu);
- Tipul de alimentație după naștere (laptele matern uman este recunoscut ca fiind o sursă de bacterii probiotice care influențează dezvoltarea bacteriilor intestinale la sugari);
- Genetica (numărul de bacterii specifice găsite în microbiota intestinală este influențat parțial de structura genetică a gazdei);
- Infecții (studiile au demonstrat că diversitatea microbiotei intestinale este modificată de infecțiile bacteriene și virale);
- Medicamentele (levodopa, statinele, inhibitorii de pompă de protoni, metformin afectează flora intestinală);
- Dieta (ceea ce mâncăm ne afectează sănătatea și sănătatea începe din intestine);
- Mediul incojurător.
Refacerea florei intestinale: 5 tipuri de nutrienți care ajută și alimentele în care se găsesc
1. Prebioticele
Sunt un tip de fibre care servesc drept hrană pentru bacteriile benefice care pot produce și acizi grași cu lanț scurt (se găsesc în cereale integrale, ceapă, usturoi, fasole).
2. Micronutrienții
Chiar dacă microbiota intestinală poate sintetiza diverse vitamine – B, K, și alți micronutrienți din dietă pot afecta, de asemenea, compoziția microbiotei intestinale.
4. Polifenolii
Pe lângă vitamine și minerale, polifenolii găsiți în numeroase alimente, cum ar fi fructele, legumele, cacaua stimulează o diversitate de bacterii benefice, iar unii polifenoli exercită și activitate prebiotică.
4. Acizii grași esențiali
Omega 3 sunt grăsimi polinesaturate care se găsesc în principal în peștele gras și s-a descoperit că stimulează nivelurile bacteriilor benefice. În aceeași categorie intră și omega 9, acizi grași mononesaturați care se găsesc, de exemplu, în uleiul de măsline extravirgin, un element de bază al dietei mediteraneene.
5. Probioticele
„Probioticele sunt microorganisme vii care au beneficii dovedite în procesele de digerare a alimentelor, producerea vitaminelor și sunt asemanătoare microorganismelor care populează, în mod normal, colonul. Ele pot fi găsite în iaurt și alte alimente fermentate, suplimente alimentare și produse de înfrumusețare.”
Dr. Violeta Ion, medic specialist geriatrie-gerontologie
Probioticele pot conține o varietate de microorganisme, însă mai frecvente sunt bacteriile care aparțin grupelor numite Lactobacillus și Bifidobacterium.
Medicul subliniază că există mai multe tipuri de suplimente probiotice. Acestea se găsesc sub diferite forme (alimente, băuturi, capsule sau pastile, pulberi sau lichide). Unele suplimente conțin atât probiotice, cât și prebiotice, sub denumirea de simbiotice.
Câteva afecțiuni care necesită creșterea cantității de probiotice din organism (prin alimente sau suplimente) includ, potrivit specialistei:
- sindromul diareic (diaree cauzată de antibiotice sau de infecția cu Clostridium difficile);
- constipație cronică;
- bolile inflamatorii intestinale;
- infecții (bacteriene, candidoze), sepsis;
- intoleranță la lactoză sau la gluten.
Studiile au demonstrat că, pentru a-și dovedi beneficiile, ar trebui administrate o perioadă cuprinsă între o săptămână și două-trei luni. De exemplu, în cazul unui episod de diaree, este indicată administrea probioticelor timp de 5 zile, spre deosbire de situația intoleranței alimentare, când este recomandată utilizarea probioticelor pe o durată de câteva luni, la recomandarea medicului.
În cât timp se reface flora intestinală
„Au fost dezvoltate multe strategii terapeutice pentru a restabili eubioza intestinală, iar noi strategii sunt propuse și studiate intens. Procesul de refacere a florei intestinale este influențat de starea microbiomului fiecărui individ, de dietă, medicație, de tipul de activitate fizică.“
Dr. Violeta Ion, medic specialist geriatrie-gerontologie
O dietă bogată în fibre și alimente sau suplimente probiotice poate accelera refacerea microbiomului intestinal. În plus, exercițiile fizice regulate, în special cardio, s-au dovedit a fi responsabile pentru o diversitate mai mare de microorganisme la nivel intestinal.
„Majoritatea bacteriilor care formează flora intestinală se recuperează rapid, însă pot exista consecințe de lungă durată pe fondul administrării antibioticelor. Se apreciază că repopularea completă a florei intestinale se produce într-un interval de până la 6 luni.”
Dr. Violeta Ion, medic specialist geriatrie-gerontologie
Ceaiuri care refac flora intestinală
Mai mulți compuși prezenți în ceai pot interacționa cu microbiomul intestinal. Polifenolii din ceai sunt absorbiți de microbiota intestinală și se consideră că au un rol extins în alimentație și că au o relație „bidirecțională” cu flora intestinală. Aceștia influențează compoziția microbiotei intestinale și prin metabolizare produc compuși bioactivi.
„Rolul compușilor din anumite tipuri de ceai în rândul celor cu disbioză (obezitate sau diete bogate în grăsimi) este medierea profilurilor microbiotei intestinale. În prezent, studiile evidențiază beneficii ale consumului de ceai verde și negru.”
Dr. Violeta Ion, medic specialist geriatrie-gerontologie
Medicamente pentru flora intestinală
Pentru refacerea florei intestinale, meedicamentele care pot fi de ajutor sunt suplimentele cu probiotice și prebiotice, conform specialistei.
Probioticele sunt ingrediente alimentare nedigerabile care aduc beneficii prin stimularea selectivă a activității unui număr limitat de bacterii din colon. Ele sunt clasificate în mai multe tipuri, iar produșii de degradare au un efect antiinflamator important.
„În plus, probioticele s-au dovedit a fi eficiente împotriva obezității chiar și în cazul administrării pe termen scurt. Organisme vii care, administrate în doze adecvate sub formă de alimente, pastile sau pulberi au rol în refacerea microbiomului intestinal.”
Dr. Violeta Ion, medic specialist geriatrie-gerontologie
Alimente care refac flora intestinală
Unul dintre cele mai sănătoase tipuri de alimentație inclusiv pentru flora intestinală este dieta mediteraneană care se bazează pe alimente ca:
- migdalele,
- bananele,
- broccoli,
- orezul brun,
- uleiul de măsline,
- lintea,
- ovăzul,
- portocalele,
- spanacul,
- nucile,
- cerealele integrale.
Alimente care conțin probiotice:
- varză murată,
- tempeh,
- iaurt,
- kefir.
Alimente care conțin prebiotice:
- varză,
- cicoare,
- usturoi,
- ceapă.
