Dieta oloproteică se recomandă doar pentru slăbirea de urgență

    Dieta oloproteică durează 21 de zile. Asigură o pierdere în greutate relativ rapidă, mai ales din grăsime. În plus, promite să nu revii la greutatea inițială, dacă etapele ulterioare sunt respectate corect.

    Fiind o dietă hipocalorică (cu foarte puține calorii), e indicat să o urmezi doar sub supravegherea unui medic și să o eviți dacă ai anumite probleme de sănătate.

    „Dieta oloproteică este o formă de dietă ketogenică. Slăbire rapidă, dar și cu efecte secundare pe termen lung, mai ales pentru ficat și rinichi.“

    Dr. Iren Alexoi, medic nutriționist

    Dieta oloproteică este un regim alimentar studiat de profesorul George L. Blackburn, nutriționist și director asociat al diviziei de nutriție la Școala Medicală Harvard. Dieta a fost studiată în 1971, aprobată în 1993 de Departamentul Sănătății al SUA și folosită în multe țări europene, începând cu 2003. A fost una dintre primele metode de intervenție în cazul obezității.

    O dietă de urgență

    Dieta oloproteică conține foarte puține calorii și se bazează pe aportul corect de proteine (nu e o dietă bogată în proteine – cum e Dukan) și pe reducerea carbohidraților și a lipidelor.

    Această dietă nu e indicată ca primă alegere pentru slăbit. O alimentație echilibrată asociată cu activitate fizică adecvată este o metodă mai sigură și cu rezultate mai bune pe termen lung. Dieta oloproteică este, mai degrabă, o terapie nutrițională tranzitorie, care vizează pierderea rapidă și importantă în greutate, înaintea unei intervenții chirurgicale, de exemplu.

    Este foarte important ca dieta oloproteică să fie urmată sub îndrumarea unui medic și doar în urma unor analize amănunțite pentru a fi sigur că organismul tău e sănătos și pregătit pentru restricția calorică.

    „Cuvântul dietă, în zilele noastre, a ajuns să impună și o anumită modă – dacă nu ești la dietă, nu ești la modă, nu ești în trend. E important să înțelegem lucrul acesta și să ne gândim la implicațiile medicale, psihologice și morale pentru tânăra generație.“

    Dr. Iren Alexoi, medic nutriționist

    Pentru cine e potrivită dieta oloproteică

    Indicațiile pentru o dietă restrictivă caloric vizează anumite categorii de persoane, printre care:

    Indicele de masă corporală se calculează împărțind greutatea exprimată în kilograme la pătratul înălțimii exprimate în metri. De exemplu, o femeie de 55 de kilograme și o înălțime de 1,63 m are un IMC de 20,7.

    Principiile dietei oloproteice

    • Dieta oloproteică presupune consumul zilnic al unor alimente cu un conținut scăzut de calorii (<800 kcal);
    • un aport de proteine ​​care variază între 1,2 și 1,5 g per kg din greutatea ideală, atât pentru femei, cât și pentru bărbați;
    • un consum de carbohidrați cuprins între 10 și 20 g pe zi (e vorba de carbohidrații prezenți în legume);
    • 10 g de grăsimi pe zi – echivalentul a aproximativ 2 lingurițe de ulei de măsline extravirgin;
    • carbohidrații se iau exclusiv din legume (adică o cantitate mică de carbohidrați);
    • dieta nu include utilizarea medicamentelor, dar suplimentele de vitamine și minerale sunt indicate pentru a compensa pierderile de micronutrienți care însoțesc pierderea în greutate și pentru a regla acidoza metabolică.

    Potrivit promotorilor dietei oloproteice, acest plan alimentar ar permite atingerea unui echilibru de azot care favorizează păstrarea masei musculare și ar permite apariția stării de cetoză (un proces natural care apare atunci când grăsimile sunt transformate în energie).

    Dieta are o durată de 21 de zile, urmată de o fază de tranziție de 42 de zile, împărțită în două faze suplimentare, în care toate substanțele nutritive sunt reintroduse treptat.

    Alimente și băuturi permise în dieta oloproteică

    • Carne slabă de pește, pui, curcan, vită.
    • Legume verzi – spanac, salată verde.
    • Legume care cresc la nivelul solului – vinete, dovlecei, ridichi, castraveți, ciuperci, varză, ardei gras, zucchini, frunze de sfeclă, anghinare, fenicul, sparanghel.
    • Pentru a da mai mult gust mâncării, se pot folosi uleiul de măsline (dar cu măsură), oțetul de mere și condimente precum piper, scoțișoară, turmeric, cuișoare, nucșoară, frunze de dafin, ardei iute, verdețuri, ceapă, usturoi.
    • Se recomandă consumul de salate asezonate cu suc de lămâie, sare și piper.
    • Roșiile se pot folosi pentru gătirea cărnii, a peștelui, dar în cantitate limitată.
    • Se recomandă consumul de pește și fructe de mare, cu indicații precise de cantități în funcție de nevoile, greutatea și specificul fiecărei persoane.
    • La capitolul băuturi sunt permise cafeaua, apa plată (2 litri pe zi), ceaiul verde, ceaiul de ghimbir, de mușețel sau de păducel, neîndulcite sau îndulcite cu îndulcitori naturali, cum este stevia.

    Alimente și băuturi interzise în dieta oloproteică

    • Alimente și băuturi care conțin zahăr.
    • Sucuri de orice fel.
    • Alcool.
    • Alimente care conțin carbohidrați în cantități mari (pâine, paste, orez, cartofi, leguminoase).
    • Lactate.

    După cele 21 de zile din prima fază, dieta oloproteică presupune o a doua fază, în care alimentele inițial interzise – cele cu conținut crescut de carbohidrați – sunt reintroduse treptat. La început, dieta va fi una disociată – nu se asociază carbohidrații cu grăsimile la aceeași masă. Cu timpul, se revine la o dietă normală, dar echilibrată și sănătoasă.

    Avantaj: slăbești rapid

    După primele zile, considerate de adaptare, prezența corpilor cetonici induc o stare de euforie, care face suportabilă restricția calorică. Mai mult, persoana care ține această dietă pierde foarte repede din masa de grăsime, ceea ce o încurajează și stimulează motivația de a menține dieta, evitând demoralizarea, adesea prezentă în scăderea prea lentă în greutate.

    Contraindicată persoanelor cu diabet de tip I

    Dieta trebuie urmată sub supraveghere medicală și numai după ce ți-ai făcut analizele la zi. În cazul celor care au anumite probleme de sănătate, dieta oloproteică este contraindicată. Vorbim aici de:

    • cei cu insuficiență renală;
    • cei cu insuficiență cardiacă;
    • cei cu insuficiență hepatică;
    • cei cu diabet zaharat de tip I;
    • femeile însărcinate sau care alăptează;
    • cei cu aritmii cardiace;
    • cei care au suferit un infarct sau un accident vascular cerebral în ultimele 12 luni);
    • cei cu neoplasme;
    • cei cu boli psihiatrice;
    • cei care urmează tratament cu diuretice;
    • cei cu vârsta sub 14 și peste 70 de ani.

    „De ce este atât de greu să mâncăm sănătos și cu discernământ? O alimentație sănătoasă, care te lasă să mănânci toate grupele alimentare, care îți oferă tot ce-i trebuie organismului să funcționeze normal e mai complicată decât una care te frustrează și te îmbolnăvește?“

    Dr. Iren Alexoi, medic nutriționist
    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook