Investigațiile imagistice cerebrale au arătat o atrofiere accelerată a creierului bărbaților, comparativ cu al femeilor FOTO: Shutterstock
Un studiu amplu, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, a scos la iveală că bărbații pierd volum cerebral într-un ritm mai accelerat decât femeile pe măsură ce îmbătrânesc. Totuși, femeile sunt aproape de două ori mai predispuse să fie diagnosticate cu boala Alzheimer.
Analiza a inclus peste 12.500 de imagini RMN ale creierului, de la 4.726 de participanți, și a evidențiat o reducere mai accentuată a volumului în mai multe regiuni cerebrale la bărbați. În ciuda acestui declin structural, femeile continuă să prezinte un risc mai mare de a dezvolta demență.
„E foarte important să analizăm ce se întâmplă în creierul sănătos pentru a putea înțelege mai bine schimbările care apar când oamenii dezvoltă aceste afecțiuni neurodegenerative”, a precizat Fiona Kumfor, neuropsiholog clinic la Universitatea din Sydney, Australia.
Femeile, mai predispuse la boala Alzheimer decât bărbații
Rezultatele privind diferențele dintre sexe când vine vorba de îmbătrânirea creierului au fost multă vreme contradictorii. Unele studii au arătat că bărbații pierd mai multă substanță cenușie și suferă o reducere mai mare a hipocampusului, în timp ce altele au raportat un declin mai accentuat la femei.
Anne Ravndal, doctorandă la Universitatea din Oslo, Norvegia, și coautoare a cercetării, explică logica inițială din spatele acestor ipoteze: „Dacă la femei degradarea creierului ar fi fost mai accentuată, ar fi putut explica de ce sunt mai frecvent diagnosticate cu Alzheimer”. Noile date infirmă însă această ipoteză.
Îmbătrânirea reprezintă cel mai important factor de risc pentru boala Alzheimer, iar faptul că femeile sunt diagnosticate mult mai frecvent a determinat tot mai multe echipe de cercetare să analizeze în detaliu diferențele biologice dintre sexe în evoluția creierului.
Pentru acest studiu, cercetătorii au analizat doar persoane fără demența Alzheimer sau alte tulburări cognitive, selectate ca grup de control din 14 baze de date extinse. Fiecare participant a fost supus investigațiilor RMN la un interval mediu de trei ani. Specialiștii au urmărit modificările din structura creierului în timp, concentrându-se pe grosimea substanței cenușii și pe dimensiunea unor regiuni implicate în memorie, precum hipocampusul.
Rezultatele au arătat că bărbații au înregistrat o reducere mai mare de volum în mai multe zone ale creierului, comparativ cu femeile. De pildă, cortexul postcentral, zona responsabilă cu procesarea atingerii, durerii și temperaturii, s-a redus cu aproximativ 2% pe an la bărbați, față de 1,2% la femei.
„Rezultatele sugerează că bărbații îmbătrânesc mai repede decât femeile”, a subliniat Fiona Kumfor. Această tendință s-a observat și în studiile epidemiologice potrivit cărora bărbații au, în medie, o speranță de viață mai scurtă.
Rezultatele nu explică diferențele de risc între sexe
Amy Brodtmann, cercetător în sănătate cognitivă la Universitatea Monash din Melbourne, Australia, observă că, dacă pierderea de volum cerebral ar fi avut un rol direct în dezvoltarea bolii Alzheimer, femeile ar fi trebuit să prezinte un declin mai accentuat la nivelul regiunilor implicate în memorie, precum hipocampusul și o altă zonă, implicată în procesele de conștiință și imagine de sine: precuneusul. Rezultatele indică însă contrariul. Bărbații au înregistrat o reducere mai mare a acestor zone, așadar vulnerabilitatea crescută a femeilor la Alzheimer ar putea avea alte cauze.
Anne Ravndal consideră că diferențele dintre sexe ar putea fi legate de factori precum speranța de viață mai lungă a femeilor, particularitățile hormonale, genetice sau obiceiurile zilnice. Astfel, prevalența mai mare a bolii Alzheimer la femei pare să țină mai degrabă de un ansamblu de factori biologici și sociali decât de modificările structurale ale creierului.
Reducerea în dimensiuni a creierului odată cu înaintarea în vârstă este un proces fiziologic normal, dar nu este echivalent cu pierderea capacităților intelectuale. „Creierul nu are «dreptul» să se sclerozeze. La 70 de ani, judecata, logica, memoria trebuie să fie aceleași ca la 40!“, semnalează dr. Adina Petrea, medic primar neurolog, într-un interviu pentru HotNews.
„Am văzut oameni de 70-80 de ani cu un creier care, din punct de vedere imagistic – pe RMN sau CT – părea puternic atrofiat, dar care în realitate erau modele de profesionalism și intelectualitate. Continuau să lucreze, să învețe, să rețină și să creeze lucruri noi. Probabil că, deși aveau mai puțini neuroni, aveau foarte multe conexiuni între ei – sinapsele. Iar dezvoltarea sinapselor este posibilă la orice vârstă. Desigur, în copilărie și tinerețe procesul e mai rapid, pentru că atunci absorbim informația ca niște bureți. Dar învățarea este un proces real și activ la orice vârstă și poate fi stimulată oricând în viață“, completează specialista.
Soluția este să ne punem constant creierul la treabă, indiferent de vârstă: să învățăm o limbă străină, poezii, muzică, să avem activități cât mai diverse care implică atât efort fizic, intelectual, cât și manualitate.
În paralel cu descoperirea legată de micșorarea accelerată a creierului în cazul bărbaților, o altă echipă de cercetători – de la Universitatea Duke din SUA – a dezvoltat un instrument care poate prezice viteza de îmbătrânire a întregului organism pe baza unui singur RMN cerebral. Studiul, publicat în revista Nature Aging, oferă o metodă complementară de înțelegere a procesului de îmbătrânire.
Ahmad Hariri, profesor de psihologie și neuroștiințe la Duke, spune că metoda permite evaluarea ritmului de îmbătrânire în orice moment, folosind informațiile obținute cu ajutorul unui simplu RMN cerebral.
Instrumentul, denumit (Dunedin Pace of Aging Calculated from Neuroimaging), se bazează pe date din Dunedin Study, o cercetare de referință care urmărește peste o mie de neozeelandezi născuți între 1972 și 1973. Participanții au fost examinați medical de-a lungul vieții, iar la vârsta de 45 de ani au fost supuși investigațiilor RMN pentru a analiza structura creierului: volumul, grosimea corticală și raportul dintre substanța albă și cea cenușie.
Datele imagistice au fost comparate cu semnele de îmbătrânire fizică și cognitivă, precum performanțele la teste de memorie și atenție, starea generală de sănătate și modificările faciale. Persoanele la care s-a observat un declin mai rapid prezentau și modificări cerebrale mai accentuate, confirmând că imaginea creierului poate oferi indicii clare despre vârsta biologică reală a organismului.
Îmbătrânire cerebrală accelerată, risc ridicat de boli de inimă și pulmonare
Pentru a verifica precizia metodei, cercetătorii au testat-o pe mai multe grupuri mari de participanți: 42.000 de RMN-uri din cadrul UK Biobank, peste 1.700 de imagini din proiectul Alzheimer’s Disease Neuroimaging Initiative și 369 din studiul BrainLat, care include persoane din cinci țări sud-americane.
Ethan Whitman, doctorand la Universitatea Duke și coautor al studiului, spune că una dintre principalele mize a fost testarea acurateței instrumentului pe populații diferite, pentru a vedea dacă rezultatele pot fi replicate.
Cercetătorii au descoperit că DunedinPACNI poate estima rata de îmbătrânire și în rândul altor cohorte, fiind comparabil cu metodele validate anterior. Bazele de date precum UK Biobank și ADNI conțin și informații detaliate despre efectele îmbătrânirii asupra sănătății, de la forța de prindere și viteza de mers până la incidența infarctului, a accidentului vascular cerebral, a bolilor pulmonare cronice și a mortalității generale.
Corelând aceste informații, echipa a constatat că persoanele cu un ritm mai accelerat de îmbătrânire cerebrală, calculat prin DunedinPACNI, aveau și un risc mai ridicat de boli cardiovasculare, afecțiuni pulmonare și deces prematur.
Medicina viitorului: „Dacă aștepți până când apar bolile, ratezi începutul poveștii”
Echipa de la Duke dezvoltase anterior un instrument asemănător, numit DunedinPACE, bazat pe analiza metilării ADN-ului (mici modificări chimice care influențează activitatea genelor fără a le altera structura). Acest test estima ritmul biologic al îmbătrânirii pe baza analizelor de sânge.
Noul model, DunedinPACNI, face același lucru folosind imagini RMN ale creierului. „Metoda le oferă cercetătorilor o alternativă acolo unde nu există date genetice, dar sunt disponibile imagini cerebrale”, a detaliat Ahmad Hariri, profesor de neuroștiințe la Universitatea Duke. Cele două instrumente au fost comparate direct și au avut rezultate similare, confirmând că pot evalua în mod convergent viteza cu care îmbătrânește organismul.
Hariri consideră că DunedinPACNI are șanse mari să fie adoptat pe scară largă, deoarece se bazează pe tipuri de RMN utilizate deja în mod curent în spitale și laboratoare. Următorul pas este definirea unor standarde clare pentru ce înseamnă o îmbătrânire „sănătoasă” în contrast cu una „accelerată”.
Dr. Dan Henderson, medic la Brigham and Women’s Hospital și profesor la Harvard Medical School, spune că performanța metodei în seturi de date independente, precum BrainLat, confirmă potențialul de aplicare universală. Totuși, subliniază necesitatea testelor pe populații cu alte particularități genetice și de mediu.
Henderson și colegii săi cred că astfel de instrumente ar putea deveni, în timp, parte din evaluările medicale de rutină, oferind o imagine mai precisă asupra stării biologice a pacienților. Ethan Whitman, coautor al studiului, spune că utilitatea reală a metodei este capacitatea de a identifica riscul de boală înainte de apariția simptomelor: „Rezultatele ne arată cât de mult putem înțelege despre sănătate și îmbătrânire înainte ca procesele patologice să înceapă. Dacă aștepți până când apar bolile, ratezi începutul poveștii.”
