Cardiopatia ischemică sau boala cardiacă ischemică, așa cum mai este denumită, e cea mai întâlnită afecțiune, nu doar la noi în țară, ci peste tot în lume. Complicația cea mai severă a cardiopatiei ischemice este infarctul miocardic și, din păcate, boala nu are vindecare, dar poate fi ținută sub control printr-un stil de viață echilibrat și cu ajutorul anumitor medicamente.
„Cardiopatia ischemică include afecțiunile care au în comun o suferință cardiacă, de origine ischemică, produse de un dezechilibru între aportul de oxigen la miocard și necesități. Mai exact, este o afecțiune care se manifestă clinic prin dureri anginoase, cauzate de insuficienta oxigenare a celulelor miocardice”, explică dr. Adina Negoiță, medic de familie, cu competență în ecografia generală.
Cardiomiopatia ischemică se dezvoltă atunci când arterele coronare, adică vasele de sânge care furnizează oxigen și sânge inimii, se îngustează din cauza depunerilor de colesterol.
Cardiomiopatia ischemică apare în urma acumulării de colesterol pe vasele de sânge
Dacă aceste artere se îngustează, inima nu mai primește suficient oxigen, mai ales în timpul activității fizice. Această acumulare de colesterol, împreună cu alte reziduri celulare, pe pereții vaselor de sânge, poartă denumirea de ateroscleroză.
„Cea mai frecventă cauză de ischemie miocardică (peste 90% din cazuri) este ateroscleroza coronariană – pe segmentele proximale ale arterelor coronare se depun plăci ateromatoase care conduc la îngustarea lumenului și a scăderii fluxului coronarian”, a completat medicul de familie Adina Negoiță.
Dacă aceste plăci ateromatoase se rup, trombocitele se vor acumula în zona respectivă încercarea de a repara vasul de sânge. Din cauza aceata, fluxul de sânge se poate reduce sau chir bloca, cauzând un infarct miocardic.
Dureri în piept și indigestie
Cel mai frecvent, cardiopatia ischemică duce la apariția anginei pectorale care se manifestă prin apariția următoarelor simptome:
• presiune în zona pieptului
• greutate în zona pieptului
• arsuri în zona pieptului
• durere în zona pieptului
Angina poate provoca, de asemenea, simptome neobișnuite:
• indigestie
• arsuri la stomac
• slăbiciune
• transpirație
• greață
• crampe
„De obicei, aceste simptome apar în timpul stresului emoțional sau în timpul exercițiilor fizice și durează mai puțin de câteva minute și cedează după încetarea efortului sau după administrarea perilingual de nitroglicerină. Mai pot apărea și dificultăți în respirație (dispneea), iar uneori nu sunt prezente simptome. Primul semn este, de obicei, un atac de cord. Alte complicații includ insuficiența cardiacă sau bătăile neregulate ale inimii”, a menționat dr. Negoiță.
Cardiomiopatia ischemică. Bărbații, primele victime
Cardiomiopatia ischemică apare cel mai des la bărbați și la cei care au cazuri în familie, mai ales dacă debutul a fost înaintea vârstei de 50 de ani. Alți factori de risc major sunt hipertensiunea arterială, diabetul, creșterea colesterolului, sedentarismul, fumatul, stresul, depresia și infecțiile cronice.
De aceea, cei care se știu cu factorii de risc enumerați, ar trebui să îi trateze sau să îi elimine, dacă este posibil, pentru că boala nu poate fi vindecată.
După stabilirea diagnosticului, cu ajutorul acuzelor, examenului clinic, datelor examinărilor ECG, testării stresului cardiac și angiogramei coronariene, pacientului i se recomandă să renunțe la fumat, să mănânce sănătos, să facă mișcare, deoarece schimbarea stilului de viață e o componentă importantă a tratamentului. Atunci când situația o impune, medicul prescrie anumite medicamente sau dacă afecțiunea e gravă, poate fi nevoie de operație.
Atenție la aspirină!
”Se pot recomanda și medicamente pentru diabet, pentru nivelul ridicat al colesterolului ori tensiunea arterială crescută și aspirină, beta-blocantele sau nitroglicerina, ca medicație suplimentară.
În cazurile severe se recomandă interventia chirurgicală pentru by-pass coronarian sau intervenția coronariană percutantă,” precizează dr. Adina Negoiță.
Cardiomiopatia ischemică. Ce medicamente se recomantă:
- Beta-blocante: se prescriu pentru a reduce tensiunea arterială și ritmul cardiac, în special în rândul persoanelor care au suferit deja un atac de cord.
- Plasturi, spray-uri sau tablete cu nitroglicerină: acestea lărgesc vasele de sânge și calmează durerile toracice.
- Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei: acestea scad tensiunea arterială și ajută la încetinirea sau oprirea progresiei cardiomiopatiei ischemice.
- Blocante ale canalelor de calciu: acestea vor lărgi arterele coronare, îmbunătățind fluxul de sânge către inimă și reducând hipertensiunea.
- Statine: Acestea pot avea un impact pozitiv asupra rezultatelor cardiomiopatiei ischemice. Într-un studiu din 2019, s-a constatat că, deși administrarea statinelor nu poate reduce riscul general de deces prin cardiomiopatie ischemică, acestea pot preveni dezvoltarea bolii și pot reduce riscul de atacuri de cord non-fatale. Cu toate acestea, s-ar putea să nu fie eficiente pentru persoanelor hiperlipidemie (o afecțiune transmisă genetic care cauzează o creștere anormală a lipidelor în sânge).
În trecut, se folosea foarte mult aspirina, în cazul pacienților cu cardiopatie ischemică, însă potrivit recomandărilor actuale ale medicilor, acest medicament este destinat doar persoanelor cu risc ridicat de infarct, accident vascular cerebral, angină sau alte evenimente cardiovasculare. Motivul: din cauza efectului său anticoagulant, aspirina crește riscul apariției hemoragiilor.
Cardiomiopatia ischemică. Bypass sau angioplastie
Intervențiile chirurgicale care pot debloca sau înlocui arterele blocate dacă au devenit foarte înguste sau dacă boala nu răspunde la tratamentul medicamentos, sunt următoarele, potrivit medicalnewstoday.com:
• Bypass coronarian: această procedură are rolul de a repune în circultie fluxul de sânge, din jurul unei artere coronariene blocate. În timpul intervenţiei chirurgicale, inima este oprită şi un aparat cardio-pulmonar preia activitatea acesteia şi plămânilor. În acest timp, un vas de sânge, luat dintr-o altă parte a corpului și este ataşat de aortă într-un un punct dincolo de blocaj. Astfel, vasul sănătos preia funcția celui blocat, conducând sângele către inimă.
• Angioplastia și stentarea: angioplastia presupune introducerea unui mic balon în zona îngustată a vasului de sânge. Prin umflarea balonului se dilată peretele vasului permițând creșterea fluxului de sânge. După dilatarea vasului de sânge, prin angioplastie, chirurgul vascular introduce uneori un stent, în funcție de circumstanțe. Stentul este un tub mic construit dintr-o plasă metalică foarte fină, și are rolul de a menține deschis vasul de sânge dilatat. Calea de acces pentru angioplastie și stentare este o mică puncție sau uneori o mică incizie, la nivelul tegumentului. Prin acest mic orificiu este introdus un tub lung și subțire, numit cateter. Folosind raze X pentru ghidare, chirurgul introduce cateterul până la locul blocajului. Prin cateter se poate astfel ajunge ușor cu balonul sau stentul la locul ce trebuie tratat.
