Deși conceptul de Blue Monday nu are nicio bază științifică, discuția despre starea proastă de spirit de după Sărbători e sănătoasă FOTO: Shutterstock
Începând din 2005, termenul Blue Monday – lunea albastră, tristă – a intrat în conștiința colectivă drept cea mai depresivă zi din an. Această zi cade, de obicei, în a treia zi de luni din ianuarie, iar Blue Monday 2025 este pe 20 ianuarie.
Deși criticată în numeroase rânduri, ideea continuă să atragă atenția asupra importanței sănătății mintale în perioada rece a anului.
„A treia zi de luni din luna ianuarie este considerată, de prin 2005, ca fiind începutul unei perioade de revenire cu picioarele pe pământ, după trecerea sărbătorilor. Dacă acestea vin cu entuziasm și bună-dispoziție, a doua jumătate a lunii ianuarie vine cu conștientizări: reîntoarcerea la programul de muncă, finanțe care trebuie reechilibrate, dificultate în a ne păstra rezoluțiile pe care le-am stabilit de Anul Nou. Toate aceste conștientizări pot aduce stări de deprimare și pesimism. Conceptul nu are însă o bază științifică, ci mai degrabă una pseudoștiințifică, fiind considerat, mai degrabă, o strategie bună de marketing, pentru a vinde produse și servicii.”
În anul 2025, Blue Monday este pe 20 ianuarie, ziua fiind calculată conform unei formule elaborate de psihologul Cliff Arnall. Factori precum vremea mohorâtă, resursele financiare reduse după Crăciun, eșecul rezoluțiilor de Anul Nou și scurgerea timpului până la următoarea vacanță sunt elementele considerate responsabile pentru această stare generală de apatie. Deși formula a fost inițial concepută în cadrul unei campanii publicitare a unei agenții de turism britanice, mitul persistă, alimentat de mass-media și de percepția publică.
Iar în contextul economic și politic actual din România, pare plauzibil.
Această zi, deși nevalidată științific, este un prilej de a discuta despre provocările emoționale cu care se confruntă multe persoane în mijlocul iernii. Cu toate acestea, mai mulți specialiști avertizează că impactul psihologic al promovării acestui concept poate fi, de fapt, chiar nociv.
„Majoritatea oamenilor nu știu despre acest concept, însă este adevărat că, pe la jumătatea lunii ianuarie, există o tendință de pierdere a entuziasmului care constă, de fapt, în consumarea rezervelor de odihnă și de energie acumulate în vacanță și reîntoarcerea la provocările de dinainte de Sărbători.”
Potrivit psihologului, există efecte ale acestui concept, deoarece vorbim deja de o influență evidentă a informațiilor care circulă în mediul online, asupra psihicului uman. Această influență, adesea neconștientizată, contaminează, pe zi ce trece, comportamentul uman. Datoria noastră este să selectăm acele informații constructive, pozitive, care aduc un plus de valoare propriei persoane.
De ce Blue Monday e considerată cea mai depresivă zi din an
Percepția că Blue Monday este cea mai tristă zi din an are la bază mai mulți factori sezonieri și sociali. Ianuarie este o lună asociată cu vreme rece și înnorată, zile scurte și o stare de stagnare financiară după cheltuielile de sărbători. Multe persoane se confruntă adesea cu o lipsă de motivație sau cu o senzație de gol emoțional după perioada festivă.
Un alt element important este disponibilitatea redusă a luminii naturale în timpul iernii, care poate afecta ritmul circadian și duce la apariția depresiei sezoniere (SAD). Potrivit studiilor, acest fenomen afectează până la 10% din populație, fiind mai frecvent în regiunile nordice.
Cu toate acestea, criticii avertizează că etichetarea unei zile drept cea mai depresivă poate induce un efect de autosugestie, determinându-i pe oameni să perceapă o stare de melancolie chiar și atunci când nu ar fi avut-o inițial. Conform profesorului Craig Jackson, de la Birmingham City University, mass-media amplifică acest concept prin promovarea ideii că oamenii sunt meniți să se simtă nefericiți în acea zi.
„Starea psihică a omului modern, când vine vorba de lunile ianuarie-februarie, nu este una de exaltare, ci mai degrabă de conștientizare, de resetare. În aceste luni se antrenează capabilitatea de a seta și menține obiective pe termen mediu (vacanțe stabilite peste câteva luni, mers la sală constant pentru a vedea primele rezultate, gestionarea rutinei zilnice) precum și rezistența la frustrare. În general, cu persoanele cu care lucrez, în ianuarie vorbesc destul de mult despre modalități de operaționalizare a rezoluțiilor stabilite de fiecare la începutul anului. Știm unde vrem să ajungem, însă fiecare are drumul său și ritmul său. Așadar, cât și cum muncim în fiecare săptămână/zi ca să ne apropiem pas cu pas de ceea ce ne-am propus?”
În timp ce depresia sezonieră (SAD) este o tulburare psihologică diagnosticabilă, caracterizată prin simptome recurente în timpul iernii, cum ar fi oboseala persistentă, dificultățile de concentrare și pierderea interesului pentru activitățile obișnuite, Blue Monday rămâne o noțiune conceptuală, fără bază științifică. SAD are cauze biologice bine documentate, cum ar fi reducerea expunerii la lumină naturală, care afectează producția de melatonină și serotonină, fiind adesea tratată prin fototerapie sau intervenții psihologice specifice.
Pe de altă parte, conceptul Blue Monday a fost introdus ca o inițiativă comercială, vizând să capitalizeze sentimentul general de melancolie resimțit de mulți în luna ianuarie. Psihologul Kelly Dawson atrage atenția că această asociere poate genera confuzie: „SAD este o tulburare complexă și serioasă, în timp ce Blue Monday simplifică excesiv o stare temporară, deseori indusă de așteptările mediatice.”
În timp ce SAD necesită tratament și sprijin profesional, starea descrisă în contextul Blue Monday poate fi adesea gestionată prin metode simple, cum ar fi stabilirea unor obiective realiste sau crearea unor obiceiuri sănătoase care să contracareze apatia sezonieră.
Originea conceptului Blue Monday este strâns legată de o campanie publicitară lansată în 2005 de agenția de turism Sky Travel. Psihologul Cliff Arnall a fost invitat să creeze o formulă care să desemneze cea mai tristă zi din an, scopul fiind promovarea pachetelor de vacanță ca soluție pentru combaterea melancoliei de ianuarie.
Formula include factori precum:
condițiile meteo (în general reci și mohorâte);
datoriile și starea financiară;
timpul scurs de la Crăciun;
motivația scăzută legată de rezoluțiile de Anul Nou;
necesitatea de a lua măsuri pentru schimbarea stilului de viață.
Criticii subliniază că formula nu are o bază științifică, fiind un exemplu clasic de pseudoștiință. De altfel, Arnall a recunoscut ulterior că metoda nu are fundament științific real. Profesorul Craig Jackson consideră că promovarea unui astfel de concept diminuează înțelegerea problemelor serioase de sănătate mintală, sugerând că acestea sunt temporare și pot fi rezolvate ușor.
„Oamenii pot avea tendința de a acorda o valoare de adevăr absolut informațiilor apărute în mediul online. Cu alte cuvinte, nu prea se mai cercetează/verifică dacă informațiile respective au un fundament științific sau o bază reală, ci sunt preluate ca atare. Acest fapt este întâlnit mai ales în rândul populației de vârsta a doua spre a treia sau al celor cu studii medii. Din păcate, lipsa acestei minime verificări a informației poate aliena și scinda societatea. În cazul Blue Moday există și tendința de afiliere sau menționare a unui concept nu pentru valoarea sa de adevăr, cât și pentru a fi cool.”
Indiferent de validitatea conceptului de Blue Monday, perioada iernii poate fi dificilă din punct de vedere emoțional pentru multe persoane. De aceea, strategiile de prevenție pot fi de ajutor pentru menținerea echilibrului psiho-emoțional.
Un exercițiu simplu de conștientizare a lucrurilor pozitive din viață poate reduce senzația de apatie. Cercetătorul Kelly Dawson recomandă să identificăm cinci lucruri pentru care suntem recunoscători încă de la primele momente ale dimineții. „Atunci când ne concentrăm pe lucrurile bune din viață, starea noastră de spirit se poate schimba dramatic în bine”, explică aceasta.
Activități fizice
Mișcarea este un remediu excelent pentru starea de spirit. Fie că este vorba de o plimbare în natură, dans sau chiar o sesiune scurtă de stretching, activitatea fizică ajută la eliberarea endorfinelor.
„Orice formă de mișcare, de la simpla plimbare până la alergare, exerciții fizice în aer liber, yoga etc. produce în sânge endorfine, deci amplifică starea de bine. Este important să ieșim din casă, indiferent de temperatură, pentru că astfel ne resetăm corpul și starea psihică. Deși în lunile de iarnă aparent este mai confortabil să lenevim în casă, contactul cu natura, exteriorul ne păstrează într-o zonă de echilibru.”
Petrecerea unor momente în care ne concentrăm atenția deplină asupra prezentului poate fi o tehnică utilă pentru reducerea stresului.
„Cel mai ușor de realizat, chiar și pentru cei care nu au practicat niciodată yoga, este Tehnica ancorării prin cele cinci simțuri. Aceasta este practic și o formă incipientă de familiarizare cu conceptul de conștiență, prezență în acum și aici. Oriunde ne aflăm, ne focalizăm să percepem exteriorul prin cele cinci simțuri: ascultăm atent ce sunete se aud în jur, privim la tot ceea ce este în exteriorul nostru, mirosim aerul și identificăm mirosuri, pipăim textura hainelor sau a altor obiecte aflate în jur. Când gustăm un aliment anume, ne concentrăm pe gust fără a mai face altceva: stat pe telefon, tabletă etc. Majoritatea momentelor prezente trec, din păcate, pe lângă noi pentru că suntem în majoritatea timpului conectați la device-uri, ne gândim la trecut sau la viitor. Ratăm astfel tocmai prezentul.”
Stabilirea unui program zilnic echilibrat poate fi un alt mod eficient de a combate sentimentul de apatie.
„Nu există o metodă universal valabilă pentru a garanta rezultate bune și, de aceea, rata de reușită a rețetelor miraculoase de pe internet este destul de scăzută pe termen lung. Persoanelor cu care lucrez le propun să nu caute metode, ci mai ales să se concentreze pe a alege în fiecare zi să facă ceva pentru propria persoană: 10 minute de mișcare, măcar 5 minute de ancorare în prezent, 5 minute în plus când servesc ceaiul sau cafeaua de dimineață etc.”
Pe lângă cele menționate, psihologul mai recomandă suplimentarea vitaminei D pe tot parcursul iernii, menținerea conexiunilor sociale directe și nu doar online, suficiente ore de somn și, mai ales, limitarea conținutului de știri negative.
„În situația în care nu reușim să ne regăsim optimismul și entuziasmul față de niciun aspect al vieții sau o preocupare care în trecut ne bucura, atunci când avem insomnie mai bine de două săptămâni, când avem o stare de apatie care ne scoate din zona de funcționare socială, este indicat să apelăm la un specialist. În aceste cazuri delicate de posibilă depresie recomand specialiștii în sănătate mintală (psiholog clinician, psihoterapeut, psihiatru) și mai puțin programele de coaching care sunt și ele bune, dar pe fond emoțional stabil”, conchide psihologul.
