5 pași de făcut după o greșeală. Cei care îi urmează sunt percepuți ca fiind mai maturi și mai de încredere

Greșelile sunt inevitabile. Indiferent de domeniul în care activăm – profesional, personal sau social – cu toții facem greșeli. Însă ceea ce ne definește nu este greșeala în sine, ci modul în care reacționăm ulterior. Studiile sociale, cele din psihologie și neuroștiințe oferă indicii valoroase despre cum să îți gestionezi greșelile și să transformi aceste momente în oportunități de creștere.
Greșeala este o parte esențială a procesului de învățare
În psihologie, greșeala este considerată o sursă principală de învățare. Conform teoriei învățării experiențiale propusă de David A. Kolb, oamenii învață cel mai bine prin experimentare directă și prin corectarea erorilor. Creierul nostru este „cablajul” pentru a analiza greșelile, a evalua consecințele și a ajusta comportamentele viitoare.
Eroarea ca feedback: un studiu publicat în Journal of Neuroscience a arătat că atunci când facem o greșeală, creierul nostru emite un semnal numit negativitatea erorii (ERN). Acest semnal nu doar indică faptul că ceva nu a mers bine, ci și stimulează cortexul prefrontal să găsească soluții. Iată câțiva pași practici pentru a remedia o greșeală.
1 Recunoașterea greșelii
Primul pas este să recunoști greșeala în mod deschis. Acest act de vulnerabilitate nu doar că te eliberează de rușine, vinovăție, dar construiește și încredere în relațiile cu ceilalți. Conform unui studiu al Universității din Stanford, cei care își asumă greșelile sunt percepuți ca fiind mai maturi și mai de încredere.
2 Analiza greșelii
Înțelegerea contextului în care s-a produs greșeala este crucială. Ce factori au contribuit la eroare? A fost o lipsă de cunoștințe, o neatenție sau un defect al procesului? Această analiză obiectivă îți permite să identifici soluțiile. Totodată, analiza contribuie la o mai bună cunoaștere de sine, a propriilor defecte sau erori de gândire, a mecanismelor de coping care ne împiedică să avem reacții adaptate situațiilor cu care ne confruntăm.
Cunoașterea de sine înseamnă acceptarea neajunsurilor, înțelegerea lor și angajament în producerea unor schimbări semnificative, aliniate atât cu valorile noastre cât și cu persoana care vrem să devenim.
3 Să cerem iertare
Un simplu „Îmi pare rău” poate avea un impact profund. Scuzele sincere reduc tensiunea și refac relațiile. Studiile arată că scuzele activează regiunile creierului responsabile de empatie și ajută la restabilirea armoniei profunde.
Este important ca atunci când cerem iertare să nu căutăm să „împărțim” vinovăția și greșeala cu cealaltă persoană. Să fim atenți la tendința de a completa scuzele cu „dar și tu…” și să evităm acest comportament. Responsabilizarea noastră reprezintă scuzele autentice. În privința celeilalte persoane, dacă percepem că și ea ne-a greșit, putem expune situația într-un mod asertiv, formulând o cerere aliniată cu nevoile noastre.
4 Implementarea soluțiilor
După ce greșeala a fost analizată, următorul pas este să implementezi măsuri și să adopți noi atitudini care să prevină repetarea acesteia. De exemplu, dacă eroarea s-a produs din cauza unei comunicări deficitare, stabilirea unor modalități clare de comunicare poate reduce riscurile viitoare.
Uneori este o adevărată provocare să învățăm să comunicăm eficient, întrucât acest lucru presupune identificarea corectă a nevoilor noastre, formularea cu claritate a unui mesaj și răbdare în oferirea de explicații și ascultarea celorlalte persoane care pot avea percepții sau convingeri diferite de ale noastre. E simplu în teorie, dar te asigur că este la fel de simplu și în practică, cu o doză considerabilă de atenție, motivație și perseverență.
5 Transformarea greșelii în oportunitate
Un concept-cheie în psihologia pozitivă este „mindset-ul de creștere”, teoretizat de Carol Dweck, profesor de psihologie la Universitatea Stanford. Persoanele cu un mindset de creștere văd greșelile ca oportunități de a învăța și de a deveni mai bune. Mindset-ul de creștere contribuie și la reziliența emoțională, ceea ce ne ajută să ne adaptăm mai ușor în situațiile stresante sau cele în care identificăm anumiți triggeri pentru noi. Flexibilizarea mindset-ului înseamnă o gândire de tipul „mă voi adapta” sau „mă voi descurca” și „accept să acord timp acestui demers și să depun eforturile necesare”.
Dacă ne gândim la „eșecurile celebre”, îl putem aminti pe Thomas Edison, care, după mii de încercări nereușite de a inventa becul, a declarat: „Nu am eșuat. Am descoperit 10.000 de moduri care nu funcționează”. Totodată, numeroase organizații moderne, cum ar fi companiile tehnologice, încurajează cultura „fail fast, learn faster” (eșuează repede ca să înveți și mai repede), care pune accent pe adaptabilitate și învățare continuă rapidă.
Greșeli care nu pot fi remediate
Există situații în care greșelile au consecințe ireversibile. În aceste cazuri, acceptarea este esențială. Practicile precum meditația, practica iertării și tehnici de relaxare, precum și autosugestia pot ajuta la procesarea emoțiilor negative asociate cu greșeala.
Desigur, există greșeli ale căror consecințe le vom suporta noi sau care vor afecta o persoană apropiată, iar confruntarea cu rezultatul propriilor acțiuni poate fi dureroasă sau cu o durată mai îndelungată. În măsura în care, dacă a avut impact asupra altei persoane, ne este permisă în vreun fel susținerea ei emoțională sau sub altă formă, ori însoțirea pe drumul recuperării și depășirii efectelor negative, rolul nostru poate fi acela de a oferi tot sprijinul acelei persoane.
Totodată, este important să practicăm și iertarea de sine, întrucât greșelile nu ne definesc și nu trebuie să de identificăm cu ele. Iată câteva exemple de auto-sugestii: „Învăț din ceea ce s-a întâmplat și aleg să mă iert.”; „Faptul că am greșit nu anulează valoarea mea ca persoană.” sau „Îmi dau voie să mă vindec și să merg mai departe.”
Chiar și atunci când nu poți schimba trecutul, poți spera că în viitor vei acționa, gândi diferit și mai înțelept. Reflectează asupra erorii și notează-ți tot ce ai făcut greșit și ce ai fi putut face diferit.
Iar dacă greșeala i-a afectat pe alții, o modalitate de a ne „revanșa” este să contribuim în mod pozitiv la binele comun. Actele de bunătate au un impact profund atât asupra celor afectați, cât și asupra noastră. Spre exemplu, o greșeală poate fi că ai întârziat cu un raport important, ceea ce a dus la pierderea unei oportunități pentru echipă. Actul de reparație poate însemna că îți oferi timpul pentru a prelua sarcini suplimentare, astfel încât să reduci stresul colegilor, și creezi un sistem care să prevină întârzierile viitoare.
O călătorie continuă de creștere
Greșelile sunt inevitabile, dar reacția noastră determină rezultatul final. Prin recunoaștere, învățare și acțiune, putem transforma chiar și cele mai dificile momente în catalizatori ai creșterii personale și profesionale.
Într-o lume care apreciază perfecțiunea imposibilă, adevărata putere constă în abilitatea de a învăța din imperfecțiuni, implicit din greșeli. Așadar, nu te teme să greșești ci teme-te să nu înveți lecțiile din greșelile făcute.